| Îngerul meu iubit |  |
| (Cinema) |
Beethoven, muzica divina, iubire neimpartasita sau coincidenta trista.
Poveste trista, ce cauta printr-un periplu de-a lungul vietii marelui compozitor, pe valurile unei scrisori de iubire, fiinta ce i-a capturat sufletul pentru vesnicie, rapindu-i orice clipa de viata ferice, ingerul lui iubit. |
Mai rafinat si subtil decat Schiller in astfel de ite ale dragostei, Beethoven omul s-a ascuns in muzica si mai apoi in viata nepotului sau, tronand asupra-i iubirea si ambitia muzicii, desi acesta era cum bine va recunoaste si maestrul mai tarziu, „un talent mediocru”.
Dar haideti sa ne lasam cuprinsi de Fur elise si sa ne plimbam nitel prin film. La inceputul filmului apare ingerul mortii si nu vedem decat ceremonia trista a inmormantarii acestuia, adulat de sute de oameni. Sau poate tocmai acest ultim cant al mortii trebuie sa provoace soarta la cautarea adevarului... Filmul din 1994, in regia lui Bernard Rose, ce-i are in distributie pe Gary Oldman, Jeroen Krabbé, Isabella Rossellini si Johanna der Stege, invaluie viata compozitorului intr-o poezie frumoasa a cautarii, a regasirii iubirii prin franturi de viata, care ne fac, pe noi simpli privitori sa nu stim daca sa ne lasam prada muzicii si povestii creatorului sau sa urmarim cu ochi poirotieni mica ancheta pe care o desfasoara prietenul si secretarul sau pentru a-i implini testamentul.
Ingerul meu iubit, umbra aceasta diafana ne va insoti pe tot parcursul filmului, facandu-ne sa-l vedem in fiecare „iubire” din viata lui. Cele trei femei ce se succed prin viata lui Beethoven, nu devin nicidecum avide de mostenirea sa, ci-l lumineaza pe Schindler si pe noi totodata, incotro sa cautam adevarul. Opozitia fratelui si a nevestii acestuia e doar un impediment slab in cautarea prietenului lui Ludwig, care alergand precum amicul din Caragiale, de la dona la contesa, ajunge intr-un final la cea careia „ingerul meu iubit” ii denumea sufletul. N-am sa v-il dezvalui caci atunci nu veti avea parte de acelasi periplu minunat, de care am avut si eu parte cand am vizionat filmul.
Si... departe de mine, acest gand. Va mai descopar doar o sclipire, magia cu care-l invaluie maestrul pe Schindler cand acesta asculta fermecat, Kreutzer Sonata. E momentul in care fermecat de muzica lui Beethoven, Schindler are inima larg deschisa, gata pregatita pentru a fi preluata in proiectul unei lucrari de geniu, viata compozitorului, caruia el ii va deveni om de incredere, secretar si prieten.
Ludwig vine si regaseste admiratia sincera in ochii viitorului lui prieten de viata si muzica si decide sa-l lumineze astfel in secretul magiei muzicii. Cuvintele lui sunt mai mult decat fermecate si sper sa va prinda in mrejele lor si pe voi, cinefili si iubitori de muzica. in ele sta esenta Beethoven!
Sst... v-o dezvalui mai jos, dar ramane intre noi. Vizionare placuta!
.
| |
|
|
|