| Acum niște ani |
| 22 noiembrie 2024 |
| 1819 • |
Se naste George Eliot, scriitoare britanica (d. 1880) |
| 1869 • |
Se naset André Gide, scriitor francez, laureat al Premiului Nobel în 1947 (d. 1951) |
| 1869 • |
S-au deschis cursurile Facultatii de Medicina din Bucuresti |
| 1877 • |
Se naste Endre Ady, considerat cel mai mare poet maghiar al secolului al XX-lea (d. 1919) |
| 1913 • |
A fost inaugurata cladirea Teatrului "Mr. Gh. Pastia" din Focsani |
| 1931 • |
Se deschide pentru public Muzeul de Istorie a Bucurestiului, în Casa Moruzi din Calea Victoriei 117 |
|
|
| Palatul Bethlen de la Sânmiclăuș |  | | (Arhitectură) | Palatul Bethlen de la Sanmiclaus este o constructie unica in genul ei: aflata la limita dintre Renastere si Baroc, cladirea a fost ridicata de Miklos Bethlen (1642-1716) dupa planurile pe care el insusi le-a realizat.
Miklos Bethlen facea parte din importanta familie nobiliara Bethlen de Bethlen. | Tatal sau, Janos Bethlen, om de incredere al principilor Gheorghe Rakoczi I si Gheorghe Rakoczi II, devine, sub Mihai Apaffi I, cancelar al Transilvaniei. Intr-o perioada in care Transilvania se afla intr-o pozitie delicata, prinsa la mijloc intre cele doua mari imperii, Otoman si Habsburgic, fiind in plus tulburata de conflictele religioase dintre catolici si protestanti, Janos Bethlen si apoi Miklos Bethlen, au jucat un rol determinant in viata Principatului, luptand pentru pastrarea independentei Transilvaniei si drepturile protestantilor din Principat.
Tanarul Miklos Bethlen urmeaza intai colegiile de la Alba-Iulia si Cluj, apoi, la 19 ani pleaca sa isi continue studiile in principalele centre de cultura ale lumii protestante europene, la Heidelberg (in 1661), Utrecht si Leyden (in 1663). De asemenea, intreprinde calatorii prin Europa, familiarizandu-se cu mediile sociale, culturale si politice din Franta, Germania, Olanda, Anglia si catolica Italie. La intoarcerea in tara, se indeletniceste cu scrisul, tiparind texte (“Austriacae austeritatis continuatio”,” Apologia ministrorum”,”Moribunda Transylvania”) menite sa informeze publicul european asupra abuzurilor Contra-Reformei in Ungaria (aflata sub stapanire Habsburgica).
Pe plan politic, Miklos Bethlen se implica in actiunile conspirative ale maghiarilor din Imperiulul Habsburgic impotriva austriecilor si militeaza pentru pastrarea independentei Transilvaniei, intretinand relatii diplomatice cu Franta si argumentand in fata lui Mihai Apaffi I necesitatea de a incheia aliante cu rivalii Imperiului Habsburgic din Europa Occidentala.
In 1676, Mihai Apafi da ordin ca Miklos Bethlen, impreuna cu Beldi Pal, sa fie inchisi in cetatea Fagarasului, suspectati fiind ca incearca sa creeze o miscare dizidenta in cadrul principatului, prin exploatarea nemultumirilor sasilor si secuilor. Un an mai tarziu, sunt eliberati amandoi.
In ultimii ani ai secolului XVII, cand Transilvania intra totusi sub dominatie habsburgica, Miklos Bethlen merge la Viena pentru a negocia statutul Transilvaniei in cadrul Imperiului si reuseste sa obtina in 1690 semnarea Diplomei Leopoldine, prin care Transilvania e declarata provincie autonoma a Imperiului, primind astfel libertati administrative, religioase, fiscale si militare insemnate. Un an mai târziu, Miklos Bethlen pierde alegerile pentru functia de guvernator al Transilvaniei, la numai 6 voturi diferenta de György Banffy. Miklos Bethlen devine cancelar, iar in 1696 este innobilat conte si primeste 40.000 de forinti de rhin.
In 1704, persecutiilor austriecilor impotriva protestantilor din Transilvania il determina pe Miklos Bethlen sa scrie un pamflet, pe care incearca sa il trimita ambasadorilor Olandei si Angliei la Viena. Manuscrisul este insa interceptat, iar Miklos Bethlen este acuzat de tradare. Incepand cu acest moment si pana in 1716, Miklos Bethlen isi petrece viata in captivitate. In 1708 este transporat la Viena pentru a fi judecat, dar procesul intarzie. Intre timp, Miklos Bethlen isi scrie memoriile, “Sudores et cruces Nicolai comitis de Bethlen”, act istoric si literar fundamental pentru intelegerea gandirii lui Miklos Bethlen si a epocii sale.
Din punct de vedere “domestic”, Miklos Bethlen construieste in perioada 1668-1683 un palat la mosia de la Sanmiclaus (magh. Bethlenszentmiklos), mosie aflata in posesia familiei inca din secolul XIV. Familiarizat cu arhitectura din anii de studii la Utrecht si Leyden, pasionat de arhitectura in masura in care traduce, la intoarcerea in tara, un tratat german de arhitectura (niciodata publicat), Miklos Bethlen isi face singur planurile palatului. Pentru o persoana altfel aliniata la gusturile si modele vest-europene, Miklos Bethlen face prin palatul de la Sanmilaus dovada unor inclinatii marcate puternic de traditia locala: intr-o Europa baroca, palatul de la Sanmiclaus pastreaza un aspect de Renastere tarzie.
Planul palatului, un patrat fara curte interioara, cu colturile marcate de volume asemanatore unor turnuri, aminteste de planurile de factura renascentista ale castelelor de la Cetatea de Balta si Ozd. Modificarile aduse de Bethlen acestui tip de plan includ diminuarea dimensiunilor a doua dintre ”turnuri” si introducerea, intre ele, a unei spectaculoase logii pe doua etaje, deschise spre Mures. Spatiul interior al palatului este organizat cartezian, fiind impartit in noua zone identice ca dimensiuni. Camerele sunt acoperite cu bolti renascentiste, acoperite la randul lor cu stucaturi colorate. Usile si ferestrele pastreaza ancadramente de piatra sculptate in maniera renascentista.
 Palatului i se adauga în 1686-1689 o fortificatie constînd în ziduri de aparare, cinci bastioane si un sant de apa, dar din fortificatie nu se mai pastreaza astazi nimic.
 Mentionat in sursele online ca „arhitect”, Miklos Bethlen a fost un nobil de secol XVII cu o educatie aleasa si orizonturi largi, dar nu un architect in sensul in care intelegem noi termenul astazi. De altfel, configuratia planului, organizarea fatadelor si detaliile decorative ale palatului tradeaza o doza de amatorism care contribuie pitorescul cladirii.
 În 1765 palatul este modificat în stil baroc de Franz Schweininger.
In 1856 domeniul trece din posesia familiei Bethlen in posesia familiei Bruckenthal, care renoveaza palatul si il transforma in scoala agricola. Blazonul familiei este inca vizibil.
 In 1918 domeniul intra in posesia statului, iar in timpul regimului comunist palatul devine parte a IAS-ului Jidvei.
Astazi palatul este in proprietate privata, dar neutilizat.
Update: Imagini de arhiva.
 Localizare:
Adresa: Str. Principala 68, sat SANMICLAUS; jud. Alba
Coord. GPS: Lat. 46°14'44.22"N / Long. 24° 3'48.06"E
Localitati invecinate: Blaj (15 km); Alba Iulia (37 km); Medias (26 km); Cetatea de Balta (6 km) - Castelul Bethlen Haller.
Proiectul moNUmenteUITATE isi propune documentarea resedintelor nobiliare extraurbane din Transilvania, Banat, Crisana si Maramures, intocmirea unei arhive si aducerea lor în atentia opiniei publice, un prim pas ce poate duce la salvarea lor.
.
| |
|
|
|
|
|