|
Dar: in fiecare saptamana, pe facebook sau in paginile ziarelor, vezi cam aceleasi apeluri, ultimul suna asa: Fii bun, ajuta-l pe Daniel (cancerul sau este sub ureche) – e vorba de un copil de trei ani sau mai putin (stiu, e urat ceea ce scriu acum: citesc in fuga apelurile astea, nu retin mare lucru, ma doare stomacul ca naiba dupa). Sute de copii asteapta nu-se-stie-ce pe paturile de la Oncologie, alte sute stau cu poza, fisa medicala si cnp in sertarele ministrului Sanatatii – poate li se aproba operatia in strainatate.
In '90 – nu uit – in Romania a murit de foame primul om. Ziarul zicea ca „s-a asezat pe pat si a asteptat sa moara, dupa o saptamana in care facuse rost de ceva mancare doar pentru copii”. Cine-si mai aminteste de el? Prin '97, doi copii din Hunedoara, de 7 si 10 ani, s-au stins pentru ca n-au mai fost bani la minister si pentru tratamentul lor. Mai bine tac, decat sa scriu acuma si de incendiul de la Giulesti.
N-as putea sa fiu prea fericit nicio clipa, doar gandindu-ma la copilul Daniel si al sau cancer de sub ureche. Si la ceilalti pe care nu Dumnezeu ii va lua, ci noi o sa-i trimitem catre El, dupa buget.
Nici nu cred ca Dumnezeu e un hraparet, ca nu mai poate dormi in Ceruri de grija bca-ului pentru Catedrala Mantuirii. Ok, avem nevoie de un spatiu de reprezentare spirituala: ala unde navalesc hoarde muieresti pentru sarmalute? Ala unde fac jandarmii lant in jurul cazanului cu fasole?
Daca vrei sa repui pe picioare tara asta, atunci reformateaza-i aspiratiile. Umbla la esentele ei bune, alea de care doar popii de tara, unii, mai vorbesc. Impac-o cu sine, povesteste cu ea despre lucrurile cu adevarat importante – si pentru asta nu ai nevoie de 600 de milioane de euro.
Nu stiu cat e de musai Catedrala,
macar de frica mi-l inchipui pe Dumnezeu ca pe un batranel modest si dezamagit de cati burtosi fericiti
sar sa-i pupe ghiulul sau chipul sa i-l puna in foita de aur
- sau: poate un copil de trei ani, cu poza, fisa medicala si cnp, PreaFericite? .
|