| Bogdan Suceavă: “Suntem măsurați în lume după felul în care ne facem meseria și meseria este măsura utilității noastre sociale.” |  |
| (Literatură) |
Matematician si scriitor, de mai bine de douazeci de ani, prietenos si echilibrat, sensibil si rational, Bogdan Suceava nu iese niciodata in public doar cu matematicianul din el sau doar cu scriitorul, asa ca nu stii in ce directie te va duce o discutie in care il implici. Ai vrea sa rezolvati impreuna si niste ecuatii extrem de complicate, dar sa va si intrebati cum se curata si se finiseaza o fraza pentru a suna cat mai bine. |
Stie sa faca diferenta intre vocatie si meserie, sa strecoare cate o gluma in discurs si sa isi aplice regulile calcului matematic asupra propriei creatii literare.
Traieste in California unde, din 2002, preda matematica la California State University, nu ii plac asociatiile si institutiile care limiteaza libertatea, de orice fel ar fi aceasta, si respinge cu tarie inregimentarea politica. Imperiul generalilor tirzii (Dacia, 2002; ed. a II-a, LiterNet, 2003), Miruna, o poveste (Curtea Veche Publishing, 2007), Sub semnul Orionului (Artprint, 1992), Bunicul s-a intors la franceza. Istorii (Editura T, Fundatia Timpul, 2003; ed. a II-a, LiterNet, 2008), Venea din timpul diez (Polirom, 2004; ed. a II-a, 2010), Noaptea cind cineva a murit pentru tine (Polirom, 2010) sunt doar cateva povesti pe care scriitorul Bogdan Suceava le-a pus pe hartie in perioadele de vacanta ale matematicianului Bogdan Suceava.
Sunteti matematician, cercetator, scriitor, traiti atat in lumea cifrelor, a exactitatilor, cat si in lumea cuvintelor, a ambiguitatilor, a interpretarilor, a fictiunii. Ce poveste se ascunde in spatele povestitorului?
Am istorisit in carte, in Memorii din biblioteca ideala, si apare in primul capitol, faptul ca practic am crescut scriind literatura, citind literatura si, in acelasi timp, facand si matematica si ca pentru mine dualitatea aceasta a fost naturala. Si nu cred ca sunt singurul care s-a format asa. Multi adolescenti din anii ’80 au crescut instruiti si in matematica si in literatura. Nu e nimic neobisnuit sa te formezi asa. Doar ca eu am continuat sa fac asta foarte multa vreme. Si, la un moment dat, am avut suficienta experienta, incat sa urmez anumite proiecte si sa termin un roman. si apoi l-am terminat si pe al doilea. S, in timpul asta, mergeam si la scoala. In continuare lucrez cu studentii mei, fac matematica, am proiecte de cercetare, imi predau cursurile si, in timpul vacantelor de vara sau iarna, imi termin proiectele literare.
Aveti o carte de suflet, o carte pe care ati citit-o si care v-a marcat?
Da. Cand aveam 17 ani am citit Kafka si s-a intamplat sa rezonez cu Procesul, care semana foarte mult cu lumea inchisa din anii ’80, din Bucuresti. Era, probabil, o reactie la lumea pe care o vedeam. Dar, romanul de care m-am indragostit foarte mult atunci cand aveam 20 de ani, a fost Un veac de singuratate. Acum, insa, cred ca cel mai reusit roman care s-a scris vreodata este Razboiul sfarsitului lumii, de Mario Vargas Llosa.
Dar ce influente considerati ca aveti?
Am citit, pe langa literatura romana, si lucrari provenind din literatura latino-americana, din literatura franceza, din literatura engleza si nord-americana, unele romane mari ale literaturii de limba rusa, am incercat sa citesc lucrari literare elaborate in mai multe spatii culturale. Am cautat sa urmaresc autori care imi comunica ceva si construiesc lumea intr-un fel similar cu cel in care o inteleg eu.
Bogdan Suceava
________________________________________________________________________
Suntem masurati in lume dupa felul in care ne facem meseria si meseria este masura utilitatii noastre sociale.
________________________________________________________________________
Si sa va construiti un stil al dumneavoastra?
M-as bucura daca cineva ar crede ca s-a intamplat asta.
Credeti ca a-ti face bine meseria inseamna a fi un om mai bun?
Categoric. In primul rand suntem masurati in lume dupa felul in care ne facem meseria si meseria este masura utilitatii noastre sociale. Cred ca ar trebui sa fim un pic realisti si sa vedem ca, cel putin in literatura romana, acolo unde publicul de limba romana este atat de restrans, nu se mai poate trai din scris. Si lucrul acesta era clar inca de la inceputul anilor ’90. Povestea asta ca cineva traieste din scris este o legenda. In realitate sunt diverse maniere de a folosi contextul politic pentru a da impresia ca traiesti din scris.
Care sunt principiile la care nu ati renunta niciodata in viata si cat de des sunt ele prezente, sub diverse forme, in cartile dumneavoastra?
Cred ca cel mai important principiu este ca un scriitor sa nu faca compromisuri politice, sub scuza ca face literatura, subordonandu-si programul literar unei agende politice.
Eu am incercat sa inteleg in mod onest anumite lucruri care erau foarte dificile, sa imi raspund la anumite intrebari. Si unele dintre intrebarile cele mai grele pentru noi romanii sunt “cum anume se transforma lumea romaneasca”? de unde venim? cum a functionat scoala inainte? cum ne-a educat? cum educam copii de azi? Mi s-a intamplat sa vorbesc si aici la Iasi si in alte locuri, despre valorile culturii romane, despre literatura romana in general. Este absolut esential sa gasim acele valori care pot sa spuna ceva despre noi, despre ce a dat mai bun cultura noastra pana azi. De exemplu, felul in care predam matematica la nivel elementar in scoala, caci si matematica este un capitol important al culturii, sau felul in care le oferim perspective tinerilor atunci cand termina facultatea. A venit vremea sa spunem ca cel mai greu lucru pentru un tanar, dupa ce-si termina universitatea, e sa isi gaseasca un loc al lui in lumea romaneasca. Si asta are de-a face cu faptul ca scoala nu este croita sa serveasca bine realitatii de azi. Sunt foarte multe specialitati care nu ajuta. Aceasta este o preocupare constanta a mea. Memorii din biblioteca ideala este al doilea volum de eseuri al meu, si am revenit la aceste teme. Cat despre literatura, se intampla ca abia acum sa realizez ce am urmarit in romanele de dinainte, ce teme m-au preocupat si de ce. Am urmarit sa vad lumi in schimbare si sa descriu ceea ce se schimba, deopotriva cu ceea ce ramane neschimbat. Ca de exemplu, felul in care se stinge satul romanesc, ce s-a intamplat in timpul revolutiei si cand a fost momentul de maxima tensiune, cum anume a aratat era tranzitiei, care sunt caracteristicile ei.
dr. Razvan Constantinescu, Bogdan Suceava, prof. dr. Mihai Anastasiei
Cum va percepeti cititorii?
E din ce in ce mai complicat, pentru ca am descoperit ca nu scriem numai pentru noi. Se intampla ca, uneori, anumite texte ale nostre, sa fie traduse si e din ce in ce mai greu sa iti imaginezi ca scrii numai pentru un public din Romania. Si chiar si publicul din Romania a devenit foarte divers. E bine sa mentii permanent o cale de comunicare cu cei care iti citesc textele si care sunt interesati de aceleasi teme care te preocupa si pe tine. Cred ca este absolut esential sa nu te izolezi. Si sa ii asculti mai cu seama pe cei care nu te plac. Eu mi-as dori sa ma intalnesc cu cat mai multa lume, sa comunic, fie ca este vorba de email, de messenger, de facebook. Imi place sa ascult ce spun altii despre carti in general, nu numai despre ale mele, dar si despre ale mele. Ma intereseaza sa ii inteleg pe cei care au ceva de criticat, daca se poate sa fie observatii pline de substanta. Lucrul acesta m-a ajutat foarte mult in decursul anilor. Cred ca in acesti douazeci de ani am crescut invatand din greseli.
Cat de importanta este pentru evolutia dumneavoastra ca scriitor critica?
Daca este onesta si nu are o agenda politica, este binevenita si binecuvantata. In momentul in care e vorba despre “raderi” politice, de care cu totii am avut parte, nu ma intereseaza. Trebuie sa ai taria de a ignora atacurile politice.
Cum alegeti sa va promovati? Cat de importante sunt retelele de socializare in promovarea unui produs, a unei imagini?
Am descoperit ca nu mai am nevoie sa ma promovez. In momentul in care cineva este interesat de temele pe care le abordez, ajunge inevitabil sa rasfoiasca una dintre cartile mele. Cartea este un obiect fragil. Nu se pune problema sa te promovezi asa cum ai promova o marca de sapun. E altceva. Vorbim despre niste teme foarte importante, vorbim despre niste idei care pot sa faca diferenta. Este posibil ca un cititor sa fie interesat de aceeasi tema peste patru sau cinci ani de la momentul cand un autor publica o carte. Mi se intampla sa aud de la cate un cititor ca a citit Venea din timpul diez sau Noaptea cand cineva a murit si ca le-a descoperit abia acum. Sunt incantat atunci cand se intampla. Pentru mine sunt niste teme inchise. Pentru un autor, fiecare tema se inchide atunci cand termini o carte, cand dai bun de tipar.
Pentru mine, pentru ca traiesc in America de Nord si comunic, uneori sporadic, cu lumea romaneasca, este esential sa primesc informatii despre ideile, temele care preocupa lumea de aici. Nu mai este exilul de acum 30 de ani. Este altceva. Si retelele de socializare ajuta enorm. Citesc, uneori, fara sa intervin, comentarii sincere ale unor oameni, mai ales cand ei se enerveaza si deodata devin foarte sinceri. Astfel de comentarii sunt mai bune decat orice editorial. Asadar, pentru mine retelele de socializare nu sunt un algoritm de promovare, ci un loc unde ascult si invat.
Dupa ce criterii va alegeti partenerii de discutie atunci cand va lansati o carte, pe cine doriti sa aveti aproape pentru a completa ceea ce spuneti dumneavoastra despre cartea respectiva?
Pentru acest turneu de promovare a cartii Memorii din biblioteca ideala, de exemplu, a fost foarte important si ce a propus editura. Nu sunt neaparat prieteni alaturi de mine cand lansez o carte, desi marturisesc ca nu ezit sa ii descriu drept prieteni pe unii dintre cei care ma insotesc la lansari. Dar au fost si situatii in care oameni cu care ma aflam in profund dezacord se aflau alaturi de mine si au deschis o dezbatere. Asta mi s-a parut foarte important.
Ce inseamna prea mult si prea putin, in viziunea dumneavoastra, atunci cand vine vorba de promovare?
Prea mult inseamna sa afirmi ceva ce nu este adevarat despre carte, sa faci o promovare mai putin onesta a unui set de informatii, sa afirmi ca oferi mai mult decat oferi.
Prea putin cred ca inseamna sa faci ce a facut Editura Dacia in 2002 cu o carte de-a mea, Imperiul generalilor tarzii, cand nu a avut nici un fel de campanie de promovare si nici un fel de lansare. Atunci am invatat, gratie lipsei de efort din partea editurii, ce nu trebuie sa fac.
Cat de importanta este discretia asupra propriei vieti atunci cand esti scriitor? Este ea posibila?
Da! Lucrez mult cu aceasta distinctie intre public si privat. Sunt anumite lucruri pe care nu le discut in public. Cred ca trebuie o anumita distanta, pentru ca, din nefericire, sunt posibile tot felul de agresiuni. Sunt oameni cu niste obsesii absolute nesanatoase care iti invadeaza viata privata. Exista, totusi, o frontiera fragila intre viata privata a scriitorului si viata personajelor sale, o delimitare care se poate mentine, pentru ca altfel intram intr-un joc riscant. Sunt constient de asta si apreciez ce inseamna distanta necesara. Mi-as ingadui sa spun sanatoasa.
Cum ati descrie lumea scriitorilor contemporani dumneavoastra? (din Romania, daca vreti, dar nu numai)
in primul rand, nu cred ca sunt necesare raporturile noastre cu niste asociatii sau cu niste institutii. Am renuntat sa fiu membru al Uniunii Scriitorilor, mi s-a parut un lucru nenecesar. Nu am fost convins de felul cum se organizeaza alegerile din 2009, de felul cum au fost desemnati cei care au votat in acele alegeri, de felul cum se creeaza un centru al puterii care nu serveste nimanui altcuiva decat celui care isi aroga dreptul de a numara voturile. Vad lumea literara ca pe o serie de relatii personale din care cu totii avem ceva de invatat si care ne-ar ajuta pe fiecare dintre noi sa crestem. Am foarte multi prieteni scriitori, si comunic cu ei in privat. Discutam despre cartile care ne plac, despre felul in care ne documentam, studiem si ne pregatim un proiect. Am prieteni cu care, practic, am scris cate o carte in paralel si e ceva extraordinar cand se intampla asta. E adevarat ca exista si multe orgolii, dar intr-un mod foarte septic, incerc sa stau departe de ele. Marturisesc ca nu invidiez pe nimeni.
V-ati visat destinul altfel?
Nu.
________________________________________________________________________
Motivatia unui scriitor este la fel ca motivatia unui compozitor de a scrie o simfonie, la fel ca motivatia matematicianului de a rezolva o problema, la fel ca motivatia medicului de a investiga o anumita maladie.
________________________________________________________________________
Dupa ce va vine ideea pentru o carte, care sunt etapele pe care le parcurgeti pana la aparitia sa propriu-zisa? Care a fost perioada cea mai scurta si perioada cea mai lunga pana la aparitia unei carti?
Toate cartile mele au avut o poveste diferita. Memorii din biblioteca ideala s-a scris, practic, intre 2006 si 2013. Am tot adaugat eseuri langa eseuri, am simtit ca lucrurile se leaga, iar de la inceputul anului 2012 am inceputul sa elaborez acel plan care mi-a permis trasarea unei istorii a unor idei fundamentale in geometrie. Cu romanele, insa, este diferit. In primul rand ai nevoie de un plan, ai nevoie de o intrebare. Un roman trebuie sa raspunda unei intrebari, trebuie sa fie scris pentru un motiv si trebuie sa urmareasca cum anume personajele se pot transforma pe parcurs. Daca nu calculam bine, daca nu avem un plan foarte bun, e posibil ca transformarea cu pricina sa nu fie vizibila. stiu cum se greseste un roman. Am gresit cateva. Am patru carti nepublicate. Pot sa scriu un tratat despre cum se pot produce erori in literatura. Trebuie sa calculezi foarte bine planul romanului, sa ai un numar suficient de personaje si sa te simti confortabil cu ele. Recunosc, gandesc si ca un matematician. E un proces foarte lung. De exemplu, pentru Miruna, o poveste au fost 112 pagini pe care le-am rescris vreme de 15 ani. Am vrut neaparat sa fie un text care sa sune bine. Am tot calculat cum trebuie sa fie, cat de lung trebuie sa fie. Ca perioada de timp, ramane cel mai indelungat proiect al meu.
Vorbiti-ne putin despre proiectele de viitor.
Am multe proiecte, dar imi ia atat de mult timp sa termin o carte, incat nu pot sa promit nimic. Descopar ca intervalul minim pentru terminarea unei carti a fost pentru mine de 3 ani. In perioada aceasta nu scriu, nici nu fac matematica. In aceste trei saptamani nu fac altceva decat sa dedic timp unui turneu de prezentare pentruMemorii din biblioteca ideala, volumul aparut la Editura Polirom.
Cum stati cu motivatia?
Motivatia unui scriitor este la fel ca motivatia unui compozitor de a scrie o simfonie, la fel ca motivatia matematicianului de a rezolva o problema, la fel ca motivatia medicului de a investiga o anumita maladie. Nu poate fi ceva artificial. E ceva ce trebuie sa vina dinlauntrul tau. Atunci cand nu mai vine e mai bine sa te opresti. Si ar fi mai onest din punct de vedere intelectual sa te opresti, decat sa creezi un produs artificial.
Dar cu rutina, cu oboseala cum stati?
Lucrez cu ipoteza ca sunt nemuritor.
Ce fi se pare greu atunci cand simti ca ai vocatie de scriitor si urmezi acest drum?
Este greu sa ramai onest vocatiei tale si sa nu falsezi. Sa nu fii ca acei cantareti de rock, de exemplu, care insista sa cante si opera, desi au voce pentru partituri rock. Si poate fi foarte aiurea atunci cand te deplasezi spre o zona unde nu te pricepi.
Aveti vise care nu vi s-au implinit inca?
Da, bineinteles. Dar tin mai degraba de matematica, decat de literatura. Am incercat probleme foarte grele, pe care nu le-am rezolvat. Unele au fost rezolvate de alti matematicieni. La altele, inca mai caut raspunsuri. Exista cateva probleme deschise la care revin periodic.
Sunteti multiumit de locul pe care il aveti in aceasta lume a scriitorilor aflata in continua schimbare?
Imi doresc sa fiu undeva departe, undeva in afara si sa nu am de-a face cu chestiunile care tin de politica breslei.
Daca ar fi posibil, ce ati schimba in viata dumneavoastra?
Mi-as dori sa am mai mult timp ca sa scriu. Mi-as dori ca saptamana sa fie compusa dintr-o singura zi de luni si sase zile de sambata.
.
| |
|
|
|