Mai mult, e un artist care, precum unui “hoinar postmodern”, devine un “global citizen”, lasandu-si amprenta asupra mai multor muzee, galerii de arta din intreaga lume.
Ceea ce si-a dorit mereu: sa deseneze, sa mearga prin lume facand acest lucru.
Cel mai recent eveniment Dan Perjovschi a fost la Club Electro Putere. Cum vis-a parut audienta? Povestiti despre aceasta experienta.
Daca vad tineri e de bine. A fost bine si la Iasi si la Cluj ca in ultimele zile am facut un turneu national ocazionat de diverse intamplari: regandirea bienalei Periferic de la Iasi, proiectul Scoala Populara de arta contemporana conceput de Protokoll Cluj si Romanian Cultural Resolution care de la Leipzig a ajuns la Craiova. Peste tot am dat de tineri destepti si curiosi. Ti-am zis: e de bine.
Cum priviti scena artistica din Romania? Putem vorbi despre o reabilitare a proiectelor artistice neconventionale, o revigorare a modalitatii artistice de exprimare, sau exista o reticenta în ceea ce priveste modul inedit de a „face” arta?
Nu. Scena tanara e dominata de pretul picturilor de la Cluj. Scena matura si aia in virsta a ramas conservatoare si ortodoxa. Bate un vint figurativ cum nu s-a mai vazut de la realismul socialist incoace. Uita-te dupa statui. Tot mai multe statui in bronz cu estetica de secol 18. Nasol. Muzeul National de Arta Contemporana este dupa 9 ani de la infiintare fara expozitie permanenta.
Pe de alta parte, ceea ce noi numim aici neconventional este main stream cum iesi din Romania. Pe mine nu ma intereseaza “neconventionalul” sau “indeditul” in sine. Ma intereseaza arta de cercetare, arta cu risc si mai putin cea creatoare de obiecte, de frumos (acrylic sau ulei) sau de piata. Pentru arta de care eu sint interesat nu exista un context prietenos in Romania. N-a fost niciodata. Norocul este ca artistii care fac acest tip de arta sint foarte incapatanati. (A nu se confunda cu arta cool care mimeaza riscul dar vrea musai life style). Scolile de arta din Romania mai predau dupa canonul secolului 19 adica pictura, grafica, sculptura, arta monumentala (ce-o fi asta? Adica alelalte nu sunt monumentale?) si n-au trecut la o viziune integrata a artelor. Se pastreaza granite artificiale date de tehnicile artistice si nu de gandirea artistica… Nu exista cursuri si concepte exista tehnici si tehnicieni. Eu cred ca este nevoie de o reforma din temelii a educatiei artistice urmata imediat de una a sistemului de institutii de arta din Romania. Altfel ramanem niste provinciali, caricaturi de trenduri occidentale.
Vorbiti-mi despre proiectele viitoare. Ce isi propune Dan Perjovschi pentru 2011 si ce a realizat el in 2010?
Vreau sa mentin acelasi ritm la acelasi nivel. 2011 inseamna proiecte la New York, Hong Kong, Roma, Tel Aviv, Lausanne, Seul, Siegen, Sibiu, Plymouth si Lublijana. 2010 a fost anul in care am facut impreuna cu Lia Perjovschi una din cele mai interesante expozitii ale noastre cu titlul “Lia’s Knowledge Museum & Dan’s Time Specific” la Espai d’Arte Contemporani Castello Spania.
Un spatiu enorm si frumos care ne-a fost atelier timp de 2 saptamini. Apropo, anul 2010 e anul in care am fost dati afara din atelierul din Bucuresti pe care-l foloseam de 20 de ani ca spatiu de dezbatere si discutie. Universitatea de arta ne-a luat atelierul.
Nu cred ca este intamplator faptul ca exact atunci cind ai succese in exterior, in interiorul tarii ti se trage un sut in fund.
2010 e si anul in care am expus pentru prima data in Canada la Centrul pentru Cultura contemporana al Royal Ontario Museum.
Si sa nu uit cele doua expozitii personale “americane” la San Francisco Art Institute si la Spencer Museum din cadrul Kansas University (aia din Kansas e inca in picioare si dupa cum vad pe Facebook genereaza inca discutii si polemici).
Cam asta se intimpla cu mine de citiva ani, de-a tura vura in patru zari.
Daca ar fi sa renuntati la desen si sa alegeti un alt domeniu al artei, care credeti ca vi s-ar potrivi cel mai mult? Cu cine ati putea colabora în realizarea, sa spunem, a unui proiect din domeniul arhitecturii?
Scrisul. Tocmai scot o carte cu textele publicate de 20 de ani in “Revista 22” si spre surpriza mea majoritate ramin valabile…
Pai am colaborat deja cu arhitectrul care a facut Biblioteca Tehnica din Praga si care a integrat un proiect de-al meu desenat in designul interior al cladirii. De fapt am desenat miezul, atriumul urias pe 6 nivele pe care l-am tratat ca pe carnetelul meu de notite… Arata foarte tare si studentii isi sucesc gitul din carti sa rada de si impreuna cu grafittiurile mele.
Am mai colaborat (minimal) si la proiectul Unu la Unu prezentat in pavilionul Romaniei la bienala de arhitrectura de la Venetia. Iar arhitectul care ne-a construit atelierul la Sibiu a fost nominalizat cu atelierul nostru la premiile bienalei de arhitectura Bucuresti 2010. Mai mult de atita nu pot cere. Ramin deschis la orice propunere si idée misto. Cu ziduri fara ziduri.
Ce personalitate culturala admira Dan Perjovschi si cine il influenteaza in realizarea sau in desfasurarea proiectelor sale?
Lia Perjovschi
Daca ar fi sa realizati un „Top 10” al celor mai importanti artisti romani contemporani, cine si de ce credeti ca ar fi pe primul loc?
Nu exista versiuni piramidale. Nu exista primul loc. Nu e ca-n industria culturala cu public isteric. In arta contemporana adevarata nu exista nici primul, nici ultimul loc, pur si simplu pentru ca artistii adevarati sint propia lor categorie. Nu pot fi comparati. De retinut: Ion Grigorescu, Lia Perjovschi, Daniel Knorr, Victor Man, Mircea Cantor, Olivia Mihaltianu, Sebastian Moldovan, Ioana Nemes, Rudolf Bone si alte cinci sase nume printre care Paradis Garaj, Biroul de Cercetari Melodramatice sau Szliard Miklos.
Va considerati un „hoinar postmodern”? Apartineti unui „local city” sau, poate,unui „global city”?
Una din cartile mele de artist se numeste “Bird flu, Mad Cow, Global Village” si alta mai recenta “Dan Perjovschi. Postmodern-Excomunist”.
In final, as vrea sa il intreb pe Dan Perjovschi daca se poate eticheta ca persoana, in vreun fel, sau daca isi poate eticheta arta sau produsele artistice.
Sunt un artist care a schimbat felul in care desenul este inteles si folosit la nivel mondial. E buna eticheta asta?
.
|