Schimbarea metodologiei 

Ecaterina Andronescu a comunicat la sfarsitul lunii iulie, numarul de suplinitori necalificati: 12000. Dezbaterea conform careia profesorii respectivi sa fie redusi in totalitate nu s-a incheiat. Anul acesta, concursul pentru posturi s-a efectuat conform metodologiei 1/2011, dupa principiul organizarii concursului la nivel local, nu ca inainte, la ISJ. Dezavantajele nu sunt lipsite de importanta. In afara de instabilitatea pentru pastrarea postului, ridicam problema rezultatelor proaste in domeniul rural. Acestea se datoreaza categoriei de navetisti, care ocupa cele mai multe locuri. Mai mult, la clasa pregatitoare parintii au primit obligatia de a-si inscrie copiii in raza scolii, de unde si masurile pentru obtinerea flotantului, in alegerea unei scoli preferate. 

„Ne dorim calitatea sa creasca, iar profesorii si elevii sa fie multumiti. Avand continuitate in procesul de invatare, elevii vor dobandi o formare mai calitativa.”, afirma Mariana Pop, inspectorul scolar adjunct. 

A fi profesor – a avea curaj 

Strict un intelectual? Un mentor cu misiune temporara pentru elev? Care ar fi definitia profesorului intr-o perioada postmoderna? Mariana Pop a venit in sprijinul raspunsurilor pertinente. „Marea majoritate a profesorilor sunt daruiti. Dar inconvenientul vine din partea parintilor care le spun copiilor, ca ”macar un amarat de dascal sa ajunga”. Considerand ca, altfel, nu vor fi realizati, parintii eticheteaza profesoratul ca o meserie de siguranta, iar nu ca o vocatie in continua perfectionare”. Facand un bilant, mai intai reactualizam situatia administratiei financiare: cele 6 procente din PIB, care ar trebui sa acopere investitii in scoli si oameni, nu ilustreaza o panorama calitativa a educatiei. Daca adaugam mentalitatea conform careia toti trebuie sa faca facultate, ne trezim cu imense carente profesionale, mai ales cand auzim de cazurile cu cate 2, 3 sau chiar 4 licente. Insa nadejdea unor lideri vadeste optimism: „Noi incercam sa ducem lucrurile la bun sfarsit. Pregatim noi generatii, si avem nevoie de varfuri.”, relateaza inspectorul scolar. 

Sfidand stereotipia 

Cautand o atitudine potrivita fata de profesorul contemporan, subscriem parerii Marianei Pop: „Un profesor tanar este mai modern decat unul cu vechime, iar daca informatia pe care o foloseste e pertinenta, recunostinta nu intarzie sa apara”. Desigur, valoarea lui e oglindita in aprecierile elevilor si parintilor. Insa nu putem neglija carenta metodelor aplicative: „Elevii trebuie sa stie pentru ce invata”, intareste Mariana Pop. Numeroase temeri din partea parintilor nemultumiti sau mediatizarea cazurilor degradante din invatamant trimit la intrebarea „mai exista azi ”adevarati” profesori?”. Si daca i-am identifica, care este motivatia lor? „Ganditi-va, cine ar mai rezista cu un salariu mic, avand in spate societatea care „impunge”? Copiii, si nu numai acestia, au multiple judecati. Nimeni nu incearca sa descopere adevaratii profesori. Exista si invatatori fabulosi.” 

Un exemplu de daruire il gasim la Anca Ciufudean, profesoara de generala din judetul Alba. In amintirile cu puternica semnificatie, ne-a impartasit perioada debutului (1970-1971) in invatamant. Repartizata ca profesoara de romana la Garda de Sus, aceasta parcurgea 9 km pe poteca de munte, pentru a ajunge la scoala din catunul Ghetar. Elevii veneau pe jos 5-8 km, iar situatia lor sociala era deficitara. In schimb, traiul unui profesor era mai decent decat acum: „aveam dublul salariului parintilor mei si eram cotata ca o valoare”. Daca ar fi sa o ia de la capat, ar proceda la fel: „In mijlocul copiilor uiti de toate; inima ramane la fel de tanara”.

sursa foto: twiniversity.com