|
Joi, 15 mai, ora 19.00 – Cinemateca Eforie (Str. Eforie 2, Bucuresti) – Sala „Jean Georgescu”
Joi, 22 mai, ora 19.00 – Cinemateca Eforie (Str. Eforie 2, Bucuresti) – sala „Jean Georgescu”
Cinemateca Eforie – Arhiva Nationala de Filme a Romaniei a lansat, incepand cu 17 noiembrie 2012, un demers de revizitare a operelor cinematografice create de regizorii avangardei europene, cu scopul cercetarii modului in care s-a constituit cultura vizuala autohtona si cultura filmului in perioada de dinainte si de dupa nationalizarea din 1948 a productiei cinematografice din Romania, cat si a filmelor detinute de cinematografele locale. Prima editie a proiectului a cuprins avangarda cinematografica franceza, cea de-a doua editie a abordat avangarda sovietica, editia a treia s-a ocupat de avangardele germana si olandeza.
Artisti: Isidore Isou, Maurice Lemaitre, Jean Cocteau, Blaise Cendrars, Gil J Wolman
Curator: Igor Mocanu
Organizator: Cinemateca Eforie – Arhiva Nationala de Filme a Romaniei
Desi fara a fi primit vreo invitatie oficiala din partea organizatorilor, Isidore Isou se prezinta in 1951 la festivalul de film de la Cannes cu o productie cinematografica profund experimentala – adevarat manifest al filmului lettrist, cum avea sa exclame critica intr-un glas dupa aceea – avand functia precisa de a, cum am spune astazi, pirata circuitul elitist al bransei mondiale. La premiera de la Cannes, „filmul discrepant”, cum il numeste Isou, provoaca gesturi de protest si dezaprobare, revolta si indignare, insa primeste premiul publicului pentru avangarda si un nou membru al miscarii lettriste – pe Guy Debord. Afisul fusese desenat de Jean Cocteau, iar in film apare, pe rand, pe langa acesta si Isou insusi, Blaise Cendrars, Andre Maurois, Gil J Wolman, Armand Salacrou sau Rodica Valeanu. Cateva luni mai tarziu, apare si Le film est dejà commence? al lui Maurice Lemaitre, Gil J Wolman lanseaza filmul L'Anticoncept, iar Guy Debord – Hurlements en faveur de Sade, toate trei marturisit tributare viziunii discrepante din pelicula lui Isou. Inutil sa mai spunem ca neoavangardele si-l revendica intr-un glas drept precursor, incepand cu Nouvelle Vague (Godard) si terminand cu undergroundul american (Brakhage). Cu toate acestea, s-ar parea ca proiectia de acum a filmului semnat de Isou este oarecum precoce, considerand ca inca nu i-a fost tradusa opera in limba romana, mai ales in comparatie cu popularitatea covarsitoare de la noi a unui autor precum Guy Debord, ale carui concepte care din jurul societatii spectacolului isi au originea in teoriile lui Isou si in special in Traite de bave et d'eternite, care a circulat o vreme intr-o forma trunchiata, dar care a fost restaurat de curand de Arhiva Nationala de Filme a Frantei si remasterizat de Frederic Acquaviva. Proiectia de la Cinemateca Romana prezinta, in premiera nationala, aceasta din urma versiune, restaurata si autorizata.
TRAITE DE BAVE ET D'ETERNITE
Franta, 1951, Film experimental, 120 min
R. Jean Isidore Isou
S. Isidore Isou
Asistent: Maurice Lemaitre
I. Nat Saufer
Montaj: Suzanne Cabon
Muzica: Daniel Guarrigue
Sunet: Jacques Boutiron, Marcel Ormancey
Afis: Jean Cocteau
Cu: Marcel Achard, Isidore Isou, Jean-Louis Barrault, Blanchette Brunoy, Blaise Cendrars, Jean Cocteau, Daniele Delorme, Edouard Dermithe, Daniel Gelin, Andre Maurois, Armand Salacrou, Rodica Valeanu, Albert J. LeGros, Bernard Blin, Colette Marchand, Gil J. Wolman, Marc'o
Producator: Marc’o, Leon Vickman
.
|