In spatiul intim si primitor de astazi, pana in anul 1950 au functionat un grajd, apoi o fabrica, iar in ultimii ani, o magazie insalubra. Transformarea in sala de spectacole cu fotolii visinii si cu foyer cochet si cald s-a facut prin munca echipei de actori, o mana de oameni hotarati. 

“S-a taiat, s-a sudat, s-a lipit, s-a cusut, ne-am pluri-poli-calificat. Prietenul Silviu Hudini a fost coordonator de santier. Am gasit ajutor in multe locuri, la multi prieteni dragi. Dar nu si la autoritati. Teatrul de Arta Bucuresti s-a nascut exclusiv din resursele si eforturile micii sale echipe, fara nici un sprijin de la stat.” – George Constantinescu, actor, fondator.

Povestea Teatrului de Arta Bucuresti incepe, insa, cu doi ani mai devreme, in aprilie 2010, cand George Constantinescu alaturi de cativa tineri actori au decis sa dezvolte o trupa de teatru independent, care sa puna in valoare arta actorului, cu accent pe emotie, nu pe efecte. Initial, mica trupa de teatru si-a prezentat productii precum Insomniacii, Un barbat si mai multe femei, No uaman, no crai (pentru incepatori), No uaman, no crai (pentru avansati), Pam-Pam, Emigreisan Drim, Storrytellig in spatii neconventionale din Bucuresti si din Brasov, Constanta, Sibiu si Iasi.

Asta insa nu a impiedicat-o sa se faca remarcata si sa fie invitata sa participe la festivaluri precum FEST-CO, Festivalul National de Teatru, Festivalul National de Teatru Independent Undercloud. Abia dupa doi ani de peregrinari, echipa a reusit sa preia corpul de cladire din Sfantul stefan nr. 21. 

In stagiunea curenta, Teatrul de Arta Bucuresti isi asteapta publicul la unsprezece spectacole: Dureri fantoma de Vasili Sigarev, in regia lui Bogdan Budes, Si veni barbatul la femeie de Semion Zlotnikov, in traducerea si regia lui Bogdan Budes, Unora le place swingul de Donna Hoke, in regia lui Claudiu Puscau, Sase din 49 de Spiró Gyorgy, in regia lui Alexandru Maftei, Un barbat si mai multe femei de Leonid Zorin, regia Bogdan Husanu, Fa tu primul pas de Jean Claude Carrière, regia Andrei Munteanu, Aproape Maine de John Cariani, in regia Andreei Vulpe, Dictionar explicativ al iubirii romane, un colaj de poezie pe cantec de chitara, Hess de Alina Nelega, one-man-show de exceptie cu Nicu Mihoc, o productie a companiei Teatru 74 din Targu Mures. 

In toamna acestui an, Teatrul de Arta Bucuresti a avut doua premiere foarte bine primite de public si de presa: Omul care manca lumea de Nis-Momme Stockmann, in regia lui Alexandru Mazgareanu, si Cerere in casatorie de A.P. Cehov, in regia lui Victor Olahut. 

Spectacole ale Teatrului de Arta Bucuresti au fost premiate la Festivalul Undercloud 2014 (Tudor Aaron Istodor – Premiul pentru interpretare masculina in spectacolul Voyeur) si la Maratonul Teatrului Independent Bucharest Fringe 2015 (George Constantinescu – Premiul pentru cel mai bun actor, pentru rolul Gleb, in spectacolul Dureri fantoma). 

Numai la inceputul acestei stagiuni, Teatrul de Arta Bucuresti a participat cu productii proprii la patru festivaluri de teatru: Maratonul Teatrului Independent – Bucharest Fringe, Pledez pentru Tine(ri) – Piatra Neamt, Antagon Festival – Timisoara si Festivalul National de Teatru Independent.

Teatrul de Arta Bucuresti a gazduit spectacole de la Maratonul Teatrului Independent – Bucharest Fringe, Show-case „Best of Gala Hop” – gala tinerilor actori independenti, iar in luna noiembrie a gazduit trei spectacole in cadrul Festivalului National de Teatru Independent.

“Suntem un teatru independent suta la suta. Nu avem nici un fel de sustinere din partea vreunui for public sau privat. In ciuda tuturor greutatilor – caci teatrul independent inseamna un continuu efort pentru resurse – respectam in totalitate legea: avem contract ISU, avem cai de evacuare pentru 200 de persoane, desi suntem o sala de doar 75 de locuri; incercam sa facem lucrurile asa cum trebuie si am demonstrat ca se poate. Asta nu inseamna ca statul roman trebuie sa se culce pe-o ureche si sa lase la genul asta de probleme doar in carca celor direct implicati. Iar forma de responsabilitate a statului, fata de cetatean, n-ar trebui sa insemne doar amenzi, ci legi corecte si implicare activa in aplicarea lor.

Ce-mi doresc acum, la trei ani de existenta in spatiul propriu? Imi doresc ca Teatrul de Arta Bucuresti sa-si castige stabilitatea din toate punctele de vedere si imi mai doresc o sala mare, pentru a putea merge catre proiecte si texte de amploare.” – George Constantinescu