| Mihnea Chelaru: “Scopul meu este să găsesc povești captivante, pe care să le pot transmite ascultătorilor” |  |
| (Muzică) |
Cand urechile vad si ochii aud, o noua poveste a Teatrului Radiofonic incepe.
Cine poate, oare, sti si gasi, care este unitatea de masura a timpilor starilor sufletesti, cuprinzand, cu generozitate, toata paleta cromatica a emotiilor, senzatiilor, impresiilor, credintelor, nelinistilor, intrebarilor, ezitarilor, absentelor, intunecimilor. |
Avem timp (de a calatori, a zambi, a desena, a citi, a construi personaje, roluri, scenarii; a amana, a cauta sens, rost, (pre)texte) si timpi (de reactie, de a fi, a simti, a transmite, a darui) colorati diferit, distinct, altfel, uzand de substanta si substante impletite felurit, care, in esenta, sunt timpi de existenta si de livrare a cel putin unei povesti celuilalt, celorlalti, noua insine, pana la urma.
Oare ce ar fi daca, fie si sub umbrela de vara a unui exercitiu experimental, am fi aici si acum, sa invatam sa ascultam, sa ascultam sa invatam, sa invatam ascultand, sa ascultam invatand, iar prin "ascultand" si "invatand" sa fim deschisi la potentialitatile infinite ale reinventarii si descoperirii sinelui, constienti si increzatori in propriile plusuri si abilitati, cu felul in care alegem sa ne definim, definindu-i pe cei din departarile si din apropierile noastre.
Cand dispar sunetele fosnitoare, apare vocea launtrica… Cand apar sunetele armoniei depline, dispare vocea ascutitoare -ascutita a stridentei multimi…
Cand ochii nu mai masoara distantele, anii si cearcanele timpului, apare a fi-ul iubirii Celuilalt din tine, mai ales pentru e contrastant de diferit fata de tine, iar apropierile se lasa imblanzite de o stare, de o mangaiere, de o joaca si de o cautare perpetua, purtata cu discernamantul clipelor care imbraca ACUM-ul in texturile iubirii.
Cand apare vocea, asteptata dintotdeauna, incepe povestea si se aseaza linistea cea blanda si tandra in casa frumoaselor anotimpuri.
Cand vocea microfoanelor din cabina de emisie a Teatrului Radiofonic, isi face simtita prezenta, stii ca ti se adreseaza o invitatie deosebita, o sansa in plus la visare, la reflectare, dar si la cunoasterea tonurilor si subtonurilor realitatii, cu cele mai nemaivazute si nemaiauzite nuante si irizatii. Atunci se intampla ca urechile sa vada si ochii sa auda, iar inima sa simta fericirea sinestezica care locuieste spatiul de desfasurare al unei povesti derulate, in complicitatea benefica a microfoanelor, castilor, sunetelor, inregistrarilor, si, totodata, minutios si artistic pregatita pentru intrarea pe taramul “on-air”-ului, in prietenosul spatiu de emisie. Al perechilor de urechi si de inimi, atent ciulite. O imbinare veridica a imaginatiei creatoare cu redarea temelor de actualitate ale eului social, uman, psihologic, sub semnul unui distins regizor, inzestrat cu har si cu disponibilitatea de a crea povesti sonore ancorate in concret, real, in acum-ul traversat de noi toti, pe care el alege sa il defineasca semnaland libertatea infinita de care dispunem, ca fiinte umane, daca mai oferim o sansa unei situatii dilematice de existenta, ascultand, ascultand-o, doar pentru 60 de secunde.
Astazi, invitatul meu este Mihnea Chelaru, inginerul de sunet al Societatii Romane de Radiodifuziune, caruia ii multumesc pentru ca a binevoit, si de aceasta data, sa raspunda intrebarilor mele, si, implicit, cele doua piese de teatru radiofonic, care au constituit subiectul conversatiei noastre si a caror adaptare radiofonica si regie artistica le semneaza, si anume, “Heruvim’s Dream” (2018) si “Exploziv” (de Elise Wilk, 2017), pe care vi le aduc(em) in Ceasca de Cultura:
http://www.60secondesradio.com/
https://www.mixcloud.com/teatru-radiofonic/elise-wilk-exploziv-2017/
“Heruvim’s Dream” a fost premiata in cadrul celei mai prestigioase competitii canadiene de acest gen, concursul international 60 Seconds Radio, 2018, obtinand locul al II-lea.
Radio Romania, Teatrul National Radiofonic a obtinut cu Heruvim’s Dream de Mihnea Chelaru premiul al II-lea la concursul international de creatii radiofonice de un minut de la Montreal.
Joi, 17 mai, la Montreal au fost anuntati castigatorii celei de-a patra editii a concursului international 60 Secondes Radio 2018, dedicat creatiilor radiofonice de 60 de secunde. Lansat in 13 februarie, de Ziua mondiala a radioului (initiata de UNESCO), editia 2018 a concursului 60 Secondes Radio a aliniat 168 de productii radiofonice din 25 de tari, din cinci continente (America, Europa, Asia, Australia si Africa). Cifra record de participanti de la aceasta editie a oferit juriului un bogat material de selectie realizat de creatori provenind din scoli, culturi si estetici radiofonice foarte variate. Juriul concursului a deliberat in birourile Radio-Canada si a fost format din sapte membri, printre care se numara directori de festivaluri, programatori si directori de posturi de radio din Canada si Franta. Boris Chassagne, directorul concursului 60 Secondes Radio a apreciat imensa resursa de creativitate pe care au dovedit-o participantii si a subliniat capacitatea acestor creatii sonore de a reflecta subiecte sensibile ale lumii de azi.
Castigatorii concursului 60 Secondes Radio 2018 sunt:
Premiul I – Time Coloured Face – BERNARD CLARKE (Irlanda)
Premiul al II-lea – Heruvim’s Dream – MIHNEA CHELARIU (Romania)
Premiul al III-lea- payPhone – DARRYL LUCAS (Marea Britanie)
A fost acordata o mentiune speciala pentru Buttermilk – ANTJE VOWINCKEL (Germania).
Mihnea Chelaru, multi-premiat regizor de teatru radiofonic al redactiei Teatrul National Radiofonic al Radio Romania, e autorul intregii productii Heruvim’s Dream. Semneaza atat scenariul, cat si regia artistica intr-o bijuterie sonora de un minut ce citeste in modelul cultural al jocului razboiului violenta ca revers al datelor constitutive fiintei umane. Copilul cufundat in jocul soldatilor de plumb ne intermediaza viziunea tragediei razboaielor contemporane. Victimele lor sunt copiii crescuti cu idealul barbatiei razboinice. Chemarea mamei prefigureaza bocetul tuturor femeilor ce isi vor pierde fiul in razboaiele de azi. Juriul concursului a comentat multiplele semnificatii ale creatiei sonore: de la modul in care ne seteaza educatia si valorile transmise in copilarie, pana la felul in care sonorul jocurilor virtuale banalizeaza oroarea razboiului. „Heruvim se afla intre joc, vis si realitate; e un vizionar, un inger divin sau un copil amputat? Textura sonora e savant compusa.” (Boris Chassagne, directorul concursului 60 Secondes Radio)
Mihnea Chelaru imparte podiumul cu Bernard Clarke, Darryl Lukas si Antje Vowinckel, creatori proveniti din scoli de creatie radiofonica europeana prestigioase (Irlanda, Marea Britanie si Germania), confirmand cu un nou premiu calitatea sonora de continut a teatrului radiofonic pe care il produce Radio Romania.
_______________________________________________________________
“Evoluam ascultand, dar, in aceelasi timp, ne imaginam ce ascultam, avand un background de trairi.”
***
"Orice productie acustica trebuie sa aiba o poveste care sa il faca pe ascultator sa empatizeze cu cel putin un personaj”
***
“Productia “Heruvim’s Dream” are structura unui vis…"
***
"Povestea sonora ne reintoarce in planul copilului inocent, care doarme linistit…"
***
"Orice productie acustica trebuie sa aiba o poveste care sa il faca pe ascultator sa empatizeze cu cel putin un personaj…”
_______________________________________________________________
Stefania Argeanu: De unde incep, de fapt, povestile productiilor radiofonice: "Exploziv" si "Heruvim’s Dream"?
Mihnea Chelaru: Cele doua productii sunt foarte diferite. Daca Exploziv este o productie destinata publicului larg, alegerea textului urmand, cumva, cursul firesc al oricarei productii de teatru radiofonic, Heruvim’s dream a fost un gand mai vechi, care s-a concretizat anul acesta, cu ocazia concursului 60 Seconds Radio.
"Heruvim’s Dream" are un statut aparte, fiind totodata atat o inovatie, cat si o exceptie de la profilul standard, clasic, al pieselor de teatru radiofonic. Este o creatie radiofonica care insumeaza doar 60 de secunde. Care sunt factorii care au contribuit la aceasta comprimare a timpului?
Evident, factorul determinant l-a reprezentat limitarea impusa de regulamentul concursului. Toate piesele inscrise trebuiau sa fie de fix 60 secunde.
Ce rol, ce distributie a jucat timpul in acest scenariu de transmitere a povestii?
Limitarea duratei a avut un rol pozitiv, in acest caz. Trebuind sa renunt la anumite elemente sonore, productia a devenit mai “supla”, iar mesajul a devenit mai usor de receptionat.
Despre ce ne vorbeste titlul piesei, “ Heruvim’s Dream”? Cum ati ajuns la aceasta sintagma?
Asa cum o spune chiar titlul, productia are structura unui vis. Povestea incepe cu joaca de-a razboiul a unui baietel. Acesta adoarme si visul de joaca al unui copil se transforma intr-un razboi real, foarte posibil, unde baietii sunt barbati, iar mamele lor nu mai au cum sa aiba grija de ei. Finalul este, evident, tragic, insa povestea sonora ne reintoarce in planul copilului inocent, care doarme linistit.
Daca timpul din eter al "Heruvim’s Dream" este de 60 secunde, ce a implicat scenariul? Cate persoane au fost implicate in acest proiect?
Scenariul nu a existat. Intreaga poveste am avut-o in minte, iar acest lucru mi-a permis sa jonglez foarte usor cu evenimentele sonore. In Heruvim’s Dream au interpretat: Albert Chelariu, rolul baiatului, si Daniela Ionita, rolul mamei.
Ce semnificatii are acest demers, pentru dvs., regizorul piesei ? Din culise, cum se percepe realizarea unei povesti radiofonice in 60 de secunde? Prin ce difera configuratia sonora, tehnologica a “Heruvim’s dream” de…”Exploziv”, sa spunem? Si, totodata, prin ce se aseamana?
Am sustinut, mereu, ca orice productie acustica trebuie sa aiba o poveste care sa il faca pe ascultator sa empatizeze cu cel putin un personaj. Daca linia narativa este coerenta si capaciteaza ascultatorul, mijloacele tehnice prin care se realizeaza productia nu difera foarte mult intre o productie de 60 minute sau una de 60 secunde.
Cand devine realitatea - fictiune si fictiunea - realitate? Ce genereaza acesta trecere, aceasta transfigurare a semnificatiilor, in geografia teatrului radiofonic?
CEA MAI BUNA FICTIUNE ESTE REALITATEA!
Cat de importanta este stabilirea, prioritizarea subiectului intr-un proiect radiofonic? Dar intr-o competitie culturala internationala, cum sunt: 60 Secondes Radio si New York Festivals -World's Best Radio Programs?
Este evident ca, pentru a avea succes intr-o competitie internationala, o productie trebuie sa obtina votul majoritatii juriului. Cum juriile sunt formate din profesionisti care provin din toate colturile lumii, fiecare avand alt background, subiectul propus trebuie sa fie cat mai larg posibil de inteles. Cu alte cuvinte, problematica atinsa trebuie sa fie universal inteleasa.
Care sunt criteriile, calitatile decisive care pun accentul pe castigatori (in sensul in care decid cine sunt acestia), intr-un concurs de acest calibru?
Orice jurizare, in astfel de concursuri, este, oarecum, subiectiva. Fiecare jurat puncteaza dupa modul cum a rezonat cu fiecare productie. In general, sunt punctate calitatea scenariului, calitatea tehnica, capacitatea de a tine ascultatorul conectat, jocul actoricesc, muzica etc.
Ce mesaj aduce, cu sine, violenta, intr-un spectacol radiofonic/ intr-o productie radiofonica?
Depinde ce se intelege prin violenta… In cazul meu, folosesc violenta (razboiul - Heruvim's Dream) ca pe un semnal de alarma sau folosesc violenta (verbala – Exploziv) pentru a contura anumite personaje. Traim intr-o lume violenta si daca am incerca sa o prezentam ca fiind “roz”, cred ca am pierde din credibilitate. Violenta trebuie sa existe atunci cand incercam sa aratam realitatea, insa cu moderatie si justificat.
Este spatiul teatrului radiofonic prezent un spatiu vizionar, deschis experimentelor si experimentarilor creative? Cum se manifesta aceasta flexibilitate? Care sunt avantajele, roadele abordarii unei astfel de perspective?
Imaginatia nu are limite. Acesta este motivul pentru care teatrul radiofonic este, cu siguranta, un spatiu deschis experimentelor.
In ce masura evolutia, devenirea noastra ca fiinte, depinde de selectiile sonore, de ceea ce alegem sa ascultam?
Este un process in dublu sens. Evoluam ascultand, dar, in aceelasi timp, ne imaginam ce ascultam, avand un background de trairi.
In primul interviu pe care mi l-ati acordat, ati marturisit, la un moment dat, ca: “Datorita digitalizarii, putem atinge, acum, limite care, inainte, erau greu de imaginat.” Productia dvs. recenta, de 60 secunde, a depasit o astfel de limita?
Nu pot spune ca Heruvim’s Dream nu putea fi facuta decat pe calculator. Cu siguranta, acum a fost mult mai usor.
Ce alte limite, greu de imaginat, dar totusi intuitive, ar putea inregistra performante care, in trecut, puteau fi semnalate, doar pe teritoriul imaginatiei, fara aplicabilitate in realitatea radiofonica?
Nu cred ca trebuie sa ne axam numai pe performante. Scopul meu este sa gasesc povesti captivante, pe care sa le pot transmite ascultatorilor. Daca aceste povesti reusesc, cumva, sa atinga noi praguri, fiindca pentru fiecare productie caut elemente noi, nu pot decat sa ma bucur.
Personajul central este ascultatorul si doar acesta cred ca poate avea ganduri, emotii, atitudini si sentimente legate de aceste reusite.
Premiile obtinute de regizorul de teatru radiofonic, Mihnea Chelaru, cu cele doua productii: „ Exploziv” si „Heruvim’s Dream”:
Exploziv
ABU 2017 – Aur
Prix Marulic, Hvar 2018 – Aur
New York Festivals Radio Awards 2018 – Aur
Prix Europa 2017 – selectie oficiala
ABU Sonic 2017 – finalist, top 5
UK Radio Drama Festival 2018 – Finalist, top 5
Heruvim s dream
60 Seconds Radio 2018 - argint
Multumesc pentru timpul acordat!
______________________________________________________________ Interviul cu regizorul de teatru radiofonic, Mihnea Chelaru, este pregatit de Stefania Argeanu, pentru Ceasca de Cultura.
Sursa text documentare: Radio Romania Cultural & Stefania Argeanu
Autor: Stefania Argeanu
Sursa foto: din arhiva personala a domnului Mihnea Chelaru
.
| |
|
|
|