| „Literatura le dă morților o voce și îi face să cânte”. Ariane von Graffenried, invitata Festivalului Internațional de Literatură de la Odesa, ediția 2024 |  |
| (Literatură) |
| Maine, 22 februarie, debuteaza cea de-a IX-a editie a Festivalului International de Literatura de la Odesa, gazduita la Bucuresti, la sediul Goethe-Institut (Calea Dorobanti 32). Proiect indragit si urmarit de iubitorii de literatura, Festivalul se bucura de o sustinere consistenta din partea celor mai importanti scriitori europeni de astazi, voci civice marcante. |
Acesta este motivul pentru care noi si noi nume s-au alaturat lecturilor publice din cadrul Festivalului, precum cele ale scriitorilor ucraineni Andrei Kurkov sau Iuri Andruhovici si multi altii. Programul la zi al Festivalului poate fi consultat pe site-ul official: http://litfestodessa.com/program-en
O alta noutate o constituie faptul ca E.S. Domnul Igor Prokopchuk, Ambasadorul Ucrainei la Bucuresti, s-a alaturat organizatorilor si va saluta publicul prezent la evenimentul de deschidere, planuit pentru data de 22 februarie, ora 17.00.
In asteptarea venirii la Bucuresti, o parte dintre scriitori invitati la editia din acest an a festivalului le-au transmis gandurile lor iubitorilor de literatura din Romania.
„Cred ca fiecare intalnire internationala a scriitorilor este o buna ocazie de a face schimb de idei despre literatura si politica. Sper ca ne putem asculta activ unii pe altii. Daca credem ca literatura este un instrument universal de intelegere, putem sa o folosim pentru discutii, nu pentru lupta”, considera scriitorul ucrainean Vasil Mahno – poet, eseist si traducator multipremiat, care investigheaza in cartile sale conceptele de patrie si memorie, reflectand trecutul polifonic al locului sau de origine.
„Consider ca, daca vine razboiul peste ei in tara lor natala, scriitorii trebuie sa se transforme in aparatorii ei, atunci cand tara le este atacata cu brutalitate. Acesta este motivul pentru care multi scriitori ucraineni scriu literatura si eseuri despre razboi si participa la festivaluri internationale. Multi dintre ei servesc in armata si lupta pe fronturi. In aceasta perioada, literatura devine o portavoce a acestor timpuri, pentru ca trebuie sa se faca auzita”, a completat acesta.
„Literatura in vremuri de razboi este atat o evadare din realitatea ingrozitoare, cat si o arma, pentru ca este imposibil sa nu scrii despre razboi”, a transmis inaintea venitii la Bucuresti scriitorul Yuri Vinniciuk, o legenda vie a literaturii ucrainene, critic neobosit al sistemului politic, considerat cel mai versatil dintre scriitorii ucraineni contemporani.
Despre puterea literaturii de a de a da voce literaturii vorbeste si scriitoarea elvetiana Ariane von Graffenried, autoare de spoken word, membra a duo-ului „Fitzgerald & Rimini” si curatoare a Festivalului International de Poezie de la Basel, in mesajul sau transmis in avans cititorilor romani: „Metaforele nu ajuta impotriva oamenilor cu arme. Iar versurile frumoase nu pot vindeca ranile. Literatura insa poate crea o comunitate aici si acum, poate oferi mangaiere, poate exprima furia si poate fi martora, deopotriva, la frumos si la odios. Literatura le da mortilor o voce si ii poate face sa cante”.
Pentru scriitoarea italiana Ilaria Gaspari, cunoscuta pentru pasiunea sa pentru podcasturi dedicate operelor unor scriitori cunoscuti, editia itineranta din acest a Festivalului International de la Odesa este un prilej de a rememora ororile celor doua conflagratii mondiale: „Vin spre Bucuresti cu gandul la doi mari autori europeni care au trait in momente istorice diferite, dar au fost amandoi atinsi de urmarile si consecintele cate unuia dintre cele doua razboaie mondiale. Ma gandesc la Marcel Proust, care a vazut odata cu Primul Razboi Mondial scufundandu-se si sfarsindu-se pentru totdeauna lumea copilariei sale, al carei declin inexorabil il observase si il consemnase deja. Apoi, gandurile merg catre Ingeborg Bachmann, cea care in copilaria sa austriaca a cunoscut trauma devastarilor naziste si care va cauta de-a lungul vietii o cale a trai intr-un moment istoric in care eul sa nu mai fie scufundat in istorie, ci istoria sa fie in eul sau”.
Este literatura o evadare? O portavoce? Sau o arma?
„Nu este o arma, pentru ca literatura nu distruge; si este, intr-adevar, neinarmata si vulnerabila la razboi, dar cu forta colectiva a unei portavoci care raspandeste cuvinte si ganduri. Nu este o forma de evadare, ci un refugiu deschis, adica deschis pentru a proteja impotriva ororii”, a adaugat indragita scriitoare italiana.
Evenimentele din cadrul festivalului vor avea loc in limbile engleza, ucraineana, germana si romana, cu traducere. Accesul publicului la eveniment este gratuit.
Fondat in anul 2015, Festivalul international de literatura de la Odesa si-a propus sa sublinieze efervescenta culturala si caracterul international al orasului si sa contribuie la consolidarea legaturilor sale cu alte metropole culturale din Europa si de pe alte continente. Programul fiecarei editii in parte exprima acest deziderat, atat prin selectia scriitorilor invitati, cat si prin temele de dialog. O importanta deosebita in arhitectura programului festivalului o ocupa panoramarea spatiului cultural din zona Europei de Est si a regiunii Marii Negre. Pana in prezent, aproape 300 de scriitori au luat parte la evenimentele din cadrul Festivalului international de literatura de la Odesa. Hans Ruprecht si Ulrich Schreiber conduc festivalul de la infiintarea sa.
----
Festivalul este sustinut de Fundatia Jan Michalski, EUNIC Romania, Culture of Solidarity Fund | European Cultural Foundation, PRO HELVETIA, Goethe-Institut Bucuresti.
PARTENERI: Institutul Italian de Cultura Bucuresti, Forumul Cultural Austriac, Centrul Ceh, Institutul Francez din Romania, British Council Romania, Ambasada Bulgariei in Romania, Carturesti, Universitatea din Bucuresti, Muzeul National al Literaturii Romane, One World, Cinema Elevire Popesco.
Cu sprijinul: Samburesti, Aqua Carpatica | Comunicare: Headsome Communication
.
| |
|
|
|