| România, țara în care 6 din 10 adulți au renunțat la studii după clasa a VIII-a |  |
| (Viață) |
| Iata ce spunea jurnalista de investigatie americana Amanda Ripley in cartea „Cei mai destepti copii din lume si modelele de invatamant care i-au format”, cartea poate fi comandata de pe site-ul publica.ro. |
„Prea mult timp profesori mediocri le servisera o hrana care nu trebuia mestecata. Daca esuau, consecintele erau putine. Abia mai tarziu, dupa liceu, aveau sa descopere ca fusesera inselati. Lumea reala nu dadea intotdeauna a doua sau a treia sansa; lumea reala nu dadea credit pentru prezenta.”
Despre digitalizare, Lisa-Karmen Hirsig afirma ca s-a crezut multa vreme ca o tableta va spori nivelul de cunostinte al elevilor, dar s-a dovedit contrariul. Unele tari, precum Suedia, au introdus recent politici prin care sistemul de digitalizare este dublat in scoli de metode clasice de predare. Iar oamenii de stiinta de la Institutul Norvegian de Stiinta si Tehnologie au descoperit ca educatia prelungeste viata, pe cand abandonul scolar este aproape la fel de daunator precum consumul a cinci unitati de alcool pe zi. Prin urmare, de ce nu schimbam directia si noi? Ce sens are sa batatorim poteci pe care cei care ne-au luat-o de mult in fata nu mai merg?
Demografia: Romania versus Europa
Cu o rata a fertilitatii in declin in toata Europa si o tendinta de crestere a sperantei de viata, cel mai pesimist scenariu al Institutului National de Statistica spune ca in 2060 vor mai fi doar 12,5 milioane de romani pe teritoriul tarii. Cel mai optimist vorbeste despre 16,3 milioane. Motivele principale pe care le invoca tinerii care nu vor sa devina prea curand sau vreodata parinti sunt contextul climatic si conflictele armate. Astfel, s-a ajuns la situatia in care indicele de imbatranire demografica a crescut: in Romania sunt 123 persoane varstnice (65 ani +) la 100 de persoane tinere. Si poate nu stiati ca 65% dintre romani considera ca a avea doi copii reprezinta situatia ideala, iar 12% ar prefera sa aiba un singur copil. Insa, doar 3 din 10 tineri cu varste cuprinse intre 18-24 de ani au copii, respectiv 5 din 10 in cazul celor intre 25-34 de ani. Practic, azi, aproape jumatate dintre cei care ar putea avea copii aleg sa nu aiba.
Educatia: Romania versus Europa
Desi, oficial, scoala este gratuita, cele mai costisitoare aspecte in cresterea unui copil sunt: educatia, hainele si incaltamintea, alimentatia si activitatile extrascolare. 28% dintre romani mentioneaza un cost lunar intre 500 si 1.000 RON pentru intretinerea unui copil, 33% un cost intre 1.000 si 2.000 RON, iar 36% (39% in mediul urban si 32% in mediul rural) estimeaza o medie lunara de peste 2.000 RON.
Insa cum arata scoala? In ultimii ani sistemul de invatamant din Romania s-a confruntat cu scaderea numarului de elevi si studenti (3,4 milioane in anul scolar/universitar 2023-2024 fata de 3,7 milioane in 2013-2014), diminuarea accesului la educatie de calitate, rezultate slabe la testari si un nivel ridicat de abandon scolar. Rezultatele evaluarii PISA din 2022 au relevat faptul ca 4 din 10 copii de 15 ani nu au aptitudini de baza cu privire la citit (41,7% fata de 26,2% media UE) si matematica (48,6% fata de 29,5% media UE). Nici potrivit datelor Eurostat nu stam mai bine. In Romania anului 2022, doar 17% dintre adultii intre 25 si 74 de ani aveau studii superioare, 61% aveau studii medii, iar 22% nu aveau nici macar studii liceale. Bulgarii sunt peste noi, 26% dintre acestia avand studii superioare finalizate. Iar rata de parasire timpurie a scolii in Romania (16%) este dubla fata de media Europei (8%).
Inainte de renovare Scoala Paunesti
Dupa renovare Scoala Paunesti
In acelasi timp, sute de milioane de euro au fost alocate prin PNRR in domeniul educatiei, cu accent pus pe invatamant digital, inovatie tehnologica si reducerea abandonului scolar, dar deocamdata nu exista o analiza de impact a investitiilor. In continuare, 60% dintre scolile in care elevii romani invata sunt neconforme, fara autorizatie ISU si fara autorizatie sanitara de functionare. In prezent, nici macar jumatate dintre cei care incep scoala nu promoveaza examenul de Bacalaureat. Ce asteptari sa avem de la mediul rural, daca pe plan national 3 din 10 elevi nu au luat nota 5 la simularea probei la Romana? Mai mult decat atat, iar suntem in topul european la bullying scolar, 12% dintre elevii de 15 ani declarand ca sunt foarte frecvent victime ale hartuirii, potrivit datelor Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE, date din 2018), media europeana fiind de 8%.
In acelasi timp, studiile ne arata ca in familiile in care parintii emigreaza, copiii ramasi in tara isi pierd motivatia, ceea ce contribuie la cresterea abandonului scolar si absenteismului, dar si la diminuarea performantelor academice. Apropo, si la nivel mondial principalul motiv pentru absenteism este plictiseala sau dezinteresul fata de scoala. Mai conteaza si faptul ca nivelul de cooperare a scolii cu familia e intr-un continuu declin.
Inainte de renovare Scoala Osica
Dupa renovare Scoala Osica
Totusi, constientizam starea natiei. In cel mai recent Eurobarometru, 22% dintre romani (peste media europeana de 20%) spun ca imbunatatirea calitatii si accesului la educatie ar avea cel mai puternic impact pozitiv asupra vietii lor. Sase din zece romani traiesc fara siguranta zilei de maine, visand la un sistem de invatamant calitativ, cu profesori bine pregatiti si dotari scolare necesare. Iar daca riscul de saracie sau de excluziune sociala a crescut intre 2020-2021 pentru toti copiii din Uniunea Europeana la 24,4%, la noi, in Romania, a crescut la aproape 42%. Pentru prea multi dintre copiii inscrisi in programul „Masa sanatoasa” al Ministerului Educatiei, mancarea primita la scoala este singura masa dintr-o zi. Numai ca, in realitate, programul functioneaza in doar 36% dintre scolile inscrise.
Elevii spun ca se simt singuri si ca profesorii sunt dezinteresati de situatia lor. Potentialul de dezvoltare al unei tari depinde de calitatea sistemului educational, iar in momentul de fata un copil din Romania isi indeplineste doar 60% din potential, in lipsa unei educatii de calitate. Insa, prin scaderea ratei de analfabetism functional putem impulsiona o educatie sustenabila, cu impact inclusiv la nivelul cresterii economice si cresterii nivelului de trai.
Calitatea vietii: Romania versus Europa
Romanii aloca cei mai putini bani pentru educatie. Potrivit Institutului National de Statistica, doar 0,6 procente au fost cheltuite pentru educatie anul trecut, in timp ce pentru tigari si alcool romanii cheltuiesc de 7 ori mai mult. De departe insa, cea mai mare parte din bani este alocata produselor alimentare, care sunt tot mai scumpe, si care au o pondere de peste 34% din venit. Multi bani, mai exact 15% din venituri, se duc si pentru utilitatile locuintei, respectiv facturile la apa, gaze sau electricitate. Interesant este ca ne „descurcam” si-asa: 59% dintre romani considera ca situatia economica este mai degraba buna, 20% mai degraba proasta, 11% foarte buna si 10% foarte proasta. Conform aceluiasi Eurobarometru, 10% dintre cetatenii din Uniunea Europeana au raspuns ca situatia economica in regiunile lor este foarte buna, 55% mai degraba buna, 25% mai degraba proasta si 7% foarte proasta.
Munca: Romania versus Europa
In 2023, rata de ocupare a populatiei apta de munca din Romania a fost de 63%, peste jumatate lucrand in servicii, potrivit Institutului National de Statistica. Din punct de vedere al nivelului de educatie, 66% dintre acestea aveau studii medii, iar 36% studii generale. Muncitorii calificati reprezentau 17,7% din totalul populatiei ocupate (12% in sectorul agricol, 33% in industrie si constructii, iar 55% in servicii).
In acelasi timp, rata somajului a fost de 5,6%, la fel ca in anul 2022, inregistrand 9% in mediul rural si 3% in urban. Insa ingrijorator este faptul ca 2 din 10 tineri nu muncesc, iar 7 din 10 tineri cu locuri de munca blue collar iau in considerare munca in strainatate. Lucratorii manuali si cei sezonieri continua sa plece peste hotare, deoarece castigurile financiare pe care le au in agricultura sau in constructii sunt semnificativ mai mari decat cele pe care le pot obtine in tara. Iar acesti oameni inca fac parte din populatia rezidenta, fiind inclusi la recensamant.
In ceea ce priveste satisfactia, 49% dintre romani se declara multumiti de locul de munca si remuneratie, insa fara sa se simta neaparat impliniti. Pe de alta parte, 19% nu sunt multumiti, considerand ca nu sunt platiti suficient si ca nivelul de stres este ridicat. Pentru 22% schimbarea locului de munca i-ar putea scapa de stres, 12% recunosc ca ajung sa compenseze prin consum de substante (tutun, alcool), iar 8% au apelat la un terapeut.
Insa ce se intampla cu romanii care inca pleaca din tara? Din randul acestora, 85% au invocat contextul economic si faptul ca isi doresc salarii mai mari. Sunt motivati si de perspective mai bune in cariera, o mai buna calitate a vietii, numarul si tipul joburilor scoase in piata de angajatorii straini sau de accesul la un alt mediu cultural. Iar tarile catre care se indreapta cei mai multi sunt Germania, Marea Britanie, Spania, Italia, SUA, Franta, Olanda si Austria.
Dar sa ne uitam si la felul in care este privita tara noastra de catre muncitorii importati. In prezent, Romania ocupa locul 89 intr-un clasament al celor mai atragatoare tari pentru cei care vor sa lucreze in strainatate, muncitorii din Pakistan si Italia fiind printre cei mai tentati sa accepte un job aici. Intrebati de ce ar alege Romania, raspunsurile au mentionat: calitatea vietii, mediul prielnic pentru familii, numarul si tipul de joburi, costul vietii, spiritul ospitalier, cultura incluziva si siguranta. Astfel, daca la inceputul anului 2023 aveam peste 100.000 de straini care munceau in Romania, in 2024 numarul crescuse la peste 130.000 (in Industria Prelucratoare, Constructii, Comert si HoReCa). In acest an a fost aprobat deja un contingent de inca 100.000 de lucratori nou-admisi pe piata muncii.
Inainte de renovare Scoala Zauan
 Dupa renovare Scoala Zauan
Muncitori calificati: Romania vs. Europa
In 2023, 75% dintre angajatorii din UE nu au putut gasi lucratori cu competentele potrivite. Si nu exista niciun semn ca cererea de muncitori calificati va incetini in curand, dimpotriva, estimandu-se ca populatia de varsta activa a UE va scadea cu inca 35 de milioane de oameni pana in 2050 conform raportului „Analiza penuriei de forta de munca si competente” al Business Europe, care a analizat situatia din 21 de state membre ale Uniunii.
Pe langa procentul foarte mare de elevi care parasesc scoala timpuriu, pe langa tinerii care nu merg nici la scoala si nici la serviciu, Romania ocupa locul 2 in Europa la capitolul populatie inactiva, aproximativ jumatate din aceasta populatie inactiva profesional fiind absolventa de liceu si studii profesionale. Conform Eurostat, Romania inregistreaza cel mai mare procent de tineri intre 15 si 29 de ani care nu au un loc de munca si nici nu urmeaza o forma de educatie (19,3%, versus media de 11.2% a UE).
Iar Romania rurala?
La sat, 1 din 10 copii nu urmeaza nicio forma de invatamant, iar 1 din 4 elevi abandoneaza scoala. De ce? Aproape jumatate dintre parintii din mediul rural admit ca nu au bani sa-i trimita pe copii zilnic la scoala. Iar saracia in care traiesc aceste familii si lipsa de educatie sistemica din mediul rural au consecinte grave. Stiati ca varsta la care minorii incep sa fumeze si sa consume alcool este sub 14 ani? La fel de grav este faptul ca 45% dintre fetele sub 15 ani si 30% dintre cele cu varsta sub 18 ani, devenite mame in statele Uniunii Europene, provin din Romania rurala, iar 10% dintre nou-nascutii de la noi au o mama adolescenta.
Pentru insertia tinerilor in piata muncii se pune accent pe competente care ii fac potriviti pentru cererea existenta prin intermediul liceelor tehnice cu practica la agentii economici. Insa, lipsa accesului la educatie de calitate in mediul rural are consecinte. Sapte din zece persoane cu nivel scazut de instruire provin de la sat, iar aproape trei sferturi dintre accidentele la locul de munca au loc in mediul rural.
Inainte de renovare Scoala Copaceni
Dupa renovare Scoala Copaceni
Si totusi, cum arata invatamantul in mediul rural atunci cand se investeste in el?
Au imbunatatirile aduse infrastructurii scolare impact si asupra performantei elevilor, contribuind la imbunatatirea rezultatelor acestora? Asociatia BookLand, care a reusit in timp record (putin peste 4 ani) sa renoveze 80 de scoli si gradinite rurale in toate judetele, spune ca da. Iar datele colectate sustin aceasta afirmatie. In 2022, BookLand a invitat unitatile de invatamant renovate la sat sa ii puna la dispozitie indicatorii de performanta scolara inregistrati anual, iar peste 50 din cele 80 de scoli si gradinite au dat curs solicitarii. Astfel, pentru prima data, Asociatia BookLand a putut avea o imagine de ansamblu asupra performantelor ante/post renovare, dar si sa inteleaga in ce masura investitiile in infrastructura au impact asupra actului educational.
Printre indicatorii monitorizati s-au numarat absenteismul, abandonul scolar, promovabilitatea (inclusiv la evaluari nationale), media anuala/ media la evaluarile nationale. Analizand datele, vedem ca rezultatele post-renovare s-au imbunatatit considerabil la nivelul ratei de absenteism si abandon scolar. Astfel, daca in perioada ante-renovare absenteismul inregistrat in scolile si gradinitele renovate era de 10,10%, dupa renovare a scazut la 7,45%. Similar, rata de abandon scolar a scazut de la 2,81% la 1,08% post-renovare, practic injumatatindu-se. Totodata, frecventarea orelor de curs are impact asupra rezultatelor obtinute de elevi. Media la evaluarile nationale a crescut cu 1,45 puncte (de la o medie de 4,63 ante-renovare la 6,08 post-renovare) in scolile gimnaziale modernizate si dotate de BookLand, in timp ce rata de promovabilitate a crescut de la 57,15% la 64,51%.
Imbunatatirile aduse in infrastructura scolara au, asadar, un impact direct si masurabil. Prin renovarea cladirilor insalubre si transformarea acestora in spatii sigure si adecvate studiului, putem contribui la reducerea absenteismului si abandonului scolar, imbunatatirea rezultatelor la clasa si, chiar mai important, la schimbarea mentalitatii elevilor/parintilor din mediul rural. Cifrele nu sunt bombastice, insa sunt conforme cu realitatea si arata o schimbare clara in bine in numai 2 ani. Este, practic, doar inceputul!
Scoala Bilca - Renovata
Scoala Giubega - Dupa renovare
Dar e suficient?
NU. Pregatirea vocationala nu este corelata cu nevoile pietei, astfel ca rata de angajare a celor care au absolvit o scoala vocationala a fost, in 2022, de doar 57,7%, fata de media UE de 79,7%. Iar imbunatatirea ratei de angajare a acestei categorii de absolventi se poate face prin adoptarea unei invatari bazate pe munca, in 2022 doar 8.4% din ei beneficiind de o astfel de invatare, fata de media UE de 60.1%.
In invatamantul liceal, la sfarsitul anului scolar 2022-2023 au absolvit 143.400 elevi, majoritatea absolventilor urmand cursurile invatamantului cu frecventa. Spre comparatie, in invatamantul profesional au absolvit doar 28.700 elevi, din care 97,6% au urmat cursurile unitatilor de invatamant apartinand sectorului public, iar in invatamantul postliceal 30.500 elevi, 59,2% dintre acestia urmand cursurile unitatilor de invatamant din sectorul public.
In acelasi timp, daca in Uniunea Europeana 4 din 5 tineri cu varste intre 16 si 24 de ani detin abilitati digitale de baza sau peste acestea, conform Eurostat, in Romania doar 56% dintre tineri au aceste competente, plasandu-ne astfel pe ultimul loc in UE. Aceasta lipsa de abilitati necesare la locul de munca sau pentru a accesa servicii online se traduce in mai putine oportunitati si un decalaj accentuat, pe care tinerii romani trebuie sa il recupereze. Insa functioneaza la cote maxime invatamantul profesional dual in Romania?
Invatamantul dual este o forma de organizare a invatamantului profesional si tehnic, tripartita, ce are la baza un contract de parteneriat intre operatorul economic, unitatea de invatamant si unitatea administrativ-teritoriala, precum si contracte individuale de pregatire practica intre operatorul economic, elev/parinte-tutore si unitatea de invatamant.
Desi inventat de germani acum cateva sute de ani si legiferat in 1969, invatamantul dual performeaza in Elvetia. Asta si pentru ca au fost printre primii care au realizat ca, cu cat vocatia este descoperita mai devreme, cu atat mai bine este pentru elev. Iar parteneriatele cu tot mai multe industrii au dus la dezvoltarea tot mai multor specializari. Se pune accent pe deprinderea de competente teoretice, practice si sociale necesare viitorilor specialisti. „Practicantii” nu sunt vazuti ca simpli elevi, ci ca angajati cu drepturi si obligatii pentru ca, desi se duc si la scoala, marea majoritate a timpului si-o petrec in compania care le subventioneaza pregatirea sub forma de investitie.
Sistemul dual ar putea salva multe institutii de invatamant superior, oferindu-le studentilor posibilitatea de a obtine burse si locuri de munca de la partenerii din mediul privat care sunt interesati sa-si formeze profesionisti in universitatile din Romania. Inscrierile ar trebui sa inceapa din luna iulie. Invatamantul superior presupune o metoda de predare in care studentii invata simultan cunostinte teoretice si practice, combinand instruirea traditionala in clasa cu experienta practica, din lumea reala, urmand sa ofere o mai buna pregatire pentru forta de munca, dar si profesionisti pe care sa-i preia imediat companiile interesate de aceasta forta de munca.
Scoala Giubega - Colaj - Inainte si dupa renovare
Scoala Sulita - Colaj - Inainte si dupa renovare
Intelegand beneficiile acestui sistem, tot mai multe companii din Romania sunt interesate sa investeasca in invatamantul dual, pentru a elimina din costurile de recrutare prin formarea muncitorilor calificati si a-si asigura necesarul de forta de munca pe termen lung. In plus, in momentul in care muncitorii formati in sistem dual sunt angajati, acestia sunt deja familiarizati cu procedurile si cultura organizationala din cadrul companiei, inca din timpul practicii. Ceea ce inseamna ca investitia in sistemul dual ii permite angajatorului sa-si creasca productivitatea interna si sa reduca gradul de mobilitate a resursei umane.
Insa care este nivelul de interes in randul tinerilor? Din aproape 180.000 de elevi de clasa a VIII-a, doar 9.000 de elevi (adica 5%) s-au inscris in dual in anul scolar 2023-2024. Apropo, stiti cati elevi olimpici internationali si regionali avem in toata tara? Sub 150.
Pentru ca si-a propus sa asigure elevilor din mediul rural un pachet complet de servicii educationale, Asociatia BookLand va demara in August 2024 constructia primului sau Campus Preuniversitar Profesional in sistem Dual, unde vor fi formati viitorii muncitori calificati in productie si servicii. Campusul isi va deschide portile in 2025 in judetul Arges pentru ~300 de elevi din satele aflate in proximitatea comunei Vulturesti si va asigura toate ciclurile de invatamant: primar, gimnazial, liceal si postliceal (profesional), functionand ca o scoala privata, dar 100% gratuita, urmand a fi dotat cu toate spatiile si facilitatile necesare: sali de clasa ?scoase’ in natura, ateliere de lucru, laboratoare, biblioteca, sala de spectacole, facilitati sportive, amfiteatru in aer liber, spatii de relaxare, mini-ferma de animale, cantina, brutarie, spalatorie, livada, gradina de legume si solar. Liceenii vor putea face practica in intreprinderile sociale deschise in Campus, precum si in cadrul companiilor din judet care le platesc formarea profesionala, urmand ca, dupa finalizarea studiilor si obtinerea certificarii, sa poata accesa oportunitatile de angajare asigurate de partenerii economici.
 Inaugurarea Gradinitei Lopatari (renovata de BookLand)
Inaugurarea Scolii Basesti (renovata_de_BookLand)
Inaugurarea Scolii Iojib (renovata de BookLand)
Inaugurarea Scolii Leleasca (renovata de BookLand)
Cum va fi implementat invatamantul dual in Campusul BookLand?
„2 in 1” – formula din sistemul dual – asigura cea mai buna pregatire teoretica si practica. Astfel, operatorii economici cu care BookLand va derula parteneriate pentru formarea activa a tinerilor vor selecta elevi propusi de asociatie, cu care vor semna contracte de pregatire, se vor implica in alegerea curriculumului si tutorilor de practica din Campus. La randul lor, elevii vor alege calificarea si operatorul economic unde vor invata o meserie cautata si bine platita. Acestia isi vor putea continua studiile la liceu (seral), iar dupa promovarea Bacalaureatului vor putea opta pentru studiu la scoala postliceala sau merge mai departe, in invatamantul superior dual (sau teoretic). Elevii vor semna un contract individual de pregatire practica cu operatorul economic si Campusul BookLand, primind bursa profesionala de stat si o bursa suplimentara, asigurata de operatorul economic.
Investitia in Campusul Preuniversitar Profesional in Sistem Dual din comuna Vulturesti este estimata la peste 5 milioane EURO. Experienta dobandita in acest prim campus va sta la baza unei retele nationale de centre educationale profesionale similare, pe care Asociatia BookLand le va construi incepand cu anul 2026-2027, pentru a incuraja stabilitatea, sustenabilitatea si prosperitatea mediului rural.
Printre partenerii care sustin misiunea educationala in mediul rural a Asociatiei BookLand se numara: Leroy Merlin, CEC Bank, SAP Romania, Vopseaua Oskar, Novomatic, Somaco Grup Prefabricate, Holcim, Decathlon, Sipex, Siniat, UniCredit, Elis Pavaje, ServClass, Coca Cola HBC Romania, Fundatia Vodafone Romania, _VOIS, Zentiva, Stift Lux Design, Porta Doors, Asevi, Turbomecanica, Zahar Margaritar, Raveli, Asociatia Bine Pentru Oameni, Titan Machinery Romania, Rehau, Terra Gres, European Pastry, UP Romania, MaxBet, Linde Gaz Romania, Claritech, FERRO, Verbund Wind Power, Bilka, Bramac, CON-A, Strizo, Teva, SIT, Brico Depôt, Niko Auto Com, Fereastra Suki, Madrugada Group, Mar&Pet, Echipa de Tamplarie, Xella, Cesarom, Wienerberger, Instal Impex, Piatra Online, Ravago ROM, Caparol, ASA CONS, Indfloor Group, Savelectro, Asseco, Lazar Logistics, Arco Media, Argenta, Pall-Ex, Polon-Alfa, Purmo Group, DXC Technology, Butan Gas, Masterplast, Hirsch Porozell, Agro Concept, Mediapost Hitmail, Bauelemente, Fuchs, Kronospan, Uniprest Instal, EuroTigla, MaxBau, AS24, Cybernet, Rotaract Timisoara, Porsche Finance Group, NIRO Investment, Termene.ro, Bilstein, Giusto, Bradet Lactate, Agri Sol, Baupartner, Gradinariu, Voestalpine, Policolor, Travel Free Romania, Douglas, Romcolor, Rotta Natura, Tema Energy, Menatwork, Mindo, Kovostroj, Canon, Sherwin-Williams.
Toti cei care impartasesc viziunea Asociatiei BookLand pentru sanse egale la o educatie de calitate pentru elevii din mediul rural se pot alatura demersului donand 2 euro lunar printr-un SMS cu textul CONSTRUIM la 8845 sau achizitionand Soricelul BookLand.
De peste 13 ani, Asociatia BookLand contribuie la sublinierea importantei educatiei si dezvoltarii personale prin Intalnirile BookLand Evolution, care le faciliteaza liceenilor cu rezultate excelente la invatatura dialogul cu varii personalitati, prin Taberele Coolturale BookLand, care le ofera copiilor un mix de activitati educationale si distractive in mijlocul naturii, dar mai ales prin Renovarea & Dotarea scolilor. „Impreuna CONSTRUIM oameni” inseamna azi sute de companii din mediul privat, autoritati locale, profesori-parinti-elevi care, la indemnul Asociatiei BookLand, si-au dat mana pentru a contribui la renovarea si dotarea scolilor de la sat. Reprezentativ pentru Romania, acest parteneriat public-privat a fost posibil datorita obiectivului comun de a reduce abandonul scolar din mediul rural, oferindu-le elevilor sansa la o educatie de calitate in cladiri sigure, moderne si prietenoase care ofera o perspectiva pentru o comunitate durabila. Rezultatul in ultimii 4 ani? 80 de scoli rurale renovate & echipate, 15.000 de copii anual care vin cu drag la scoala, rezultate mai bune la invatatura si premisele unei vieti implinite! In 2025 BookLand va inaugura in Arges primul sau Campus Privat Preuniversitar Profesional in sistem Dual din mediul rural, locul in care educatia se intalneste cu dezvoltarea economica sustenabila, asigurandu-le tinerilor locuri de munca, stabilitate si un nivel de trai mai bun. Mobilizarea exemplara reusita de Asociatia BookLand a fost recunoscuta printre bunele practici incurajate de Guvernul Romaniei in Raportul National Voluntar al Romaniei, prezentat la Forumul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare Durabila (New York, 2023).
.
| |
|
|
|