| Festivalul Strada Armenească a reunit 24.000 de participanți la Grădina Botanică din București |  |
| (Arte vizuale) |
| Cea de-a VIII-a editie a Festivalului Strada Armeneasca, organizat de Uniunea Armenilor din Romania, a inregistrat un succes rasunator, reunind peste 24.000 de festivalieri pe parcursul celor trei zile de evenimente, intre 2 si 4 august, la Gradina Botanica „Dimitrie Brandza” din Bucuresti. |
Festivalul, care si-a deschis portile vineri, a transformat gradina intr-o veritabila oaza a culturii si traditiilor armenesti, oferind vizitatorilor veniti de pretutindeni o experienta de neuitat, imbinand armonios sunete si ritmuri arhaice si reinterpretate, cu experiente si activitati pentru toate varstele.
Printre momentele artistice indragite de public s-au numarat concertele sustinute de artisti de renume precum Ladaniva, artistii armeni si francezi aflati pentru prima oara in Romania; concertul lor s-a dovedit a fi o experienta cathartica si intensa, aducand pe scena festivalului bucurie, vitalitate si melancolie, incheind cu energie ultima seara de festival. Trupa Subcarpati, dupa concertul efervescent si indragit de vineri seara, a invitat pe scena muzicienii armeni Karin Band, Hayk Karoyi, Susanna Najarian, conturand impreuna un jam session spectaculos, memorabil si irepetabil, spre euforia publicului fascinat.
Hayk Karoyi
Ovidiu Lipan Tandarica feat. Stelu Enache si Balkano au urcat pe scena sambata, iar concertul lor a inclus un moment in memoriam Nicu Covaci, evocat alaturi de presedintele Uniunii Armenilor din Romania, Varujan Vosganian.
Paulina, JINJ, Karin Band, Prima Dragoste, Hayk Karoyi, Susanna Najarian si Lilit Petrosyan au captivat de asemenea festivalierii dornici de a descoperi sunete noi, diverse si impletiri ale mai multor traditii, reinterpretate in maniera organica, iar DJ Miko si Ligia Kesisian au incins atmosfera de la scena mare inaintea concertelor live de sambata si duminica.
Scena din poienita
In timpul zilei, concertele de la scena din poienita, intr-un decor botanic, cu elemente culturale armenesti, precum butaforia realizata la scena de catre graficianul Hrant Jaghinynan, pornind de la colajele maestrului Sergei Parajanov, au atras numerosi vizitatori bucurosi sa isi petreaca dupa-amiezele culturale la umbra.
Atelierele organizate sambata si duminica au atras un numar mare de participanti, de la copii, tineri si adulti, care au avut ocazia sa invete tehnici de broderie, sculptura in piatra vulcanica, ceramica, colaje inspirate de Sergei Parajanov si dansuri armenesti. De asemenea, targul artizanal a oferit vizitatorilor posibilitatea de a descoperi si achizitiona creatii autentice armenesti si romanesti.
Experientele culinare au oferit delicii traditionale si internationale, inclusiv faimoasele prajituri Marlenka si delicii sarate cu cemen, precum burgerii Armenopolis si Radio Erevan, sau nelipsitele cafea la nisip si cocktail-uri cu faimosul cognac Ararat.
La povesti in biblioteca
Un punct de atractie l-a reprezentat cu siguranta biblioteca pop-up, o extensie a Centrului Cultural Armean aflat pe str. Armeneasca nr. 13, care a gazduit discutii captivante despre cultura armeana si pop culture, la care au participat personalitati de seama precum E.S. Tigran Galstyan, Ambasadorul Armeniei in Romania, Varujan Vosganian, Varujan Pambuccian, Presedintele Comisiei pentru Tehnologia Informatiei si Comunicatiilor din Camera Deputatilor si multi altii. Duminica, discutiile s-au concentrat pe marele maestru al cinematografiei armene, Sergei Parajanov, in prezenta mai multor invitati, cu prilejul Centenarului Parajanov, anuntat in octombrie la Bucuresti.
Vizitatorii au avut ocazia sa aprofundeze detalii despre diaspora armeana, una dintre cele mai vechi si mai importante din lume, cu o istorie care se intinde pana in antichitate, in expozitia documentara dedicata. Prezenta comunitatilor de armeni este semnificativa in foarte multe tari de pe intreg pamantul, inclusiv in Romania, unde armenii si-au lasat amprenta asupra patrimoniului cultural romanesc. De asemenea, au putut fi vazute si sase dintre indragitele lucrari „Conice” ilustrate de Matty Aslan si transformate in instalatii cu prilejul festivalului, omagiindu-l astfel pe graficianul si caricaturistul armean Matty Aslan, de la nasterea caruia se implinesc anul acesta 100 de ani.
Pentru cei mici, festivalul a oferit o zona dedicata cu activitati variate, de la joaca si basme armenesti animate de papusari, la jonglerii, baloane uriase de sapun si face painting.
Festivalul Strada Armeneasca continua sa fie un eveniment emblematic, celebrand diversitatea culturala si promovand traditiile armenesti intr-o maniera moderna si atractiva. Va invitam sa vizitati paginile de social media ale festivalului, pentru a vedea fotografii si filmari.
Ladaniva
Paulina
Publicul FSA
Subcarpati
DESPRE UNIUNEA ARMENILOR DIN ROMANIA
Uniunea Armenilor din Romania este o organizatie non-guvernamentala constituita in anul 1919, cu scopul de a-i ajuta pe armenii refugiati in Romania dupa Genocidul din 1915.
Dupa 1990, Comunitatea armeana a reinfiintat Uniunea Armenilor din Romania, dorind sa pastreze mostenirea culturala si spirituala a armenilor de pe aceste meleaguri, dar sa si promoveze cultura si traditiile armene in randul publicului larg.
Festivalul Strada Armeneasca este organizat de Uniunea Armenilor din Romania, finantat de Guvernul Romaniei prin Departamentul de Relatii Interetnice.
Parteneri: Centrul Cultural Armean, Ambasada Armeniei in Romania, The Fresh, Gradina Botanica „Dimitrie Brandza”, Universitatea din Bucuresti, Centrul Cultural Subcarpati, Blue, Autonom, Persil, Aperol, Pepsi, Asociatia Zi de Bine.
Website: www.stradaarmeneasca.ro
Susanna Najarian & Lilit Petrosyan scena din poeinita
.
| |
|
|
|