| Acum niște ani |
| 21 decembrie 2024 |
|
|
|
| Editorii români, despre Premiul Goncourt, în așteptarea Academiei Goncourt la București |  | | (Literatură) | | Astazi, 22 octombrie, de la ora 12.30, Academia Goncourt va face un anunt legat de editia din acest an a celui mai important premiu literar francez de la Bucuresti: Prix Goncourt / Premiul Goncourt. | Dupa ce vor organiza ultima sedinta de jurizare, acestia vor comunica in premiera, printr-o conferinta de presa la care si-au anuntat prezenta si jurnalisti din Franta, numele cartilor din cea de-a treia etapa de selectie – cele patru romane finaliste, care se vor infrunta pentru castigarea Premiului Goncourt in 2024. Aceasta este a treia ocazie in istoria de 121 de ani ai Premiului Goncourt, cand membrii Academiei Goncourt fac acest anunt din alt loc decat Parisul.
La evenimentul de maine, alaturi de membrii Academiei Goncourt, vor mai fi prezenti: Excelenta Sa Domnul Nicolas Warnery, Ambasadorul Frantei in Romania, Eva Nguyen Binh – presedinte executiv al Institutului Francez din Paris, Julien Chiappone-Lucchesi – directorul Institutului Francez din Romania.
In asteptarea evenimentului, care va avea loc la sediul din Amzei al Muzeului National al Literaturii Romane (str. Nicolae Cretulescu nr. 8), editorii romani au transmis cateva mesaje legate de importanta Premiului Goncourt in dezvoltarea pietei romanesti de carte dupa 1989.
Denisa Comanescu, directoarea generala a Editurii Humanitas Fiction, editoarea din Romania a lui Eric-Emmanuel Schmitt si a altor autori francezi importanti, ne-a marturisit ce a insemnat aceasta distinctie literara franceza pentru ea, deopotriva ca cititoare si editoare, astazi, dar si in anii de dinaintea Revolutiei: „In anii ceausismului tarziu, valori literare precum Baudelaire si Proust, dar si Prix Goncourt din fiecare an insemnau Franta. Identificam Premiul Goncourt cu Franta. Dupa ce ne-am castigat libertatea de a calatori si de a avea acces la informatie, Premiul Goncourt a ramas un reper al calitatii literare. Ce am invatat in plus e faptul ca premiul ca atare nu trebuie sa ne ia mereu ochii, important fiind sa largim sfera lui de stralucire pentru a include romanele din selectii si, mai ales, din selectia finala. Fiindca uneori apare surpriza ca in lista finala a Goncourt-ului sa se afle un roman mai puternic decat cel premiat”.
Magdalena Marculescu este directoarea editoriala a Grupului Editorial TREI, unde au aparut in traducere jumatate din cartile laureate cu Prix Goncourt din ultimii cinci ani si unde, in cateva saptamani va fi publicat romanul laureat cu acest prestigios premiu in 2023 (Veiller sur elle de Jean-Baptiste Andréa – Ed de l’Iconoclaste; editia in limba romana: Mereu cu gandul la ea, traducere de Mihaela Stan). Aceasta a transmis cateva marturii despre acest interes special pe care il are ca editoare pentru literatura din spatiul cultural francez: „Eu, personal, am devenit francofona intai si abia apoi, editor. Asa ca de cand ma stiu in aceasta postura am prioritizat autorii francezi. Atunci cand Premiul Goncourt a venit sa incununeze valoarea unor autoare fabuloase precum Marie Ndiaye sau Leïla Slimani, a unor scriitori inegalabili precum Pierre Lemaitre sau Jérôme Ferrari, m-am simtit, alaturi de intreaga echipa editoriala, parte dintr-un prezent frumos si plin de sens, care avea sa devina cu certitudine «istorie».
Din 2020, premiul Goncourt «a facut casa comuna» cu Editura Trei / Pandora M: Hervé le Tellier, Mohamed Mbougar Sarr, Brigitte Giraud, Jean-Baptiste Andrea, acestia sunt laureatii din ultimii ani ai acestui cel mai important premiu literar francez, pe toti acesti autori ii puteti gasi la noi.
Pentru mine, literatura franceza este o «chestiune de suflet», iar in bransa editoriala alegerile pe care le faci cu sufletul vor fi mereu cele mai bune”.
Dan Croitoru de la Editura Polirom, coordonatorul „Bibliotecii Polirom”, colectia care l-a publicat in traducere in limba romana pe Philippe Claudel, presedintele Academiei Goncourt, a transmis cateva ganduri legate de importanta evenimentului de maine: „Ma gandesc acum mai degraba la faptul de a-i avea la Bucuresti, gratie Institutului Francez, pe unii dintre cei mai importanti scriitori francezi contemporani, membri ai juriului care acorda Premiul Goncourt, pentru a anunta cartile selectate in runda finala. Mi se pare un gest care onoreaza in mod deosebit eforturile editurilor romanesti de a face cunoscuta cititorilor romani literatura franceza contemporana”.
Bogdan-Alexandru Stanescu, coordonatorul celui mai recent proiect editorial dedicat traducerilor din literatura universala de pe piata de carte autohtona – Anansi. World Fiction din cadrul Grupului Editorial Trei –, editorul laureatilor Goncourt din 2021 si 2020 (Mohamed Mbougar Sarr, respectiv Hervé Le Tellier), a punctat si el importanta premiului in activitatea sa profesionala: „Premiul Goncourt reprezinta, an de an, un reper pentru piata editoriala din Romania: intr-o meserie care capata din ce in ce mai pregnant aspectul de industrie, Gouncourt-ul vine sa ne reaminteasca faptul ca, dincolo de bani, tiraje enorme si baloane de sapun editoriale, lucram in continuare cu cea mai frumoasa inventie a fiintei umane – literatura. Este, pentru mine, alaturi de Booker International, cel mai credibil premiu literar si o masura constanta a evolutiei literaturii franceze in spatiul literar contemporan”.
Despre onoarea de a avea in portofoliu carti laureate cu Premiul Goncourt a vorbit si Ana Maria Manolescu, editoare Nemira, casa editoriala care l-a publicat in traducere pe Mathias Énard, laureatul din 2015, precum si alti autori francezi care au primit aceasta distinctie literara: „Pentru orice editura este o onoare sa aiba in portofoliu un laureat al Premiului Goncourt, data fiind istoria acestei prestigioase distinctii literare si numele celor cu care e asociata inca din 1903. Un premiu cu atat mai important, cu cat nu i se acorda aceluiasi autor decat o singura data in viata (cu exceptia celebrului caz al lui Romain Gary). Editura Nemira se mandreste sa aiba in portofoliu doi laureati ai premiului acordat anual celei mai imaginative opere scrise in limba franceza: Tahar Ben Jelloun si Mathias Énard, doi autori care isi surprind cititorii cu fiecare noua aparitie editoriala”.
Din Republica Moldova, Gheorghe Erizanu, directorul Editurii Cartier, editura la care a aparut recent intr-o noua traducere capodopera lui Marcel Proust, In cautarea timpului pierdut, ne-a oferit o perspectiva asupra felului in care urmareste, an de an, etapele de desfasurare ale Prix Goncourt: „Piata de carte romaneasca pare anemica sau a fost anemica la premiile Goncourt. Probabil si din cauza istoriei premiilor literare din Romania si Republica Moldova. Institutia premiilor literare romanesti este in faza incipienta. Miza premiilor noastre a fost alta. Iar mass-media romanesti, de multe ori, nici nu considera ca premiile merita sa fie in buletinul lor de stiri.
In Franta Premiul Goncourt, care financiar are o suma simbolica, inseamna vanzari de sute de mii de exemplare. Mediile franceze sunt cu ochiul pe premiu. Goncourt a aparut ca o reactie la Premiul Academiei Franceze. Ca reactie la Premiul Goncourt a aparut Premiul Femina. Sunt premii care au creat sistemul de valori al literaturii franceze din secolele XX-XXI. Mai nou, Premiul Goncourt este si foarte divers in selectie. Posibil ca o reactie la dominarea de pe vremuri a Gallimard-ului. Dintre cei opt semifinalisti, doar Grasset-ul este nominalizat de doua ori.”
Mircea Vasilescu, scriitor, eseist, publicist, coordonatorul Masterului de „Teoria si practica editarii” din cadrul Facultatii de Litere a Universitatii din Bucuresti, a remacat de asemenea importanta nu doar a Premiului Goncourt, ci si a evenimentului de la Bucuresti: „Prima data am auzit de Premiul Goncourt cand eram elev de liceu, in anii 1970, de la profesoara mea de franceza. Acum, e subiectul unui studiu de caz la cursurile masterale pe care le predau viitorilor editori. In tot acest timp, am asteptat an de an, cu pasiune, ritualul traditional al anunturilor – un adevarat reper pentru literatura lumii. Mi se pare fabulos ca anul acesta lista cartilor finaliste e anuntata la Bucuresti”.
Ioan Cristescu, directorul Muzeului National al Literaturii Romane, institutia care gazduieste evenimentul prin care sunt anuntate public in premiera numele romanelor finaliste la editia din acest an a Premiului Goncourt, a tinut sa remarce importanta evenimentului, atat din perspectiva profesionala, cat si intima, ca iubitor de literatura: „Nu cred ca exista cititor pasionat de literatura care sa nu urmareasca anual romanele nominalizate sau laureate cu Premiul Goncourt, cum nu cred ca exista manager cultural care sa nu fie fascinat de intregul desfasurator al acestui premiu, cu toate momentele ritualice pe care Academia Goncourt le construieste in jurul cartilor.
Sunt si cititor pasionat de literatura, cu o afinitate aparte pentru literatura franceza, dar si coordonatorul unei institutii importante care deruleaza proiecte dedicate scriitorilor si cartilor. Asa ca nu-mi ramane decat sa marturisesc faptul ca este o bucurie sa gazduim la sediul Muzeului National al Literaturii Romane o pagina care se scrie in istoria celui mai important premiu literar din Hexagon. Bucuria este cu atat mai mare cu cat, anul acesta, Institutul Francez, organizatorul evenimentului si unul dintre partenerii nostri de nadejde, serbeaza 100 de ani de la infiintare – ne bucuram sa fim parteneri in acest moment aniversar”.
Prix Goncourt / Premiul Goncourt este cel mai vechi si mai important premiu literar din Franta, un reper in lumea internationala a cartilor si una dintre putinele distinctii literare care au puterea de a schimba viata unei carti. Este acordat de Academia Goncourt, prima editie a competitiei avand loc acum 121 de ani, in 1903.
-----
Academia Goncourt este prezenta in Romania cu sprijinul Institutului Francez din Romania si al Institutul Francez de la Paris.
Parteneri: Muzeul National al Literaturii Romane, Libraria Kyralina, Carturesti, Librariile Humanitas, La Doua Bufnite, Universitatea din Bucuresti, FILIT-Iasi, Novotel
Parteneri media: TVR Cultural, RFI Romania, Observator cultural, Dilema, Radio Romania Cultural, Radio Romania International, Radio Romania Actualitati
.
| |
|
|
|
|
|