| „Clubul Vrăjitoarelor”: despre Slavenka Drakulić și Dubravka Ugrešić, simultan, în trei librării independente autohtone |  |
| (Literatură) |
| Saptamana viitoare, joi, 6 martie, de la ora 18.00, ca o avanpremiera la Ziua Femeii, Editura Trei si Headsome Communication organizeaza un eveniment care isi propune sa celebreze forta scriiturii feminine. |
Sub motto-ul „Clubul Vrajitoarelor”, organizatorii le propun cititorilor o discutie despre autoarele Slavenka Drakulic si Dubravka Ugrešic, doua scriitoare care au sfidat timpul si frontierele, cucerind cititorii prin povesti ce ard si fascineaza.
Cele trei evenimente vor avea loc simultan la trei importante librarii independente din Bucuresti, Timisoara si Cluj-Napoca: Seneca Anticafe, La Doua Bufnite, respectiv Bookstory. La discutii si-au anuntat pana acum prezenta si o serie de nume cunoscute ale lumii culturii scrise autohtone, precum Octavia Nedelcu – excelenta traducatoare de literatura croata, cea care semneaza si editiile in limba romana ale cartilor celor doua autoare, Oana Fotache – teoretician literar, decan al Facultatii de Litere a Universitatii din Bucuresti, scriitoarele Doina Gecse Borgovan, Daniela Ratiu si Luminita Corneanu, istoricul Radu Marza, scriitorul, traducatorul si editorul Bogdan-Alexandru Stanescu, traducatorul si editorul Dan Croitoru, Daniela Kohn si Gabriel Kohn, profesori universitari, contributori ai Dictionarului romanului central-european din secolul XX, Ana Puscasu – profesor al Universitatii din Cracovia, Andreea Medinschi si Oana Boca Stanescu – consultante in comunicare, pasionate de literatura fostei Iugoslavii, Laura Caltea Vint – editor, blogger.
Critice acerbe ale regimului generalului Franjo Tudjman, Slavenka Drakulic si Dubravka Ugrešic fac parte din grupul celor „cinci vrajitoare de la Zagreb”, alaturi de Rada Ivekovic, Vesna Kesic si Jelena Lovric. Povestea are legatura cu o intamplare din jurul anului 1992, atunci cand revista Globus a publicat un articol intitulat „Croatian Feminists Rape Croatia”. In acest material, cele cinci scriitoare si jurnaliste croate care s-au opus tendintelor nationaliste au fost puternic atacate, primind eticheta de „vrajitoare”.
Evenimentul din data de 6 martie isi propune sa puna in lumina forta scriiturii celor doua scriitoare din fosta Iugoslavie.
Supranumita „Simone de Beauvoir a Europei de Est”, scriitoarea si eseista Slavenka Drakulic este considerata astazi una dintre cele mai proeminente voci din spatiul ex-iugoslav. Numele ei apare in mod constant in prestigioase publicatii internationale precum The New Republic, The New York Times Magazine, The New York Review of Books, Süddeutsche Zeitung, Internazionale, Dagens Nyheter, The Guardian, Eurozine si este invitata adesea la cele mai importante dezbateri internationale pe teme politice si literare. In 2004 a primit prestigiosul Leipziger Buchpreis zur Europäischen Verständigung, iar in 2010, in cadrul Reuniunii Internationale a Scriitorilor care a avut loc la Praga, a fost numita una dintre cele mai influente scriitoare europene a vremurilor noastre.
In limba romana i-au fost traduse, in ANANSI. WORLD FICTION, Dora si Minotaurul. Viata mea cu Picasso, povestea relatiei dintre fotografa Dora Maar cu Pablo Picasso, si Patul Fridei, roman in care exploreaza viata launtrica a uneia dintre cele mai excentrice artiste ale lumii.
Cartile ei au fost traduse in peste douazeci de limbi.
Dubravka Ugrešic este o scriitoare cu o notorietate care depaseste granitele Europei. S-a nascut in fosta Iugoslavie, pe teritoriul actualului stat croat, s-a exilat din motive politice, din ostilitatea fata de politica nationalista din propria tara, iar pana in 2023, cand a plecat dintre noi, a trait la Amsterdam.
Inainte de a parasi tara natala, Dubravka Ugrešic a lucrat vreme de douazeci de ani la Institutul de Teoria Literaturii din cadrul Universitatii din Zagreb, urmandu-si, de asemenea, cariera de scriitoare. Literatura rusa de avangarda i-a starnit interesul si, in cadrul unui program editorial international, a redescoperit scriitori rusi uitati, a publicat un volum de eseuri despre proza contemporana rusa si diverse traduceri. De-a lungul anilor ’80, a publicat povestiri si romane foarte apreciate de critica literara, printre care Strabatand fluxul constiintei (1988), distins cu prestigiosul premiu NIN. Din cauza pozitiei sale critice fata de excesele nationalismului din fosta Iugoslavie, in 1991 a devenit victima unei violente campanii de presa. Hartuirile indelungate si ostracizarea din viata publica au determinat-o, in cele din urma, sa paraseasca Croatia in 1993. A continuat sa lucreze la publicatii europene si sa publice romane si volume de eseuri, printre cele mai cunoscute numarandu-se Cultura minciunilor (1995), Muzeul capitularii neconditionate (1997), Cititul interzis (2001), Ministerul durerii (2004), si a fost distinsa cu importante premii literare europene. La Editura Polirom au aparut Ministerul durerii (2010, 2023) si Baba Iaga a facut un ou (2024). Cartile ei au fost traduse in toata lumea, in peste douazeci de limbi.
.
| |
|
|
|