| Vedete ale lumii lirice mondiale - Ionuț Pascu, Ruxandra Donose, Ramona Zaharia și basul Vazgen Gazaryan - în Oedipe, producție ONB în Festivalul Internațional „George Enescu” |  |
| (Muzică) |
Opera Nationala Bucuresti prezinta luni, 15 septembrie, ora 19.00, spectacolul de opera „Oedipe” de George Enescu in cadrul Festivalului International „George Enescu”. |
Spectacolului poarta semnatura regizorului Stefano Poda, iar directia muzicala ii apartine maestrului Tiberiu Soare, cu participarea Orchestrei, a Corului si a Corului de copii ai Operei Nationale Bucuresti.
„Este un monument de umanism, care traverseaza istoria din Grecia antica pana in secolul XX, plina de viziune, de poezie, de geniu. Oedipe pleaca de la Sofocle, dar totul este reinventat si scindat in lumini si umbre. Oedipe este un semn al destinului, desigur: sunt foarte legat de idealul tragediei grecesti, iar Oedipe e simbolul acestui ideal. Visul meu era sa pun in scena aceasta opera pe Acropole, la Atena, unde am regizat si Trubadurul, in 2012, dar destinul a vrut sa se intample intai in tara natala a compozitorului ei. La fel ca si cu teatrul, am fost mereu curios cu privire la muzica din antichitate. Tragedia greaca la origini era cantata, nu doar vorbita, dar nu avem cum sa ne dam seama astazi cum suna ea atunci, cum sunau acele voci, acele coruri, acele vibratii. Ca un mare artist, Enescu are acea putere extraordinara sa traduca lumea straveche in urechile moderne, sa ne faca sa intram intr-un fel de masina a timpului. Este pur si simplu formidabil.” – Stefano Poda.
In rolurile principale ii regasim pe baritonul Ionut Pascu (Oedip), mezzosopranele Ruxandra Donose (Iocasta) si Ramona Zaharia (Sfinx) si basul Vazgen Gazaryan (Marele Preot).
Opera enesciana aduce in prim-plan arhicunoscutul mit al lui Oedip – potrivit caruia fiul regelui din Teba isi ucide propriul tata (Laios) si se casatoreste cu propria mama (Iocasta) –, intr-o maniera reinterpretata de geniul marelui compozitor roman, dar care pastreaza proaspata, pana in contemporaneitate, semnificatia si relevanta idealului tragediei grecesti.
Un aspect fascinant al acestei opere este modul in care Enescu a reusit sa imbine influente din repertoriul traditional romanesc cu tehnici componistice moderne specifice sonoritatilor muzicale ale secolului XX (ceea ce face ca aceasta splendida opera sa poata parea, uneori, oarecum inaccesibila la o prima si singura auditie). Partitura abunda – mai ales in actul I – in teme folclorice, motive lirice si dansuri bucolice (lesne identificabile ca apartinand universului muzical romanesc atat de indragit de George Enescu), care se impletesc armonios cu pasaje orchestrale dramatice si impresionante sau cu arii de o adancime emotionanta si rascolitoare.
Distributia: Ionut Pascu - Oedip (bariton), Ruxandra Donose - Iocasta (mezzosoprana), Ramona Zaharia - Sfinx (mezzosoprana), Vazgen Gazaryan - Marele Preot (bas), Paul Curievici - Laios (tenor), Adrian Sampetrean - Creon (bass), Kaarin Cecilia Phelps - Antigona (soprana), Alexei Botnarciuc - Tiresias (bas), Andrei Lazar - Pastorul (tenor), Daniel Filipescu - Thésée (bas), Andreea Iftimescu - Mérope (contralto), Damian Vlad - Strajerul (bas), Zoica Sohterus - Femeie tebana (contralto), Leonard Bernad - Phorbas (bas).
Bilete disponibile pe https://www.festivalenescu.ro/ro/festivalul-george-enescu/concerte-teste/orchestra-operei-naionale-bucureti-1777492344
.
| |
|
|
|