| Barometrul Incluziunii 2025: >35% dintre angajații din HoReCa și Servicii susțin activ diversitatea, dar în Producție procentul scade la 29% |  |
| (Viață) |
* HoReCa si Serviciile devin tot mai deschise si mai atractive pentru angajati, in timp ce Productia sau Administratia publica se confrunta cu blocaje culturale care franeaza adaptarea.
* HoReCa - proportia angajatilor care promoveaza activ incluziunea a crescut de la 21% la 35%. |
* Servicii - 36% dintre angajati se implica activ in diversitate si echitate, confirmand sectorul ca pol al incluziunii
* Productie - doar 29% dintre angajati mai sustin activ incluziunea
* Favoritismele si discriminarea in randul angajatilor segmenteaza industriile din Romania
In plina criza a fortei de munca si sub presiunea tot mai mare a performantei, organizatiile ar trebui sa creeze medii incluzive si sa valorifice diversitatea pentru a-si pastra oamenii. Cu toate acestea, studiul BARES D&I 2025 realizat de OPEN MINDS – Asociatia pentru Diversitate si Incluziune arata ca in multe industrii din Romania se intampla exact opusul: angajatii tac, se retrag sau aleg sa plece, iar sectoarele care raman captive in pasivitate pierd resursa capabila sa aduca stabilitate si inovatie.
Pe de o parte, industrii precum HoReCa si Serviciile se transforma rapid, devenind mai deschise si mai profesioniste. Pe de alta parte, sectoare traditionale precum Productia si chiar Administratia publica raman blocate intr-un climat al tacerii si al pasivitatii, riscand sa piarda oamenii valorosi exact atunci cand nevoia lor este mai mare.
„Datele BARES D&I 2025 arata ca incluziunea nu mai este un subiect de imagine, ci un raspuns strategic la provocarile reale ale pietei muncii. Industriile care reusesc sa creeze un climat de colaborare si respect atrag oamenii cu potential, in timp ce organizatiile care raman captive in excludere sau pasivitate pierd exact resursa de care depinde rezilienta lor”, sustine Mirela Tanase, Vicepresedinte OPEN MINDS.
Mirela Tanase | OPEN MINDS
Studiul a identificat patru mari tipologii de angajati – Avangardistii incluziunii, Centratii pe sine, Spectatorii sociali si Deconectatii social – care se distribuie diferit in functie de industrie.
Avangardistii, cei mai activi promotori ai empatiei, colaborarii si echitatii, sunt vizibili mai ales in servicii, in HoReCa si administratie publica, unde ocupa frecvent pozitii de management (46%). Centratii pe sine, orientati mai degraba catre beneficiile individuale decat catre valorile colective, cresc numeric in productie si comert, dar raporteaza scaderi accentuate ale satisfactiei emotionale si ale increderii in echitate. Spectatorii sociali, desi recunosc diversitatea, evita sa intervina si prefera o atitudine pasiva, in timp ce Deconectatii sunt cei mai vulnerabili, declarand lipsa de siguranta psihologica si niveluri ridicate de stres.
Cat de incluzive sunt industriile din Romania
In HoReCa si comert, ponderea Avangardistilor a crescut spectaculos, de la 21% in 2024 la 35% in 2025, ceea ce indica o deschidere mai mare catre incluziune si o profesionalizare treptata a sectorului. In paralel, Deconectatii au scazut drastic, de la 15% la 5%, iar Spectatorii sociali de la 33% la 23%. Totusi, Centratii pe sine cresc, de la 31% la 37%, semn ca presiunea lipsei de personal obliga angajatorii sa adopte practici mai incluzive pentru a-si pastra oamenii, dar in acelasi timp individualismul ramane prezent.
Daca ne raportam la sectorul Serviciilor, segmentul Avangardistilor a urcat de la 30% la 36%, consolidand acest domeniu ca un pol al incluziunii sociale. Cresterea lor se reflecta si in scaderea Centratilor pe sine, de la 28% la 25%, ceea ce arata o orientare mai pronuntata catre implicare colectiva. Deconectatii scad de la 14% la 11%, in timp ce Spectatorii sociali raman constanti (28% ? 28%). Aceste tendinte confirma atractivitatea sectorului pentru noile generatii, care cauta medii autentice, echitabile si deschise diversitatii.
Situatia este mai complexa in Administratia publica. Aici, Avangardistii reprezinta 34% dintre angajati, un procent ridicat, dar in scadere fata de 36% in 2024. In acelasi timp, Centratii pe sine cresc de la 22% la 28%, in timp ce Spectatorii sociali scad de la 28% la 24%. Deconectatii raman constanti la 14%. Datele contureaza imaginea unui sector stabil si reglementat, cu o baza solida pentru incluziune, dar in care scaderea Avangardistilor si cresterea Centratilor sugereaza blocaje culturale si dificultati in transformarea reala a climatului organizational.
In schimb, Productia ramane dominata de tipare pasive. Avangardistii scad puternic, de la 36% in 2024 la 29% in 2025, in timp ce Centratii pe sine cresc de la 24% la 27%, iar Deconectatii de la 9% la 17%. Spectatorii sociali scad usor, de la 31% la 27%. Acest profil arata o alunecare spre dezangajare si o rezistenta mai mare la schimbare, reflectand atat presiunile organizationale din sector, cat si lipsa unei culturi incluzive consolidate.
„BARES D&I 2025 arata foarte clar ca industriile din Romania se dezvolta in ritmuri diferite atunci cand vine vorba de incluziune. HoReCa si Serviciile devin tot mai deschise si mai atractive pentru angajati, in timp ce Productia sau Administratia publica se confrunta cu blocaje culturale care franeaza adaptarea. Aceasta polarizare inseamna ca, in loc sa valorificam diversitatea ca resursa strategica, riscam sa adancim decalajele si sa pierdem exact oamenii de care organizatiile au cea mai mare nevoie”, a mai explicat Mirela Tanase.
Cultura favoritismelor si discriminarii adanceste criza de personal
Nu in ultimul rand, studiul scoate in evidenta un factor comun in toate industriile: persistenta discriminarilor. Aproape jumatate dintre respondenti (45%) au observat discriminari salariale, iar 39% favoritisme in accesul la oportunitati de cariera. Lipsa reactiei la plangeri (37%) si comentariile discriminatorii (36%) completeaza acest tablou. Consecinta este ca in sectoarele cu incluziune redusa, jumatate dintre angajatii exclusi declara ca vor sa plece – dublu fata de media nationala, de 24%.
„Valorile personale sanatoase ale angajatilor nu se pot manifesta daca organizatia nu ofera un spatiu receptiv. Barometrul arata ca, in lipsa acestui sprijin, chiar si cei cu potential de leadership incluziv ajung sa se retraga sau sa plece. Intr-o piata a muncii unde retentia si atragerea oamenilor devin critice, companiile care nu iau in serios incluziunea isi submineaza singure sansele de a construi stabilitate si performanta pe termen lung.” – a incheiat Mirela Tanase, Vicepresedinte OPEN MINDS.
***
OPEN MINDS - Asociatia pentru Diversitate si Incluziune, infiintata in anul 2023 de catre Exploratist - Agentie de Employee Experience, este o organizatie nonguvernamentala care faciliteaza implicarea companiilor in vietile comunitatilor locale, prin actiuni cu impact pozitiv care genereaza atasament, credibilitate si incredere. Asociatia integreaza agendele organizatiilor cu initiative ale societatii civile, in abordari pe termen lung si cu impact sporit.
Asociatia este dedicata dezvoltarii proiectelor educationale si sociale, promovand inovatia si designul empatic pentru a sprijini diverse categorii de beneficiari. Cu sprijinul partenerilor sai, OPEN MINDS continua sa creeze oportunitati de dezvoltare si incluziune pentru comunitati vulnerabile.
***
BARES D&I 2025, Barometrul Romaniei Responsabile, este o initiativa Research & Development creata din 2024 de Cult Research si GRF+ la initiativa OPEN MINDS pe metodologie LOHAS (Lifestyles of Health and Sustainability). Pentru colectarea datelor a fost folosita metoda CAWI, printr-un chestionar online prin intermediul CultIO, platforma care ofera acces la un panel de peste 40.000 respondenti. Studiul este relevant la nivel national, realizat pe un esantion de 806 de respondenti, avand o marja de eroare de +3,5%.
//// De 16 ani, Cult Research se angajeaza sa furnizeze perspective si informatii valoroase care contribuie la o intelegere mai buna a fenomenelor din societate si la adaptarea organizatiilor la aceste realitati. Oferind analize si date pe diverse subiecte de interes national, compania isi propune sa contribuie la formarea unei societati in care calitatea vietii este imbunatatita constant..
| |
|
|
|