Omara Portuondo a cantat peste tot in lume, de la Royal Opera House in Londra, pana la Festivalul Latin Passion din Hong Kong. La initiativa Asociatiei Culturale Spectaculis, iubitorii de muzica afro-cubaneza din Romania  au acum prilejul de a se putea bucura de acest regal muzical, plin de savoare cubaneza, pe 25 aprilie 2017, la Sala Palatului, de la ora 20:00. 

Biletele pentru concertul de la Sala Palatului au fost puse in vanzare, la preturi cuprinse intre 65 lei – 300 lei si, pot fi cumparate de la casa de bilete a Salii Palatului, magazinul Muzica, libraria Mihai Eminescu, magazinele Diverta, agentiile TUI Travel Center si Eurolines sau online de pe www.ticketnet.ro, www.iabilet.ro, www.bilet.ro, www.bilete.ro, www.myticket.ro si www.eventim.ro. 

„Cu muzica noastra, noi, cubanezii, am exportat mai multe vise si placeri decat tutunul, mai multa dulceata si energie decat tot zaharul. Muzica afro-cubaneza este foc, savoare si mister, este sirop, farmec si alinare. Este ca un rom auditiv, care ii aduce pe oameni la un loc si ii face sa se trateze unul pe celalalt ca de la egal la egal. Aduce simtul unei vieti dinamice.” - Fernando Ortiz

Omara canta fara incetare de la varsta de 15 ani, o cantareata legendara a carei voce reflecta o viata lunga plina de creativitate, pasiune si talent innascut pentru muzica. Se afla pe scena de 70 de ani, iar in timp ce revolutii si razboaie au cutremurat globul, Omara Portuondo a mers mai departe, cu  acea eleganta de neegalat.

Omara s-a nascut in cartierul Cayo Hueso, in Havana, cunoscut pentru muzicalitatea sa. Au existat probleme in familie. Mama Omarei venea dintr-o familie instarita care spera ca aceasta sa se casatoreasca cu un barbat bogat, cu o inalta pozitie sociala. insa artista a fugit cu un chipes jucator de baseball pe nume Bartolo Portuondo. Timp de patru ani nu au putut merge impreuna pe strada, insa mariajul a rezistat. Bartlo a fost un avid iubitor de muzica. Cum in casa nu exista gramofon, cineva trebuia sa cante.

O tanara emotiva de 15 ani, Omara a debutat in lumea plina de paiete a cabaretului si a devenit dansatoare la Tropicana, un club care exista si in ziua de azi, o relicva inghetata a vremurilor de decadenta pre-revolutionara. insa cantatul era punctul ei forte si isi petrecea sfarsiturile de saptamana cantand jazz american cu pianistul Frank Emilio si trupa sa, Loquibambia Swing. Trupa aborda un melanj de sunete pan-americane. Acestia au creat chiar un sunet nou numit „fillin” (feeling), iar Omara a fost poreclita „iubita emotiei”. 

Ca solista, Omara a acompaniat unii dintre cei mai mari artisti, precum Arsenio Rodriguez si Isolina Carill. Omara a stabatut America in turneele sale, pana cand lucrurile au atins un moment neplacut datorita ”Crizei Rachetelor”, cand relatiile dintre Cuba si America s-au racit. Omara si Cuarteto D’Aida erau in Miami atunci cand sora ei, impreuna cu multi alti artisti cubanezi au decis sa ramana in America.  Omara s-a intors in Cuba si, intr-un fel, a umplut golul lasat de lipsa celorlalti cantareti. Cariera ei a inceput sa infloreasca – la inceput printr-o varianta noua a Cuarteto D’Aida, iar apoi, din 1967, pe cont propriu. Pentru o perioada a aparut in zona evenimentelor muzicale ale lumii socialiste, cantand piese revolutionare si piese despre Che Guevara si Salvador Allende.

America era in afara limitelor, insa Omara a plecat in turneu cu Orquesta Aragon in Europa si Africa, unde si in ziua de azi este foarte iubita. 

„Omara este o legenda in Cuba si se poate spune ca nu exista persoana de varsta mea care sa nu fi crescut sub influenta ei.”, spune balerinul Carlos Acosta.  „Cand eram copil o vedeam tot timpul la televizor, cantand genul de muzica care le placea alor mei”. Omara a fost artista versatila, insa specialitatea ei era bolero-ul romantic – a fost des comparata cu marii exponenti ai jazz-ului melancolic precum Billie Holiday si Edith Piaf. Un film documentar despre viata ei a castigat un premiu la Cannes in 1986.

Era o ploaie proaspata de primavara in Havana cand am intrat in Studiourile Egrem in primele saptamani ale noului mileniu, un loc in care muzica superba s-a infiltrat in pereti. Auzind vocea calda a Omarei Portundo live este mereu o bucurie, iar ea era chiar acolo, cantand o versiune personala a piesei „He Perdido Contigo„ (“I’m lost without you”), un cantec lent si romantic. Omara inregistra un album „intunecat, misterios, tras la doua dimineata, plin de dorinta si iubire pierduta”. Astfel, povesteste producatorul Nick Gold.

Albumul acesta a fost primul ei album solo de la miraculosul succes al Buena Vista Social Club. Prin el si prin filmul cu acelasi nume al lui Win Wenders, non-cubanezii au ajuns sa-i cunoasca muzica Omarei. Atat pentru Wenders, cat si pentru multi altii, cea mai importanta parte a filmului a reprezentat-o duetul emotional pe care Omara l-a avut cu Ibrahim Ferrer, cantand „Silencio”. In timp ce primeau aplauzele, lacrimi s-au format in ochii Omarei, iar Ibrahim a scos o batista din buzunar si i le-a sters cu tandrete.

In 1997, cand lumea se astepta ca ea sa iasa din lumina reflectoarelor, proiectul Buena Vista Social Club i-a propulsat imaginea in toata lumea. Ry Cooder a auzit-o in anii 90 in timp ce aceasta inregistra in Egrem, cand un proiect afro-cubanez abandonat i-a ocupat mai mult timp in studio. Albumul a ajuns in toata lumea, iar scriitorul Salman Rushdie l-a numit in 1998, „Vara Buena Vista”. Filmul lui Wim Wenders a facut albumul si mai popular. Albumul solo al Omarei din anul 2000 a primit un Grammy si a fost succedat de un alt album cu tente braziliene numit ”Flor De Amor”, in 2004. Au urmat alte inregistrari si turnee de succes, devenind prima cubaneza cu titlul de Ambasador International al Crucii Rosii.