- Marti, 31 ianuarie, ora 19.00, la Libraria Humanitas de la Cismigiu din Bucuresti.
Invitati: Prof. univ. dr. Nicolae Manolescu, critic si istoric literar, Presedintele Uniunii Scriitorilor; Prof. univ. dr. Mihai Zamfir, critic si istoric literar; Alex Stefanescu, critic si istoric literar.
- Joi, 2 februarie, ora 18.00, la Institutul Francez din Timisoara, bd. C.D. Loga nr.46.
Invitati: Prof. univ. dr. Cornel Ungureanu, critic si istoric literar, presedintele U.S filiala Timis; Conf. univ. dr. Radu Ciobotea, jurnalist, si scriitor; Prof. univ. dr. Marcel Tolcea, jurnalist si scriitor, Prof. univ. Vasile Popovici si Cyrille Fierobe, Directorul Institutului Francez Timisoara.
Ambele evenimente vor fi moderate de traducatorul cartilor, Tudorel Urian.
Cartea „Draga, ma duc la Charlie” mi-a oferit o sansa unica: aceea de a privi evenimentele pe care le stiam din imediata apropiere a uneia dintre victime: sotia lui Georges Wolinski. Experienta este covarsitoare. Totul se amplifica pana la o stare greu de imaginat. Pe masura ce am realizat traducerea (am facut-o in fix zece zile), am locuit in mintea si in inima lui Maryse Wolinski. Mi-am modificat starile de spirit in functie de ale ei, am grabit sau am incetinit ritmul scrierii simtind-o ca a facut acelasi lucru. De pilda, halucinantul traseu al asasinilor spre redactia «Charlie Hebdo» l-am scris cu pauze lungi, dorind instinctiv sa le prelungesc drumul in speranta desarta ca ar putea interveni ceva care sa schimbe deznodamantul”, declara Tudorel Urian despre experienta traducerii cartii „Draga, ma duc la Charlie”, de Maryse Wolinski.
O zi banala care se transforma intr-o tragedie fara sfarsit
Maryse si Georges erau casatoriti de 47 de ani. O zi absolut banala, din care nu lipsesc plictisitoarele ritualuri casnice de dimineata si obisnuitele discutii administrative intre soti, se transforma intr-un cosmar fara sfarsit. Ritmul si stilul relatarii sunt in perfecta armonie cu starile de spirit ale autoarei la diversele ore ale acelei zile fatidice. Pentru Maryse, desenatorul-vedeta de la „Charlie Hebdo” nu a fost Wolinski, asa cum era stiut de o lume intreaga, ci Georges, pur si simplu. Un om cu bune si cu rele, cu tabieturi enervante, dar si cu momente de exaltare, de care o legau o sumedenie de emotii si amintiri. Replici cu sau fara miez, rostite intr-un moment sau altul, zambete abia schitate sau expresii de tristete ori de melancolie, pastrate intr-un colt de memorie, obiecte dragi si poze vechicompleteaza de minune imaginea omului si a artistului Georges Wolinski.
Ultima replica auzita, in momentul in care sotul ei inchidea pentru ultima oara usa casei lor, „Draga, ma duc la Charlie”, devine un laitmotiv al cartii. Alaturi de aceasta replica, apare si intrebarea care ii strabate ca un fir rosu paginile: „De ce?”. Cititorii au rareori ocazia sa citeasca un text atat de tensionat din punct de vedere existential, aflat, de multe ori, aproape de limita suportabilitatii.
Album cu desene inedite, semnate de Georges Wolinski
Dragoste cu nabadai, de Georges Wolinski, este un album postum a carui editie originala a aparut in Franta anul trecut. Desenele sunt in mare masura inedite, grupate tematic de sotia sa, Maryse Wolinski. Ele pun in evidenta acest chip al lui Wolinski de vesnic indragostit, pasionat de corpul feminin, atat de des invocat in cartea ei, Draga, ma duc la Charlie, dar si in prefata acestui album.
Este posibil ca unele dintre imagini sa va socheze. Dar socul nu este mai mare decat cel produs de unele versuri ale lui Emil Brumaru, de pilda. Pentru ca personajul principal al acestui album este cel care priveste si deseneaza, imaginandu-si ipostaze de erotism dezlantuit, dar si neputinte sublime, avataruri ale unei anumite varste, la care trupul nu mai tine pasul cu vioiciunea imaginatiei. Paradoxal, dincolo de aceste imagini explicite, care probabil vor fi repudiate de multi, se intind imensa candoare si zambetul bland ale lui Wolinski”, explica traducatorul volumului, Tudorel Urian.
„Totul ii placea la femei: sanii abia intrezariti sub pulover, soldurile care se unduiau pe trotuare, fesele care se cabrau in blugi, parul care le mangaia umerii sau ceafa, decolteurile provocatoare, tocurile mereu prea inalte, vocile seducatoare, privirea de neoprit atintita pe barbatul vietii lor, modele mereu schimbatoare, ideile, pe care stiau intotdeauna cum sa si le impuna, si puterea sufletului lor”, scrie Maryse Wolinski despre sotul sau, in prefata albumului Dragoste cu nabadai.
Despre Maryse Wolinski
Maryse s-a nascut la Alger in 1943 si a studiat jurnalismul. A lucrat ca ziarista la „Sud-Ouest” si „Le Journal du Dimanche”, unde l-a cunoscut pe caricaturistul Georges Wolinski, care avea sa-i devina sot. Au avut 3 copii.
Articolele lui Maryse au fost publicate in „F Magazine”, „Elle” si „Monde-Dimanche”, suplimentul lui „Le Monde”. Este autoarea mai multor romane, printre care Au Diable Vauvert, Le Maitre d’amour si La femme qui aimait les hommes, devenit bestseller. A scris si romane de buzunar,Graines de Femmes, La Tragédie du Bonheur si La Chambre d’amour, precum si numeroase scenarii pentru seriale de televiziune.
A compus versuri pentru melodii interpretate de Carlos, Bernadette Lafont, Sarah Mesguich, Catherine Bériane si Diane Tell. A transpus experienta ei tulburatoare din momentul atentatelor teroriste de la 7 ianuarie 2015, cand sotul ei a fost ucis impreuna cu alte unsprezece persoane in redactia „Charlie Heddo”, intr-o emotionanta carte de confesiuni, Chérie, je vais à Charlie (2016), publicata in Romania de Editura ALL.
Draga, ma duc la Charlie! este cea mai recenta carte scrisa de Maryse Wolinski si primul volum al autoarei tradus in limba romana.
Despre Georges Wolinski
Georges Wolinski s-a nascut pe 28 iunie 1934 in Tunis. Mama sa a fost tunisianca de origine italiana, iar tatal, de origine poloneza. A studiat arhitectura la Paris si imediat dupa absolvire a inceput sa deseneze.
In 1958 a inceput colaborarea cu revista „Rustica”, iar din 1960 deseneaza si caricaturi cu teme politice. Trei ani mai tarziu, in 1961, a inceput colaborarea cu revista lunara de satira „Hara-Kiri”, unde a desenat ilustratii de presa cu teme politice, dar si erotice. A fost editor-coordonator al revistei din 1961 pana in 1970.
In mai 1968, in timpul revoltelor studentesti, Wolinski infiinteaza revista satirica „L'Enragé” alaturi de Jean-Jacques Pauvert si Siné.
La inceputul anilor 1970, Wolinski colaboreaza cu artistul Georges Pichard, pentru a crea „Paulette”, supliment care a fost distribuit impreuna cu „Charlie Hebdo” si a starnit reactii puternice la momentul primei aparitii.
Creatiile lui Wolinski au aparut in ziarul „Libération”, in saptamanalul „Paris-Match”, „L'Écho des savanes” si „Charlie Hebdo”.
In ianuarie 2015, impreuna cu alti sapte colegi, Georges Wolinski a fost victima atacului terorist din redactia saptamanalului satiric „Charlie Hebdo”, unde si-a pierdut viata.
Volumele „Draga, ma duc la Charlie” si „Dragoste cu nabadai” sunt disponibile pe site-ul Editurii ALL, www.all.ro, pe site-urile partenere si in librariile din intreaga tara.
***
Partenerii Grupului Editorial ALL pentru acest eveniment sunt Institutul Francez din Romania si Librariile Humanitas.
. |