Putem cuprinde in aceasta absida a scenei vietii o personalitate care, prin toate ramurile mai sus mentionate, a desfasurat activitati remarcabile de punere in valoare a spectacolului muzical folcloric, redactor si realizator la Televiziunea Romana, intre 1957-1997 (patruzeci de ani fara intrerupere!): Theodora Popescu. Ea, pe langa contributia directa, prin emisiuni, filme, cronici etc. a avut si o iluminata inraurire, definitorie in formarea si consacrarea in universul spectacolului muzical folcloric, asupra altora. Influenta sa foarte activa adevereste faptul ca nu se poate consemna istoria acestui resort al spiritualitatii noastre, de la sfarsiturile si inceputurile de veacuri si de milenii carora le suntem contemporani, fara a tine seama si de ceea ce ramane in urma Theodorei Popescu. De aceea, cele mai exacte si suficiente date in legatura cu identitatea sa, nu in suma unor randuri descriptive despre viata personala, oricat de multe ar fi ele, s-ar regasi, ci intr-o epica a melosului romanesc insusi, a treditiilor, obiceiurilor, si istoriei culturii satesti romanesti.

         

Nascuta la 12 noiembrie 1933, in Bucuresti, absolventa a Facultatii de Filozofie si Ziaristica – Sectia Radioteleviziune – specializarea Diplomat Universitar in Ziaristica, promotia 1957, Universitatea Bucuresti, Theodora Popescu se poate spune ca incepe pleiada realizatorilor de emisiuni muzicale, indeosebi folclorice,  la Radioteleviziunea Romana, si o continua pana azi. 

         
Debutul sau la emisiuni tv pe pelicula poate fi fixat in 1968, pe 7 ianuarie, cu scenariul realizat alaturi de Carmen Dobrescu si consultantul Tancred Banateanu, in Studiourile de la Buftea, pentru filmul „Fantezie si ritm”. De mentionat este insa faptul ca inaintea acestui film, intre 1957-1968, a facut multe emisiuni in direct din care, din pacate nu a ramas nimic, iar de aceea se poate spune sub dovada adevarului istoriei culturii noastre ca Theodora Popescu a fost primul redactor tv care s-a ocupat de folclor, ei datorandu-i-se pionieratul in acest orizont spiritual romanesc. Pentru emisiunea „Artisti amatori in studio” calatorea prin toata tara, descoperea si aducea la Televiziunea Romana artisti autentici, care nu vazusera niciodata pana atunci un tren, putandu-se spune asadar, fara teama de a gresi, ca ea a cules si promovat floarea folclorului direct din natura, in starea ei pura, proaspata, desi cu radacina seculara...! A facut tot ce inseamna televiziune in anii aceia de efervescenta creatoare, de iubire a profesiei, de vivacitate si idealuri ardente ale sale, dar ceea ce s-a definit ca axiomatic pentru profilul realizarilor ei a fost si a ramas folclorul. 

         

Dupa filmul, de pionierat, asadar, „Fantezie si ritm” au urmat, intr-o enumerare selectiva: „Nestemate Argesene” (scenariul si comentariu Theodora Popescu, regia Ion Filip); „Din Saliste-n Campulung”; „Fantezie folclorica” de 15 minute, (in colaborare cu Carmen Dobrescu); „Nunta de pe Crisuri”  (in colaborare cu Lucian Ionescu); „Treptele Argesului” (in colaborare cu Vlad Batca); „Maramures, tara veche” (in colaborare cu Marianti Banu); „Prin Marginimea Sibiului”; „«Cununita Graului», obiceiuri de secerat in Ardeal”, film alb-negru (realizat impreuna cu Carmen Dobrescu); „Eu sunt Barbu Lautaru” (impreuna cu D. Cihodaru si George Derieteanu); „O seara la Borta Rece din Iasi” (regia Boris Stegarescu); „Armonii si ritmuri milenare”, film distins cu Premiul I „Harpa de Aur”, la Festivalul International de la Dublin in colaborare cu Carmen Dobrescu si Romulus Vulcanescu); „Catu-i Maramuresu” (impreuna cu Timis Nicoara); „Datini si obiceiuri de iarna, din Maramures” (impreuna cu George Derieteanu); „Festivalul International de Folclor «Romania 1969»”; „Cate flori pe Iza-n sus” (impreuna cu Marianti Banu); „Cu Rodica Bujor, pe cararile cantecului” (cu George Derieteanu)”; „Balada ilfoveana” (comentariul Viorel Cozma, regia M. Banu); „Botejeunea de pe Iza, un obicei practicat in Maramures, la nasterea copiilor” (film alb-negru, 30 minute - imaginea Boris Ciobanu, regia Marianti Banu); „Tanjaua de pe Mara” (impreuna cu Timis Nicoara); „Aplauze pentru romani”; „Cu « Tulnicul » prin Scandinavia” (scenariu, imagine, comentariu, regie); „Nuntasii Bihorului la Agrigento-Sicilia”); „Cu «Junii Sibiului» in Olanda”; „Ansamblul «Brauletul», din Constanta in Finlanda”; „Ansamblul «Maramuresul» in Sudan si Egipt”; „Cantecul si dansul romanesc in tara Piramidelor” (la aceste ultime sase filme, Theodora Popescu semneaza comentariul, imaginea si regia); „Rapsodie de iarna”, film color, developat la Budapesta (impreuna cu Ovidiu Druga si Carmen Dobrescu), film distins cu Premiul Special al Juriului, la Dublin, Festivalul International de filme folclorice de televiziune, editia 1973; „Khartoum-Omdurman, capitala Sudanului” (scenariu, imagine si comentariu); „Hora la Prislop”, film alb-negru (impreuna cu Marianti Banu); „Pe dealul din Teleorman” (cu  George Derieteanu); „tinutul Padurenilor”; „Valea Lapusului” (cu Iosif Hertea); „Florile Bihorului” (cu Marianti Banu); „Banatule, mandra floare” (cu Marianti Banu); „Popas folcloric banatean”; „Pe cararea cu flori multe” (cu Tiberiu Mocanu); „O viata pentru cantec: Ana Pop Corondan”; „Am la inima un dor” (cu Tiberiu Mocanu); „Vino iara, primavara”; „Ceteras, cu cetera”; „Botejunea de pe Iza”, varianta color a filmului din 1970, cu imbogatirea scenariului; Ciclu de emisiuni „Straiele parintilor” cu prezentarea costumului romanesc de sarbatoare, pe zone: Iasi, Suceava, Dolj, Olt, Caras-Severin etc.; „Cantarea Romaniei pe judete: Mures, Harghita, Covasna, Cluj, Prahova, Iasi, Suceava, Satu-Mare, Bihor etc.; in anii 1970 si 1972 a realizat cate trei filme folclorice color in colaborare cu „Zweites Deutsches Fernsehen” din Berlin, selectionand tot ce a fost mai bun din folclorul romanesc; intre 1993-1997 a realizat filme etnografice cum ar fi: „Estetica functionala a locuintei taranesti”; „Arhitectura populara din judetul Galati”; „Traditii in pictura lui Bogdan Stihi”; „Anuta Tite si cantecul culorilor” (pictura naiva); „Mestesuguri populare” si altele...; in 1993 scrie scenariile „Festivalul International de folclor de la Cahul-Basarabia” – 30 minute (cu Constantin Eane); „Simpozionul international de la Ialoveni si Soroca-Basarabia”; „Portul popular dintre Prut si Nistru” (scenariu si comentariu).

         
Iata o selectie de titluri  a ceea ce a realizat Theodora Popescu la Televiziunea Romana, timp de patruzeci de ani de har, iubire si munca. Toate aceste filme sunt pietre de tezaur ale folclorului muzical romanesc, ale folclorului in general, de fapt. De-a lungul unei vieti de om, unei vieti de artist a faurit adevarate izvoare istorice de melos auroral romanesc din care se stravad chipurile luminoase ale marilor nostri interpreti Maria Tanase, Ioana Radu, Gica Petrescu, Dorina Draghici, Maria Lataretu, Ion Luican, Maria Ciobanu, Ion Dolanescu. Doina Badea, si multi altii. Din pacate, din colaborarile cu Maria Tanase, Fanica Luca, Nicu Stanescu, Victor Predescu, Nicusor Predescu, au ramas putine filme in Viodeoteca de Aur a Televiziunii Romane, existand insa inregistrari de valoare in Fonoteca (imagini cu Victor si Nicusor Predescu, de pilda sunt numai cateva, alb-negru).

         

Nimic din ceea ce a realizat Theodora Popescu, dincolo de sfera luminoasa a spectacolului folcloric romanesc in act, pentru televiziune, nu este mai putin mentionabil. O cuprindere a tuturor ar fi necesar sa intre in atentia unui biograf constiincios, talentat si responsabil in fata valorilor de spiritualitate patrimoniala romaneasca. Prezentarea de fata, infatiseaza in rezumat esentialul realizarilor Theodorei Popescu, toate cu inepuizabil patriotism, pasiune, bucurie si placere (jertfelnica uneori, date fiind renuntarea la confortul, odihna, timpul, sanatatea, banii sai, de atatea si atatea ori). Spre binele sufletesc al celor ce pretuiesc zacamantul cultural artistic al neamului nostru, aceste realizari raman in tezaurul inregistrarilor, filmelor, cartilor sau cronicilor, unele scrise de insasi Theodora Popescu si publicate la reviste cum ar fi „Datini” sau „La Roumanie d’aujourd’hui”...  

         

Cea mai mare contributie a Theodorei Popescu la imbogatirea si perpetuarea culturii si actului artistic, in sensul temeiniciei, este educatia estetica, neasociativa si in darza adversitate cu torentul de farse culturale, caruselul de kitsch-uri, opulenta, snobismul, obedienta in masura de parvenire spre un urcus personal, nemeritat. Toata viata sa, Theodora Popescu a urcat prin talentul si valoarea muncii personale. insasi se rasplateste prin nepieritoarea iubire si mandrie de ceea ce a realizat, iar ceea ce va ramane in urma sa va fi o comoara mai presus de ce a primit...!

Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com)

Aurel V. Zgheran cu Dumitru Zamfira  si Theodora Popescu, Bucuresti, Universitatea Spiru Haret (2014)