| Acum niște ani |
| 18 decembrie 2024 |
| 1892 • |
Premiera baletului Spargatorul de nuci de Ceaikovski are loc la "Mariinsky Theatre" în St. Petersburg |
| 1923 • |
Muzeul Militar National, creat în aprilie 1914 ca sectie militara a Muzeului National al României, a fost transformat în institutie de sine statatoare |
| 1947 • |
Se naste Steven Spielberg, regizor american ("Jurasic Park", "Lista lui Schindler") |
| 1970 • |
Premiera, la Bucuresti, a spectacolului cu piesa Acesti nebuni fatarnici, de Teodor Mazilu |
| 1990 • |
Se semneaza, la Strasbourg, actul prin care România adera la Conventia Culturala Europeana |
|
|
|
|
| Deschiderea expoziției „Ctitori, donatori și meșteri anonimi. Arta religioasă medievală în spațiul românesc ortodox” |  | | (Arte vizuale) | | Muzeul National de Istorie a Romaniei (MNIR) anunta deschiderea expozitiei „Ctitori, donatori si mesteri anonimi. Arta religioasa medievala in spatiul romanesc ortodox”, joi, 12 octombrie, 2017, incepand cu ora 12. | 00, la sediul muzeului din Calea Victoriei 12, Bucuresti, in prezenta: prof dr Tudor Teoteoi, preot dr Florin Serbanescu, consilier patriarhal in cadrul Patriarhiei Romane si a dr Ernest Oberländer-Tarnoveanu, director general al muzeului.
Expozitia face parte din proiectul „Obiect de cult-obiect de patrimoniu – opera de arta peste timp”, prin care sunt valorificate bunuri culturale si arhive documentare de o valoare exceptionala care fac parte din patrimoniul muzeului. Proiectul este finantat de Administratia Fondului Cultural National.
„Ctitori, donatori si mesteri anonimi. Arta religioasa medievala in spatiul romanesc ortodox” are o tematica inovatoare prin intermediul careia este explicat rolul liturgic al obiectului, dar si istoricul piesei propriu-zise. Expozitia beneficiaza de un catalog care se va distribui impreuna cu aplicatia multimedia - „Noi tendinte in expunerea muzeala si in protejarea patrimoniului” – care cuprinde modele tridimensionale ale pieselor de patrimoniu incluse in acest proiect. Expozitia prezinta 31 obiecte liturgice, de patrimoniu, precum argintarie, broderie, carte manuscrisa si tiparita, fresca, dar si obiecte din ceramica cu scene iconografice crestine descoperite in cadrul cercetarilor arheologice.
In ceea ce priveste argintaria mentionam: ferecaturi de carti religioase, potire, anafornite, candele, cadelnite, chivote, sfesnice, ripide. Spre exemplificare am ales un Tetraevangheliar mai putin cunoscut, manuscris, de la manastirea Floresti a carui istorie a fost recent reconstituita. Pentru cartea tiparita, Biblia lui serban Cantacuzino de la Bucuresti reprezinta momentul istoric in care cartea religioasa a cunoscut o dezvoltare la scara larga.
Obiectele de cult din argint sau argint aurit folosite in desfasurarea ritualului religios faceau parte integranta din actul de danie. Potire, anafornite, ripide, chivote, cadelnite - aceste obiecte liturgice sunt ele insele adevarate opere de arta. Maiestria cu care erau lucrate si respectarea dogmelor in realizarea lor dovedesc un grad de cunoastere ridicat al preceptelor crestin-ortodoxe, precum si specializarea unor centre mestesugaresti, atat in spatiul intracarpatic (unde mesterii sasi erau cunoscuti) dar si extracarpatic, in special in jurul unor centre monastice mari. Sutele de ani care au trecut si lipsa unor inscriptii de danie pe unele dintre ele au facut ca informatiile despre donator, mester si locasul de cult care a primit dania sa fie doar intuite.
Broderia este reprezentata de doua epitrahile, unul din vremea lui Alexandru cel Bun si celalalt de la Vasile Lupu, donatii ale domnitorilor catre ctitoriile lor – Manastirea Bistrita (jud. Neamt), respectiv Manastirea Sfintii Trei Ierarhi din Iasi.
Pe langa aceste vesminte preotesti sunt prezentate alte doua broderii - un aer si un acoperamant de potir - obiecte liturgice care nu pot lipsi din ceremonialul religios. Din pacate, despre acestea din urma, istoria nu a lasat urme in ceea ce priveste actul donatiei, mesterul sau atelierul care le-au creat. Arta broderiei medievale romanesti s-a dezvoltat in special in cadrul centrelor monastice ortodoxe care au devenit scoli si ateliere de arta unde aceste obiecte erau lucrate cu o minutiozitate deosebita.
Fragmentele de fresca, decupate acum mai bine de o suta de ani de la Manastirea Curtea de Arges si de la Manastirea Trei Ierarhi din Iasi, ne ajuta sa conturam ambientul religios al epocii medievale prin prezentarea acestora in expozitie. Atat Neagoe Basarab impreuna cu familia sa, cat si Radu cel Mare, ctitori de prim rang ai locasului de cult, au fost pictati pe peretele de vest al naosului conform traditiei si iconografiei picturii religioase.
Expozitia „Ctitori, donatori si mesteri anonimi. Arta religioasa medievala in spatiul romanesc ortodox” este deschisa la Muzeul National de Istorie a Romaniei pana la finalul anului.
. | |
|
|
|
|
|