| Acum niște ani |
| 18 decembrie 2024 |
| 1892 • |
Premiera baletului Spargatorul de nuci de Ceaikovski are loc la "Mariinsky Theatre" în St. Petersburg |
| 1923 • |
Muzeul Militar National, creat în aprilie 1914 ca sectie militara a Muzeului National al României, a fost transformat în institutie de sine statatoare |
| 1947 • |
Se naste Steven Spielberg, regizor american ("Jurasic Park", "Lista lui Schindler") |
| 1970 • |
Premiera, la Bucuresti, a spectacolului cu piesa Acesti nebuni fatarnici, de Teodor Mazilu |
| 1990 • |
Se semneaza, la Strasbourg, actul prin care România adera la Conventia Culturala Europeana |
|
|
|
|
| Corina Chiriac. Puzderia şi mătasea muzicii |  | | (Muzică) | | E final de octombrie (2017), e mijit de iarna cu belsug de promoroaca si-un dor de geamurile dantelate de ger cu ornamente argintii (azi, termopanele pun capat zugravirii acesteia de capodopere ale naturii). In coltutile pervazurilor unde altadata iarna se crosetau sus stalactite si jos stalagmite de diamant, azi atarna snururi de jaluzele pliante, in odaile cu miresme de ferigi si rasina, odinioara rasuflarea se preschimba in aburi, azi sunt desfiintate aceste odai, le-au luat locul living-urile, si-un ambient uniform caldut e departe de a starni o pofta de gutui, de nuci si de vin fiert, ori de un tabac de la bacanie, de chef, de romanta, de cantec. |
E 26 octombrie! Ce zi frumoasa si plina de lumina, cu snop de sraluciri la subsuoara lui Brumarel, cu ecouri suieratoare si scantei pana tarziu in bezna noptii, caci se petrece si se canta, iar ziua intreaga are inel de aur intre zile, caci azi s-a nascut boiereasa muzicii usoare romanesti Corina Chiriac. Cand i-a rasarit steaua ei deasupra oceanului lumii, melodiile izvorau numai si numai din impletitura muzicii cu poezia cantecului, aveau infinite comori spirituale si niciun cusur in seva lor. Acesta a fost timpul de aur in care s-a nascut, s-a slefuit, a creat si a cantat, s-a daruit ca un fruct tarii sale Corina Chiriac…!
Azi, la efigia cantecului sta ostentativ steagul curentelor antimuzicale, iar dezolantul spectacol muzical e triumful celor care daca tot nu au voce, de ce n-ar canta si ei (parafrazandu-l pe Jean Marais)?!
E 26 octombrie, ziua frumoasei, veselei, talentatei, muncitoarei Corina Chiriac! Multi dintre cei care o iubesc sunt in pribegie ori retrasi in lumea lor launtrica, in esenta intima a starilor de spirit personale, unele chiar acomodate muzicii cu adevarat, la propriu, usoare.
Corina Chiriac nu este niciodata singura, sunt multi acei care o iubesc, sunt multi acei care nu doar aud muzica, o si asculta. Aceasta invinge crisparea in fata inevitabilei dinamici a artei, inverse uneori, din pacate. Nu cautam sentimentalul patetic, o iubim, pur si simplu, pe Corina Chiriac si ne mentinem cu forta acestei iubiri departe de penumbrele curentului muzical prezent si de culorile obscure ale programelor muzicale comerciale.
Frumusetea umana a Corinei Chiriac, frumusetea artistei Corina Chiriac, sublimitatea cantecului ei rascumpara desertaciunea in care s-a transgresat pierduta muzica. E, de altfel, o cadere universala ciclica in arta, dar in veacul caruia-i suntem contemporani, noi romanii avem intinsa inainte o perspectiva sumbra de lunga durata…! Exista, insa, un zid contra mediocritatii si platitudinii pe care Corina Chiriac le infiereaza cu nimic altceva decat cu propria-i valoare artistica si propriul farmec al cantecelor sale. Zidul acesta e forta implacabila a iubirii, iar in interrelationarea artistei Corina Chiriac si tara sa, iubirea guverneaza reciproc. Nu pornim la razvratire, dar spectacolul muzical trepidant, viziunea artistica, amprenta aurorala a harului muzical pot zgudui si separa puzderia de matasea muzicii…!
La multi ani, draga Corina a noastra, Corina cea prin care intrezarim calea singura in contrasens cu aspiratiile dezolante ce neaga valorile culturale si artistice ale generatiei de solari interpreti de muzica usoara ce te inconjoara!
. | |
|
|
|
|
|