Scriitorul și regizorul Virgil Tănase, în Librăria Cartea Românească! | |
(Literatură) |
Libraria Cartea Romaneasca, situata pe Bulevardul stefan cel Mare si Sfant, nr. 2, Iasi, va invita marti, 2 octombrie, ora 18:00, la Serile Cartea Romaneasca, pentru intalnirea cu scriitorul, jurnalistul, regizorul de teatru franco-roman Virgil Tanase, care va sustine o prelegere-dezbatere cu titlul Scriitor in doua limbi. |
Dialogul va fi intretinut de Prof. Dr. Simona Modreanu, Universitatea „Al. I. Cuza” Iasi.
Serile Cartea Romaneasca constituie un proiect cultural initiat de Editura si Libraria Cartea Romaneasca din Iasi, pe 21 septembrie 2018. El consta in evenimente cu frecventa saptamanala, menite sa creeze un spatiu de intalnire si dezbatere pentru scriitorii, artistii si profesorii universitari ieseni, si nu doar. In Libraria Cartea Romaneasca vor avea loc lansari de carte, conferinte, dezbateri, prezentari de edituri, seri de concert, proiectii de film, seri speciale dedicate scriitorilor etc.
Despre Virgil Tanase
S-a nascut la Galati, pe 16 iulie 1945, a urmat scoala primara si liceul in orasul natal, iar apoi Facultatea de Limbi Romanice a Universitatii Bucuresti (1963-1969). in timpul facultatii a fost exmatriculat timp de un an pentru referirile facute la adresa lui Emil Cioran in cadrul unei conferinte a tinerilor scriitori. S-a inscris in 1970 la Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica „I. L. Caragiale”, pe care il va absolvi cinci ani mai tarziu. Emigreaza in Franta in 1977, unde se va asocia disidentei romanesti din exil si va protesta fata de regimul politic de la Bucuresti, fapt care ii va pricinui retragerea cetateniei la finalul aceluiasi an. Ca urmare a actiunilor sale de protest, Virgil Tanase va deveni, alaturi de scriitorul Paul Goma, tinta unei incercari de asasinare coordonata de fosta Securitate. In 1981, la ordinul generalului Nicolae Plesita, Matei Pavel Haiducu va fi insarcinat sa indeplineasca misiunea de asasinat, insa acesta alege sa se predea serviciului de contraspionaj francez.
Dupa ce fusese exmatriculat de la Facultatea de Litere si dupa ce a lucrat ca betonist la Combinatul siderurgic din Galati, i s-a impus, pentru a fi reprimit la facultate, sa ia parte la „supraveghierea informativa a legionarului gratiat Petrisor Marcel”. Dintr-un document din arhiva CNAS reiese ca dupa ce a acceptat aceasta conditie, Virgil Tanase nu a respectat angajamentul luat si la numai cateva luni dupa reprimirea lui in facultate a fost „exclus din sistemul informativ”. Continuandu-si activitatea de disident, Virgil Tanase a publicat in 1977, in Franta, un roman interzis in Romania si a dat, de la Bucuresti, interviuri in presa straina criticand aspru regimul politic romanesc. Ca urmare i s-a dat un pasaport pe care nu-l ceruse si i s-a impus sa plece cu familia in strainatate. La inceputul anului 1978, Virgil Tanase s-a stabilit in Franta unde nu a cerut azil politic, ramanind cetatean roman si dupa ce a obtinut nationalitatea franceza.
La Paris Virgil Tanase a obtinut un doctorat in sociologia si semiologia artei (1979) sub conducerea lui Roland Barthes si a desfasurat o ampla activitate de scriitor, de jurnalist si de regizor de teatru. Din 1999, el preda Istoria civilizatiilor la Institutul International de Imagine si Sunet de la Paris. intre 1993-1997 si 2001-2005 a fost directorul Centrului Cultural Roman din Paris, Franta.
Dintre cartile publicate de Virgil Tanase amintesc de: Portrait d'homme à la faux dans un paysage marin, Flammarion, 1976, Cette mort qui va et vient et revient, Hachette, 1984, Le bal sur la goélette du pirate aveugle, Paris, 1987, La Vie mystérieuse et terrifiante d'un tueur anonyme, Ramsay, 1990, Ma Roumanie (Entretiens avec Blandine Teze-Delafou), Paris, 1990, Ils refleurissent, les pommiers sauvages, Ramsey, 1991, Zoïa, éditions Non Lieu, 2009. De asemenea, a scris si a rezigat numeroase piese de teatru.
A primit mai multe distinctii pentru activitatea sa literara si teatrala, printre care: Premiul de dramaturgie al Academiei Romane (1997), Premiul de literatura al Uniunii Latine (2004), Premiul Serban Cioculescu al Muzeului literaturii romane pentru memorialistica (2012), Premiul Salonului de biografie de la Hossegor (2013), Ordinul Artelor si Literelor din Franta (1987), Cavaler al Ordinului „Serviciu credincios” (2002).
Va invitam sa ne fiti alaturi si sa deveniti parte din publicul nostru fidel!
. | |
|
|