Opțiuni
•   Topuri
•   Blog
•   Interviul aromat
•   Ceaiul englezesc
•   Locale
•   Mass media
•   Autori
•   Promovează
•   Colaboratori
•   Parteneri
•   Contact
Newsletter
personalizat
Înscrie-te pentru ceașca săptămânală de cultură:
Socializare
Abonare RSS Bookmark Recomandați portalul
Twitter Facebook Youtube
Acum niște ani
14 noiembrie 2019
1497 • S-a terminat zidirea Bisericii "Inaltarea Domnului" de la Manastirea Neamt
1832 • A fost pus in circulatie primul vagon de tramvai din America, la New York
1878 • Dobrogea redevine parte a României dupa Razboiul de Independenta
1922 • În Marea Britanie incepe sa emita British Broadcasting Corporation (BBC)
Recomandări
Fenomenul Cucuteni în culturile neolitice din spaţiul geografic locuit de români
(Istorie)
Muzeul National al Taranului Roman va asteapta sambata, 2 noiembrie 2019, de la ora 12, la Sala Acvariu, la lansarea volumului Fenomenul Cucuteni in culturile neolitice din spatiul geografic locuit de romani, de profesor universitar dr. Radu Adrian.
Intrarea este libera.

Ornamentele cucuteniene sunt nonfigurative si reprezinta, fara indoiala, simboluri ale credintei sau mesaje dependente de mituri. Imaginile zoomorfe sau antropomorfe apar foarte rar. Însa toate reprezinta idei care se cereau respectate si erau afisate pe peretii vaselor de ceramica pentru a fi cunoscute in casa fiecarui pamantean. Forma si ornamentarea vaselor din acea perioada ilustreaza atat nivelul inalt al educatiei estetice la care ajunsese populatia, cat si credinta unitara. In intinderea uriasa a teritoriului in care s-a dezvoltat cultura Cucuteni, imaginile de pe vase indeplineau rolul de mass-media pentru pastrarea religiei, pentru dezvoltarea unitara a gandirii, ca si pentru respectarea unor norme si legi socio-umane.

Astazi, au ramas, de la cucutenieni, cateva sute de mii de vase si statuete din ceramica. Toate sunt raspandite si fac onoare muzeelor din Romania, Moldova, Ucraina, Polonia si Bulgaria.

Romanii sunt si urmasii daco-getilor, despre care tot Herodot scria ca sunt cei mai viteji si drepti dintre traci. Ei le poarta ADN-ul in sange, caci de milenii traiesc doar din rodnicia pamantului, nu poarta razboaie de agresiune, iubesc pacea si sunt intelegatori si ospitalieri cu veneticii. Dar au luptat impotriva cotropitorilor si si-au dat viata pentru pamantul lor. Partial, ceramica veche si-a pastrat traditia in spatiul romanesc. Multe dintre motivele decorative de pe ii, fote, baticuri, marame, catrinte, ilice, zabune, covoare si paretare, pleaca de la ornamentele vechi de pe ceramica de Cucuteni. Iar arta lemnului crestat, cu geometrismul ei sofisticat, a ramas nealterata de-a lungul istoriei si o gasim pe toate piesele utilitare din gospodaria omului de la tara. Ornamente daltuite apar pe uluca gardului, trec pe stalpul prispei, pe streasina, pe lada de zestre, leaganul pruncului, masa si spatarul scaunului, stelajul veselei, plosca de apa, caucul, furca de tors, cuierul pentru haine, linguri si polonice de lemn, ciutura fantanii, si chiar pe fluierul, tiparul casului si bata ciobanului. Tot timpul, romanii au avut si si-au pastrat, pentru sufletul lor, un folclor autentic si unic, de mare profunzime. S-au conservat in istorie, mostenindu-l din neoliticul zonei dintre Nistru si Tisa, si inca traiesc inconjurati de obiectele artizanale facute cu mana lor, isi iubesc stramosii, ii pomenesc in ritualuri, le pastreaza limba si se inchina la icoanele vechi. In nordul tarii, in Oas, pamantenii isi rezuma foarte scurt trecutul si viitorul, spunand: Om fo, s-om fi!

Untitled-1



.



Nume:

E-mail:


Mesaj:

(Comentariile trebuie sa fie de maximum 250 de caractere.)
Validare: 
(Introduceti codul pentru validare.) Reseteaza cod!
 
Autentificare
Am uitat parola / Cont nou!
Căutare
Prea multe rezultate?
Folosește căutarea avansată.
Publicitate