Opțiuni
•   Topuri
•   Blog
•   Interviul aromat
•   Ceaiul englezesc
•   Locale
•   Mass media
•   Autori
•   Promovează
•   Colaboratori
•   Parteneri
•   Contact
Newsletter
personalizat
Înscrie-te pentru ceașca săptămânală de cultură:
Socializare
Abonare RSS Bookmark Recomandați portalul
Twitter Facebook Youtube
Acum niște ani
1 iulie 2022
Recomandări
Un binom livresc medieval mărturie a vremurilor de odinioară Evanghelia tipărită în Episcopia Râmnicului și ferecătura medievală a acesteia Exponatul lunii noiembrie 2019, la Muzeul Național de Istori
(Istorie)
Muzeul National de Istorie a Romaniei (MNIR) prezinta publicului, in luna noiembrie, in cadrul seriei „Exponatul lunii”, o capodopera a culturii medievale romanesti - Evanghelia tiparita in Episcopia Ramnicului si ferecatura acesteia – exemplar restaurat recent in cadrul muzeului. Vernisajul micro-expozitiei va avea loc joi, 14 noiembrie 2019, incepand cu ora 13:00, la sediul muzeului din Calea Victoriei 12.
Evanghelia a fost tiparita in anul 1794 la Episcopia Ramnicului, in vremea lui Alexandru Constantin Moruzi, in limba romana cu alfabet chirilic si contine 163 de file, avand decoratii tipografice: frontispicii, litere miniate, viniete si gravuri.

Dupa tiparire, Evanghelia a fost imbracata in atelierul manastirii Tismana cu o frumoasa ferecatura medievala, conform traditiei monastice de pastrare a podoabelor ferecate (cel mai probabil ferecatura a fost redusa si adaptata necesitatilor de legatura a unei evanghelii tiparite). Ferecatura este in stare precara de conservare, nu mai pastreaza elemente de inchidere functionale, astfel ca, in prezent, este desprinsa de cartea de cult. Ferecatura a apartinut initial unui tetraevanghel slavon, de tip manuscris, dupa cum aminteste inscriptia slavona circulara a celei de-a doua coperte (text de danie boiereasca a familiei Pana, care a comandat executia tetraevanghelului, cu termen de finalizare la data de 11 octombrie 7075/ 1566). Presupunem ca Tetraevanghelul a fost daruit manastirii Tismana de comanditar, in memoria domnitorului Mircea Ciobanul si a familiei sale, precum si spre vesnica pomenire a boierului Pana si a familiei sale, acestia din urma fiind si „sprijinitori” (priviti ca intretinatori, ctitori secundari) ai lavrei de langa padurile de tisa. Cu timpul, datorita vremurilor si distrugerilor, manuscrisul s-a pierdut, ramanand doar ferecatura, care dupa anul 1794 va imbraca evanghelia tiparita in Episcopia Ramnicului.

Ferecaturile vechi din cadrul colectiilor bisericesti constituiau relicve sacre, fiind valorificate conform necesitatilor si nevoilor comunitatii, fara a se stirbi nimic din functia originara a acestor opere de arta. In zilele noastre intalnim unele exemplare de carti de cult tiparite, care poarta ferecaturi medievale. Un astfel de caz, poate cel mai cunoscut din MNIR, este al ferecaturii cu cabosoane din epoca lui Stefan cel Mare. Legatura este originara, din lemn acoperit cu doua placi din argint aurit si cabosoane din cristal de roca, fixate intr-o montura a ferecaturii. Placile ferecaturii sunt legate intre ele prin inele cu granulatii montate pe verigi metalice. Ferecatura a impodobit initial un manuscris din epoca lui Stefan cel Mare, despre care nu stim in prezent nimic, datorita faptului ca manuscrisul a fost deposedat de legatura pretioasa. Ferecatura prezinta elemente decorate si gravate in relief, cu scene religioase si inscriptii tematice, amplasate in frontispiciu. Pe coperta anterioara a ferecaturii se intalneste scena „Pogorarea lui Isus la Iad” (Invierea) sau „Anastasis”, dupa traditia bizantina, iar pe coperta posterioara se afla scena „Adormirea Maicii Domnului”. Ambele scene religioase sunt incadrate de motive florale, cu un plus pentru coperta posterioara, care este decorata cu patru cabosoane din cristal de roca. Ferecatura se aseamana cu cea din 1487 de la Humor si cu cea din 1507, ultimele doua pastrandu-se in muzeul manastirii Putna. In prezent, ferecatura acopera o evanghelie, de redactie greaca, tiparita la Venetia in anul 1799.

Revenind la ferecatura din 1566, a lavrei Tismanei, mai trebuie punctat un aspect important, si anume, coperta anterioara, care are in plan central scena canonica „Rastignirea Domnului“, prezinta in flancuri cate sase medalioane marginale cu figuri apostolice. Pe de alta parte, coperta posterioara, unde se remarca scena „Adormirea Maicii Domnului”, care are cate sase medalioane pe cele doua transe verticale, reprezentand busturile profetilor mesianici. Sugestiva este si reprezentarea domnitorului Mircea Ciobanul si a doamnei Chiajna, ingenuchiati de o parte si de alta a arborelui vietii, incoronati si imbracati in maniera bizantina, amintind de portretele votive ale familiei tarului bulgar Ioan Alexandru, intalnite in vestitul Tetraevanghel londonez („fara egal in tot Levantul” si sursa de inspiratie pentru Tetraevanghelul Sucevita 23), care a circulat prin Moldova si Tara Romaneasca dupa caderea Bulgariei sub ocupatie otomana, inainte de a ajunge sa fie rascumparat de la manastirea athonita „Sf. Pavel”, unde fusese donat, probabil, de catre Movilesti, de lordul Robert Curzon, un mare calator si colectionar englez.

Cartea de cult a fost restaurata in cadrul laboratorului de restaurare din cadrul MNIR in cursul anului 2019, fiind pentru prima oara expusa, impreuna cu ferecatura medievala, dupa restituirea Tezaurului istoric al Romaniei, ultima transa, de catre Uniunea Sovietica in anul 1956.

Curatorul expozitiei este dr. Ginel Lazar, Sectia Istorie.

Micro-expozitia va fi deschisa la MNIR in perioada 14 noiembrie – 8 decembrie 2019, putand fi vizitata de miercuri pana duminica, intre orele 09:00 – 17:00.

Slide 1

.



Nume:

E-mail:


Mesaj:

(Comentariile trebuie sa fie de maximum 250 de caractere.)
Validare: 
(Introduceti codul pentru validare.) Reseteaza cod!
 
Autentificare
Am uitat parola / Cont nou!
Căutare
Prea multe rezultate?
Folosește căutarea avansată.
Publicitate