Definit ca „secol al natiunilor”, inca de la debutul veacului al XIX-lea, spatiul romanesc este animat de nazuinta unitatii nationale. Transformarile socio-politice care iau amploare pe scena europeana se propaga, astfel ca, in centrul discursului public se afla intemeierea statului romanesc modern. Constiinta unitatii de neam si de limba este prezenta in cadrul tuturor paturilor populatiei care isi manifesta dorinta unirii intr-un singur stat ca preambul pentru o economie dezvoltata, societate modernizata si, nu mai putin importanta, dobandirea independentei.
Cele doua Adunari Elective de la 5 ianuarie (Iasi) si 24 ianuarie (Bucuresti) 1859 reprezinta un prim pilon in constructia statului romanesc modern. Prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al ambelor principate romanesti este infaptuita ceea ce astazi numim Mica Unire. Noul stat, sub numele de Principatele Unite ale Moldovei si Tarii Romanesti, este recunoscut la scurt timp de Puterile Garante. Militant pentru unire si fervent sustinator al cauzei romanesti prin implicarea activa in miscarea revolutionara de la 1848, Alexandru Ioan Cuza devine principalul avatar al unirii. În postura de domn al Principatelor Unite, acesta sesizeaza necesitatea unor ecouri unioniste care sa reverbereze dincolo de granitele sferei politice. Astfel, este initiat un proces care sa ancoreze in mentalul colectiv ideea de unitate: crearea unor imagini ale natiunii romane, sub cupola careia cele doua principate, Moldova si Tara Romaneasca, si-au dat mana si s-au unit intr-un singur stat. În timp ce creatiile artistilor epocii isi gasesc locul in elegantele saloane ale elitei intelectuale, ilustrand cu penelul personificari ale unirii, o mai mare putere de diseminare a acestor simboluri vizuale este detinuta de marcile postale care insotesc trimiterile de tipul scrisorilor. Emisiunile prilejuite de Unirea Principatelor se remarca nu doar prin discursul iconografic si modul de imprimare prin litografiere, cat si prin cromatica aleasa, fiecarei valori nominale corespunzandu-i cate o culoare din cele trei ale drapelului romanesc adoptat inca din anul 1848. De asemenea, proiectul emiterii unei monede nationale intareste atat pe plan intern cat si extern imaginea si legitimitatea noului stat infiintat.
Prin seria de evenimente „Exponatul lunii”, aducem in atentia publicului cateva piese din patrimoniul Colectiei Filatelice a Romaniei, respectiv al colectiei Cabinetului Numismatic al Muzeului National de Istorie a Romaniei: o scrisoare francata cu marca postala din emisiunea „Principatele Unite”, cu valoarea nominala de 30 parale, circulata intre Bucuresti si Braila, 25-27 iunie 1862; un timbru postal cu efigia Domnitorului Alexandru Ioan Cuza in oval, cu valoarea nominala de 5 parale si emis in anul 1865; doua probe ale monedei de 5 sutimi din anul 1864 cu efigia Domnitorului Alexandru Ioan Cuza in profil spre dreapta pe avers si inscriptia „PRINCIPATELE UNITE” alaturi de valoarea nominala si milesimul pe revers. Marca postala si moneda reprezentand efigia lui Cuza sunt etalate si pentru a marca implinirea a 200 de ani de la nasterea lui in luna martie a.c.
Micro-expozitia va fi deschisa la Muzeul National de Istorie a Romaniei in perioada 23 ianuarie - februarie 2020 si va putea fi vizitata de miercuri pana duminica, intre orele 09.00 – 17.00.
. |