| Acum niște ani |
| 21 decembrie 2024 |
|
|
|
| „Noul Testament greco-latin, editat și tipărit de Valentin Wagner la Brașov în 1557 după o traducere a lui Erasmus din Rotterdam” - exponatul lunii aprilie, la MNIR |  | | (Istorie) | | Muzeul National de Istorie a Romaniei anunta deschiderea micro-expozitiei „Noul Testament greco-latin, editat si tiparit de Valentin Wagner la Brasov in 1557 dupa o traducere a lui Erasmus din Rotterdam. Proiectul expozitional se incadreaza in seria „Exponatul lunii” si va fi accesibil publicului incepand de joi, 21 aprilie 2022, la sediul muzeului din Calea Victoriei 12, Bucuresti. | Brasovul devine in secolul al XVI-lea capitala tiparului din spatiul romanesc medieval. In prestigiosul oras sasesc se remarca, in perioada de inceput a tiparului, trei personalitati culturale deosebite: Johannes Honterus (1498-1549), Valentin Wagner (1510-1557) si Diaconul Coresi (1556-1583). In Brasov este atestata o tipografie, incepand cu anul 1539, cand se tiparesc primele manuale, in contextul reformei scolare declansate de umanistul Johannes Honterus. Activitatea tipografica initiata de Honterus si dezvoltata de Wagner, poate fi considerata, fara indoiala, o fila de istorie a culturii si progresului socio-politic si religios dintre romanii si sasii ardeleni. Asa cum unii dintre juzii Brasovului au sprijinit tiparirea cartilor religioase in limba romana veche, destinate intaririi in credinta a romanilor, editarea si tiparirea, la Brasov, in 1557, de catre Valentin Wagner a Noului Testament greco-latin, tradus de Erasmus din Rotterdam, se inscrie intr-un context general de exceptie privind relatiile interetnice si interconfesionale locale. Succesul Scolii Honteriene din Brasov a antrenat o adevarata revolutie a sistemului transilvanean de invatamant, mai ales daca privim procesul in lunga sa durata. Greaca veche, ca si celelalte discipline specifice scolii umaniste vor fi integrate treptat in programele de studii din alte centre urbane transilvanene, animate de un spirit de emulatie. Stimulat, desigur, de progresele Reformei protestante, interesul lui Valentin Wagner pentru greaca nu se limiteaza in fapt la literatura si stiinta produse de cultura antica, ci include sursele grecesti ale traditiei crestine. Nu intamplator, vocatia sa de elenist si teolog va fi incununata de editia greco-latina a Noului Testament, tiparita in 1557: NOVVM Testamentum Graecae ac Latinae ivxta postremam D. Erasmi Rot. translationem… Deoarece a criticat aspecte ale organizarii Bisericii Catolice a timpului sau, Erasmus a fost considerat precursor al Reformei religioase, desi el insusi nu a aderat la protestantism, militand pentru spiritul de toleranta religioasa. Intre anii 1517-1524 traduce in limba latina („Novuminstrumentumomne”) versiunea greaca a Noului Testament, traducere insotita de comentarii critice, superioara ca stil si fidelitate in comparatie cu Vulgata (versiunea latina oficiala a Bibliei) aflata in circulatie. Aceasta traducere i-a servit si lui Martin Luther ca baza pentru traducerea in limba germana a Bibliei. Originar din Brasov, eruditul umanist Valentin Wagner (care a introdus in gimnaziul umanist matricola scolara (1544), cea mai veche matricola din sud-estul Europei) a editat la Brasov, in 1557, spre sfarsitul vietii, o carte de cult fundamentala pentru crestinism. Noul Testament greco-latin este tiparit pe hartie manuala, cu cerneala tipografica pe un total de 8 + 659 +2 pagini (pagini liminare, blocul tematic si datele editoriale). Legatura este formata din scoarte din lemn, acoperite cu piele, iar cotorul are trei nervuri profilate. Textul tematic al Noului Testament greco-latin prezinta pe fiecare pagina doua coloane bilingve, in greaca si latina; doua pagini cu gravuri sub forma de medalioane ale evanghelistilor, dispuse la inceputul si sfarsitul cartii si o alta gravura, cu multiple simboluri crestine, plasata la inceputul Epistolei lui Pavel catre romani. Pe ultima fila tiparita, verso, se gaseste colofonul explicit al cartii. Editia este insotita de numeroase comentarii critice folosite in editiile anterioare ale traducatorului. De asemenea, in cuprinsul cartii se intalnesc o multitudine de insemnari marginale, de redactie latina, scrise cu cerneala fero-galica.
Micro-expozitia va putea fi vizitata la MNIR, incepand cu data de 21 aprilie 2022, de miercuri pana duminica, intre orele 10?00 – 18?00.
Curator: dr. Ginel Lazar, cercetator stiintific, Muzeul National de Istorie a Romaniei
. | |
|
|
|
|
|