| 19 martie – Ziua pașaportului românesc |  |
| (Istorie) |
| Muzeul National de Istorie a Romaniei anunta deschiderea expozitiei temporare „19 martie – Ziua pasaportului romanesc. De la ,,carticica portativa”, la pasaportul electronic – 111 ani de istorie si 15 ani de biometrie”. |
Proiectul expozitional este organizat de Directia Generala de Pasapoarte, in parteneriat cu Muzeul National de Istorie a Romaniei, cu ocazia sarbatoririi Zilei Pasaportului Romanesc, 19 martie, si a aniversarii a 111 ani de la promulgarea „Legii asupra paspoartelor”. Expozitia va fi accesibila publicului, incepand cu data de 16 martie 2023, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, sector 3, Bucuresti.
De la scrisori redactate manual la documente de calatorie ce stocheaza date biometrice, pasaportul constituie unul dintre cele mai circulate documente la nivel international, purtand in paginile sale istoria civilizatiilor trecute si prezente. Importanta acestuia a fost subliniata in anul 1920 cand, Conferinta de pace de la Paris a Ligii Natiunilor a stabilit primul set de standarde internationale pentru pasaport.
In fiecare an, la 19 martie, este sarbatorita Ziua Pasaportului Romanesc. Este data la care, acum 111 ani, in 1912, regele Carol I a promulgat, prin Inaltul Decret Regal nr. 1758, prima lege moderna care se referea la pasapoarte, denumita ,,Lege asupra paspoartelor”. Potrivit acesteia, „Pasapoartele se emit in numele regelui si se libereaza de ministerul de interne si de prefectii de judete si de politie in conditiunile ce se vor determina prin regulamentul de aplicare al acestei legi”. Pasapoartele, emise in numele regelui, erau de forma unei carti mici, de dimensiunile 9 cm/13 cm, fiind „compuse din 20 de pagini numerotate”. Fiecare pagina a pasaportului avea „un fond incadrat, compus cu motive nationale”, in culoarea liliacului deschis, facand sa iasa in aparenta stema tarii si cuvantul „ROMANIA”, iar dedesubt cuvantul „PASPORT”.
Documentul de calatorie romanesc fusese mentionat, pentru prima data in 1830, in Regulamentul Organic in Principatele Romane, Tara Romaneasca si Moldova, cand s-a recunoscut libertatea romanilor de a calatori peste granitele Dunarii si ale Imperiului Habsburgic. Inainte de „Legea asupra paspoartelor”, promulgata de regele Carol I, Agia, organul administrativ in cele doua principate, elibera, intre secolele al XVIII-lea si al XIX-lea ravasele de drum. Fiecare calator era obligat sa aiba atat pasaport, cat si ravas de drum si sa le prezinte „la hotare”. Prin Legea din 1912, insa, statul roman introducea primele principii generale pentru pasapoarte si pentru trecerea frontierei.
Mai mult decat un simplu instrument de calatorie, pasaportul romanesc a trecut printr-un proces continuu de dezvoltare si evolutie, ridicandu-se la cele mai inalte standarde la nivel international in ceea ce priveste securitatea documentelor de calatorie. Pasaportul electronic romanesc ofera cetatenilor libertatea de miscare fara viza in 176 de tari, situandu-se pe locul 17 pe scara internationala a mobilitatii.
In cadrul expozitiei, publicul are ocazia sa descopere o serie de pasapoarte „istorice”, emise in perioada 1912 -1943, precum sunt cele tiparite in timpul domniilor lui Carol I si Mihai. Alaturi de acestea, vor fi expuse bilete de libera trecere din 1925 si 1935 si alte documente de calatorie din 1951.
O serie de pasapoarte pentru cetatenii romani stabiliti in strainatate, precum si pasapoarte pentru persoane fara cetatenie, eliberate intre 1983 si 1984, se regasesc, de asemenea, in expozitie.
Proiectul expozitional cuprinde si pasapoarte diplomatice, temporare, simple sau electronice, aparute dupa anul 2000.
. | |
|
|
|