Dupa premiera cu casa inchisa, „Mesterul Manole - Opera Rock – spectacol concert,” pe muzica lui Josef Ioji Kappl se va juca din nou cu sala plina. Evenimentul este o experienta captivanta care aduce in lumina reflectoarelor unul dintre cele mai fascinante mituri ale culturii romanesti. Cu o interpretare moderna si puternica, acest spectacol-concert combina muzica rock vibranta cu povestea tragica a lui Manole, construind un univers emotionant si captivant pentru public. Prin intermediul unei partituri muzicale puternice si a unei distributii talentate, spectacolul isi propune sa treaca dincolo de limitele timpului si sa aduca in prezent povestea universala a unui erou incercat de contradictoriile lumii sale. Cu scene dramatice, momente intense si o muzica care imbina elemente contemporane cu influente din folclorul romanesc, "Mesterul Manole - Opera rock" surprinde esenta trairilor umane profunde si a luptei interioare a personajelor. Aceasta productie reprezinta o calatorie emotionala si sonora intr-un univers mitic, in care sacrificiul si pasiunea pentru creatie se intalnesc intr-un tablou fascinant.

“Jack, intre dragoste si nebunie,” spectacolul in premiera mondiala al Teatrului National de Opereta si Musical Ion Dacian, este un musical in doua acte, semnat Diego Mecchi, dupa romanul „Jack, intre nebunie si dragoste: conflictele unui criminal in serie” bazat pe povestea renumitului criminal in serie Jack Spintecatorul.

Avand la baza numeroasele variatii ale istoriei lui Jack, musicalul incearca formularea unei noi posibile dar si plauzibile explicatii a evenimentelor.  Autorul face apel la o serie de justificari freudiene transpunand in limbajul genului muzical framantarile unei minti alienate. Conflictul este potentat si de o istorie de iubire si numeroase intrigi  de factura unui detectiv- totul culminand cu scene de nebunie si adevarat tumult psihotic. 

„Trupa unui celebru teatru muzical profesionist din oras este in plina repetitie pentru un nou spectacol: “Bonjour, bonne nuit, Paris!” Premiera se apropie, biletele sunt deja vandute, decorurile si costumele sunt inca in lucru. Sunt intamplari obisnuite in viata unui teatru, dar adevaratele probleme abia acum incep. Directorul anunta intreaga trupa ca se vede nevoit sa gaseasca o alta sala de spectacole, deoarece aceasta se va inchide pentru moment. Ce se va intampla? Va reusi trupa teatrului sa ramana unita si sa scoata spectacolul anuntat si deja vandut?

Un spectacol despre rezistenta, respect, rabdare si, mai ales, despre iubire: de muzica, de teatru, de oameni.”

Celebrul musical regizat de Ion Caramitru se va juca din nou cu casa inchisa. „My Fair Lady” este povestea omului simplu care vrea sa se depaseasca, sa invete carte si sa se bucure de viata. In aceeasi masura este si povestea celui care are ambitia sa-si foloseasca stiinta de carte pentru a slefui un caracter uman si de a-l inzestra cu ceea ce omul trebuie sa aiba mereu la indemana: o vorbire aleasa si ingrijita, instrument infailibil de autocunoastere.

Daca Pygmalion in antichitate se indragosteste de statuia lui perfecta, Higgins de astazi isi vede opera vorbind, cantand, dansand si se prinde in jocul fara reguli ale dragostei.

„Liliacul” (in germana, „Die Fledermaus”) este o opereta in trei acte de Johann Strauss – fiul (25 octombrie 1825 – 3 iunie 1899), cu un libret de Karl Haffner si Richard Genée dupa vodevilul „Le Réveillon” scris de Henri Meilhac si Ludovic Halévy. Premiera a avut loc la Viena, la „Theater an der Wien”, pe data de 5 aprilie 1874.

Doctor Falke, prietenul domnului Eisenstein, pune la cale o farsa, pentru a se razbuna pe acesta pentru o poveste mai veche: dupa un bal mascat, Eisenstein l-a lasat pe Falke beat intr-o gradina publica, imbracat in costum de liliac, spre batjocura multimii, motiv pentru care lui Falke i-a ramas porecla de „Liliacul”.

Favorit absolut al publicului, musicalul „Rebecca”, una dintre cele mai de succes productii semnate de echipa Sylvester Levay (muzica) – Michael Kunze (libretul), laureati ai premiului Grammy si creatori ai celebrelor productii „Mozart!”, „Elisabeth” si „Marie Antoinette.” Spectacolul are la baza povestea romanului omonim scris de Daphne du Maurier in 1938, care a facut-o pe autoarea engleza una dintre cele mai celebre scriitoare ale vremii. Ca si alte lucrari ale autoarei, precum „Jamaica Inn” sau „Birds”, si „Rebecca” a fost adaptata pentru marele ecran de catre regizorul castigator al Premiului Oscar, Afred Hitchcock, devenind unul dintre cele mai cunoscute productii ale acestuia.

Comedia muzicala  „Te iubesc, te vreau, dar te schimbi!” ofera o perspectiva sincera si amuzanta asupra naturii umane in cautarea dragostei.

Artistii Teatrul National de Opereta si Musical „Ion Dacian”, va invita la opereta „Èšara surasului” de Franz Lehár. Dupa un libret de Ludwig Herzer si Fritz Löhner-Beda, ne este prezentata o poveste imposibila de iubire intre doua lumi complet diferite. Este vorba despre o poveste dulce-amaruie „strivita” de  diferentele culturale dintre educatia europeana si traditia chineza.

„Voievodul tiganilor” este o opereta in trei acte de Johann Strauss-fiul, dupa un libret de Ignaz Schnitzer. Premiera a avut loc la Theater an der Wien, din Viena, la 24 octombrie 1885. In Romania, opereta a fost reprezentata pentru prima data la Teatrul National din Bucuresti, pe 9 ianuarie 1890.

Actiunea se petrece in prima jumatate a secolului al XVIII-lea, pe domeniile candva infloritoare ale exilatului Barinkay. Castelul este acum o ruina; vecinul Zsupan, fost crescator de porci, prospera pe seama exploatarii proprietatilor lui Barinkay. Amnistia imparateasca il aduce in prim-plan pe tanarul Sandor Barinkay (fiul celui exilat) care se intoarce acasa pentru a fi repus in posesie. Constient ca trebuie sa dea socoteala pentru jaf, Zsupan ii propune lui Barinkay sa se insoare cu fiica sa. Tanarul este insa fascinat de frumusetea tigancii Saffi pe care o intalneste noaptea in castelul parasit. Intorcandu-se de la targ, tiganii il aclama pe fiul stapanului ca voievod al lor… Actiunea continua si se complica cu intrigi, iubire, razboi si intoarcerea victorioasa. Finalul, fericit, il gaseste pe Sandor langa Saffi si langa „supusii” sai care l-au ales voievod.