| Premiera spectacolului Mesia de Martin Sherman @Teatrul Evreiesc de Stat |  |
| (Teatru) |
| Teatrul Evreiesc de Stat va prezenta vineri, 8 martie si sambata, 9 martie, de la ora 19.00, PREMIERA spectacolului MESIA de Martin Sherman, in regia lui Andrei Majeri, traducerea Lorena Luchian, Alexandru Panait si Andrei Majeri. |
Scenografia: Irina Chirila
Coregrafia: Daniel Dragomir
Pregatirea muzicala: Antonela Barnat
Artist instrumentist: Feras Sarmini (politiki lyra)
Asistenta de regie: Andra Sultan
Asistenta de scenografie: Miruna Radulescu
Distributia: Lorena Luchian, Alex Iezdimir, Viorica Predica, Neculai Predica, Andrei Miercure, Geni Brenda Vexler si Ana Bumbac / Cabiria Morgenstern
Martin Sherman este un dramaturg si scenarist american, cunoscut pentru cele 20 de piese de teatru care au fost montate in peste 60 de tari. A devenit faimos in 1979 odata cu piesa Bent, care exploreaza persecutia homosexualilor in timpul Holocaustului. S-a jucat pe Broadway, a fost nominalizata la Premiul Tony pentru cea mai buna piesa si a castigat Dramatists Guild’s Hull-Warriner Award.
Piesa ”Mesia”, montata in premiera in 1982 la Hampstead Theatre, Londra ”abordeaza dilema evreiasca cu umanitate si umor” - Standard. In secolul al XVII-lea, in satul polonez Yultishk, aflat la granita cu Ucraina, comunitatea evreiasca decimata de atacurile cazacilor isi gaseste speranta in Sabatai Zevi, un misterios rabin din Asia Mica, considerat in unanimitate Mesia. Prin povestea rabinului sefard din secolul al XVII-lea, Martin Sherman analizeaza fanatismul religios si ortodoxia obsesiva prin ochii inteligentei Rahela si se intreaba cum martirii istoriei isi pot gasi mantuirea atunci cand se pare ca Dumnezeu a murit. Rahela se adreseaza necontenit lui Dumnezeu. Insa, pe masura ce speranta evreilor se prabuseste intr-un miraj crud, ea se leapada cu amaraciune de Dumnezeu, doar pentru a realiza ca, negandu-i existenta, inca ii mai vorbeste. Rahela declara ca adevaratul Mesia este ”inauntrul nostru” si ca depinde de evrei sa se salveze.
”La invitatia doamnei Maia Morgenstern de a reveni la Teatrul Evreiesc de Stat, am inaintat propunerea acestui text american, scris acum mai bine de 40 de ani. El isi trage seva dintr-o intamplare mult mai veche, un moment istoric controversat. Pe la finalul anilor 1600, Sabatai Zevi, un rabi din imperiul otoman, s-a autodeclarat Mesia. Actiunea primului act e centrata in jurul protagonistei, Rahela, o tanara atipic de independenta pentru comunitatea din care face parte. Satul sau inca poarta urmele traumei provocate de un raid al cazacilor, care a avut loc cu mai bine de un deceniu inainte. Relatia directa a Rahelei cu divinitatea evolueaza pe parcursul celor doua acte, cu o extraordinara subtilitate a detaliilor. Umanitatea si intelepciunea ei o conduc si o definesc in toate momentele cheie ale actiunii.
Titlul ar putea fi inselator, caci povestea surprinde drumul transformator, interzis, al unei feministe ante rem. Mesia e salvarea care intarzie sa apara si care nu devine niciodata palpabila. O vedem pe Rahela inconjurata de barbati caricaturali, care oscileaza intre fanatism si necredinta, intre habotnicie si nepasare. Intrebarile ei intime si directe o definesc ca pe o puternica ganditoare. Astfel, prin actiunile acestui personaj, ne putem imagina un trecut al corpului feminin, al tabu-urilor, dar si al relatiei fluctuante cu credinta. Alte femei puternice (mama sa, Rebecca, Sarah - sotia lui Mesia si Tanti Rose - matusa petitoare) graviteaza in jurul sau si ofera un plus valoare straturilor feminine diverse ale povestii.
Actul doi se petrece in port, in Gallipoli, teritoriu strain personajelor noastre, care calatorisera acolo pentru a-si cunoaste mantuirea. Transformarile Rahelei capata noi cote, iubirea pentru mai tanarul Asher fiind adevarata sa eliberare. Tot acolo, surprinzatoarea convertire a lui Sabatai Zevi la islam declanseaza o deziluzie teribila in randul evreilor care-l urmasera.
Pentru mine, ca regizor in 2024, acest proiect inseamna o descindere in zona explorarii mai nuantate a temei credintei, analizata adesea doar printr-o pozitionare superioara. Fara a ignora instrumentele critice, ironia sau explorarea deziluziei, MESIA este un proiect unde fluidele logicii si delirului se contopesc.” (Andrei Majeri)
. | |
|
|
|