| Deschiderea expoziţiei Feminitate şi maternitate în preistorie. Reprezentări plastice antropomorfe neo-eneolitice din colecţia Muzeului Naţional de Istorie a României |  |
| (Istorie) |
| „Se intampla deseori sa remarci o silueta feminina dupa care, instinctiv, sa intorci privirea, ca si cum frumusetea ori poate un aer indefinit te retin si te opresc sa mergi mai departe”, scria jurnalistul Lucian Muntean intr-un articol din PressOne, in anul 2018. Astfel de siluete, ce redau esenta feminitatii, pot fi admirate, incepand de astazi, 8 martie, la sediul muzeului din Calea Victoriei 12, Bucuresti. |
Discursul expozitional este structurat in jurul unor bunuri culturale arheologice exceptionale din colectia de obiecte preistorice a Muzeului National de Istorie a Romaniei, intruchipari miniaturale ale formelor feminine, statuete si vase, ce au rezistat mai bine de 6000 de ani. Mai mult sau mai putin abstractizate, acestea ilustreaza canoane estetice si religioase specifice lumii neo-eneolitice.
Astfel, proiectul curatorial ofera publicului oportunitatea extraordinara de a afla povestea unora dintre cele mai spectaculoase artefacte din aceasta perioada indepartata din istoria omenirii. Expresive, cu o mare incarcatura emotionala si simbolica, multe dintre aceste reprezentari plastice antropomorfe constituie adevarate capodopere ale artei preistorice.
Sunt prezentate unele dintre cele mai valoroase si mai bine pastrate statuete si vase din lut, precum si figurine din os, ce imita, intr-o maniera mai mult sau mai putin realista, silueta umana. Adesea au un decor elaborat, cu desene geometrice sau spiralate, incrustate pe suprafata corpului, ce sugereaza elemente de vestimentatie, podoabe, coafuri sau tatuaje. Printre acestea se numara exemplare unice, expuse acum pentru prima data publicului larg.
In expozitie se regasesc piese ce definesc unele dintre cele mai cunoscute culturi arheologice neo-eneolitice identificate pe teritoriul Romaniei, incepand cu Vinca, Hamangia, Vadastra si terminand cu doua dintre cele mai stralucite societati preistorice din sud-estul Europei ¬ Cucuteni si Gumelnita (mileniile VI – IV i.Hr.). Exponatele au fost descoperite in timpul campaniilor de cercetari arheologice desfasurate, incepand cu prima parte a secolului al XX-lea pana in prezent, in asezarile comunitatilor amintite, in judetele Dolj, Tulcea, Olt, Calarasi, Ilfov, Teleorman, Iasi si Neamt.
De o mare diversitate ca forma, decor si realizare artistica, statuetele si vasele infatiseaza personaje feminine in diverse ipostaze, poate cea mai impresionanta, cea care indeamna privitorul la reflectie, fiind aceea a maternitatii. Sugerata prin detalii anatomice atent alese si modelate (se disting sanii si triunghiul pubian, abdomenul proeminent, fesele reliefate si soldurile accentuate) sau prin reprezentarea cuplului mama-copil, figurina mamei cu copilul la piept, cultura Vinca, descoperita la Rast, jud. Dolj, este emotionanta si relevanta. Aceasta ipostaza a stat la baza interpretarii statuetelor si vaselor ca materializari ale unei divinitati specifice panteonului neo-eneolitic, „Zeita Mama” si asocierii acestora unui cult al fecunditatii si fertilitatii.
Intelese ca expresii ale realitatii, ale unor aspecte ale vietii cotidiene, ale identitatii femeii, ca reprezentari ale unor divinitati sau ca obiecte de cult, existenta acestor artefacte este strans legata de viata spirituala a societatilor preistorice, infatisand, prin imagini simbolice, valorile si principiul feminitatii. Ele ne ofera informatii despre dezvoltarea comunitatii, despre credintele, preocuparile, mai mult sau mai putin artistice, si idealurile oamenilor din trecutul indepartat. Feminitatea si maternitatea erau, cu siguranta, surse de semnificatii complexe pentru omul preistoric, acestea ramanand inradacinate in constiinta colectiva a omului modern. Delicate, aparent fragile, aceste forme plastice invita si astazi la reflectie, te provoaca sa te intrebi – ce defineste femeia, care este rolul ei in cadrul procesului de evolutie a umanitatii?
Expozitia va putea fi vizitata in luna martie 2024, de miercuri pana duminica, intre orele 09:00 – 17:00 (pana la 30 martie) si 10:00 – 18:00 (incepand cu 31 martie).
Curator? dr. Andreea Birzu, Muzeul National de Istorie a Romaniei
. | |
|
|
|