| „Vioara lui Enescu”... la Palat. Violonistii Gabriel Croitoru și fiica sa, Simina Croitoru, în concert la Palatul Culturii din Iași |  |
| (Muzică) |
| Indragita pereche de muzicieni, tata si fiica, violonistii Gabriel Croitoru si Simina Croitoru, care anul acesta vor fi din nou impreuna pe aceeasi scena in Turneul National „Vioara lui Enescu”, duc viorile compozitorului roman la Palatul Culturii din Iasi, pe 23 aprilie 2024, de la ora 19:00. Concertul va avea loc in Holul de Onoare. |
Recitalul face parte din seria de evenimente derulate in fiecare zi de marti la Palatul Culturii, ”Concert la Palat”.
Doua dintre viorile care i-au apartinut maestrului Enescu - Guarneri del Gesù „Catedrala” si Paul Kaul, instrumente de exceptie, aflate in patrimoniul Muzeului „George Enescu” vor fi puse in valoare de cei doi violonisti extraordinari, Gabriel Croitoru si Simina Croitoru. Spectatorii vor avea privilegiul de a fi martorii unei intalniri unice cu muzica clasica, intr-o interpretare care va purta amprenta geniului Enescu, asa cum o poarta si Turneul National „Vioara lui Enescu”, ajuns anul acesta la cea de-a XIII-a editie.
„Ma gandesc ca vioara pe care cant trebuie sa fi fost in mainile maestrului George Enescu in timp ce el concerta la Castelul Peles pentru regina Elisabeta si pentru viitoarea regina a Romaniei, principesa Maria. Mi se pare extraordinar ca eu sa cant pe aceasta vioara, intr-un alt palat, in Palatul Culturii din Iasi, unde este cunoscuta implicarea reginei Maria in designul interioarelor, o mare iubitoare de Art Nouveau, in Sala Voievozilor gasindu-se si monograma acesteia.” spune violonistul Gabriel Croitoru.
Cei doi violonisti au pregatit pentru recitalul de la Iasi un program care cuprinde lucrari sau aranjamente semnate de Enescu, Bériot, Wieniawski, Spohr, Rodriguez Halvorsen, Gardel, Frolov.
PROGRAM
GABRIEL CROITORU – vioara Guarneri del Gesu „Catedrala”
SIMINA CROITORU - vioara Paul Kaul
G. Enescu - Lautarul
Ch. de Bériot - Duo concertant in sol minor, op. 57 nr. 1
H. Wieniawski - Studiu-Capriciu op. 18, nr. 1
L. Spohr - Duo op.67, nr. 2, p. a III-a
H. Wieniawski - Studii-Capricii op. 18, nr. 2
G.M.Rodriguez - La Cumparsita
C. Gardel - El dia que me quieras
I. Frolov - Divertimento
J. Halvorsen - Capriciu de concert pe teme norvegiene
Simina Croitoru a inceput studiul instrumentului la cinci ani, cu mama sa, Ioana Croitoru. A lucrat cu Gabriel Croitoru, la clasa caruia s-a perfectionat in ciclul de licenta si in cel de master la Universitatea Nationala de Muzica din Bucuresti, iar in anul 2020 a obtinut titlul de doctor in muzica. A castigat importante premii la competitii nationale si internationale si a sustinut numeroase concerte in compania tuturor filarmonicilor din tara, dar si alaturi de orchestre simfonice din strainatate (Austria, Germania, Finlanda, Mexic, China, etc. Din anul 2016 si-a inceput cariera didactica in cadrul Universitatii Nationale de Muzica din Bucuresti.
Gabriel Croitoru este violonistul care a castigat prin concurs, in anul 2008, privilegiul de a canta pe vioara Guarneri del Gesu supranumita „Catedrala”, pe care a cantat George Enescu (instrument pus la dispozitie si aflandu-se in patrimoniul Muzeului National „George Enescu”). Este solist concertist al Orchestrelor si Corurilor Radio Romania, solist concertist al Filarmonicii „Paul Constantinescu” din Ploiesti (din anul 1987), membru (vioara I) al Cvartetului de Stat „Transilvan” al Filarmonicii „Transilvania” din Cluj-Napoca, profesor universitar dr. la Universitatea Nationala de Muzica Bucuresti.
POVESTEA VIORILOR: George Enescu a renuntat la Stradivarius, cerand fratilor lutieri Silvestre, sa-i faca rost de un Guarneri del Gesù. Curand, Enescu a reusit sa obtina o vioara Guarneri – format mare, pe care l-a folosit si Paganini – exemplar stralucit ca sonoritate pe care maestrul roman a cantat in perioada sa de maturitate artistica. Fabricata in anul 1731, de Bartolomeo Giuseppe Antonio Guarneri (1698 – 1744), cunoscut si sub numele del Gesù, unul dintre cei mai insemnati lutieri cremonezi, vioara, denumita si Catedrala, este, desigur, o piesa extrem de valoroasa. In interior, aceasta are o inscriptie in limba latina: Guarnerius fecit/ Cremonae anno17 – IHS.
Dupa 1930, la Paris, George Enescu il cunoaste pe Paul Kaul, lutier francez care ii confectioneaza o vioara admirabila din punct de vedere al sunetului, dar si al constructiei. Maestrul este foarte multumit, afirmand ca „e ceva mai mare si mai usoara pentru forta mea”. In patrimoniul Muzeului George Enescu, exista doua asemenea instrumente, dintre care una poarta inscriptia Paul Kaul, Paris, 1931. ”J’ai cree ce modele specialement pour Georges Enesco.” Aceasta, denumita Modelul George Enescu a fost creata ca vioara personalizata, pornind de la dimensiunile si formatul mainii stangi a destinatarului instrumentului. George Enescu, vorbind despre despre viorile lui Paul Kaul, spunea: „Aflandu-ma la Paris, m-am adresat lui Paul Kaul si i-am cerut sa-mi faca o violina mai mare. Instrumentul ivit, mai mare ca celelalte, printr-un miracol – stiinta lui si ceva din hazard – a sunat ca o violina matura. (…) Unii cred ca-i violina veche” (reprodus din volumul Interviuri George Enescu. Editie ingrijita de Laura Manolache, Bucuresti, Editura Muzicala, 2005, p. 346)
In turneele din SUA si Canada (1923-1939), Enescu a concertat numai pe viorile Paul Kaul si Guarneri del Gesù. „Vioara tenor” (cum a denumit-o Paul Kaul), cu sunetul ei stralucitor si viguros, rezultat al mainii enesciene, i-a adus lutierului din Nantes comenzi uriase, carora cu greu le-a facut fata pana la sfarsitul vietii.
. | |
|
|
|