| Din 9 ianuarie, se reiau serile de operă la teatru |  |
| (Teatru) |
| Serile de opera la teatru organizate sub titlul ARIE SI ECOU continua si in 2025, iar primul concert din acest an are loc joi, 9 ianuarie, cu incepere de la ora 19.30. |
In spatiul intim si elegant al Teatrului Coquette din Bucuresti, vocea stralucitoare a sopranei Cristina Fieraru si sonoritatea vibranta a chitarei lui Maxim Belciug pun in scena un carnaval de emotii, savuros si plin de contraste, care scoate in evidenta in mod admirabil frumusetea multicolora a repertoriului liric. Arii foarte cunoscute, printre care publicul va recunoaste madrigalul „Amarilli, mia bella” de Giulio Caccini si minunatele „Ombra mai fù”, din opera Serse, si „Lascia ch’io pianga”, din opera Rinaldo, ambele de Georg Friedrich Händel, se impletesc cu altele, mai putin celebre, dar cel putin la fel de seducatoare, intr-un parcurs muzical variat, plin de viata si de libertate. Din program nu lipseste nici romanta romaneasca, un bun prilej sa ne reamintim ca suntem in luna in care il aniversam pe Eminescu, de la a carui nastere se implinesc, pe 15 ianuarie, 175 de ani.
Probabil nu exista roman sa nu-l cunoasca pe Eminescu si, dincolo de idolatrizarile care l-au invelit in poleiala de poet nepereche – si care, de fapt, ni l-au indepartat, facandu-l, pentru unii, de neconsumat – ii datoram cu totii, cel putin acum, la ceas aniversar, un gand de recunostinta. Insa putini cunosc faptul ca, pe langa genialul condei, Eminescu avea, dupa cum relata istoricul botosanean Gheorghe Median, “o voce de aur. Canta foarte frumos. Se stie putin despre acest talent al lui Eminescu. Ar fi putut fi oricand un bun solist vocal. De multe ori ii acompania pe lautari la cate un chef, dar si rudele il rugau sa le cante”. Era un mare meloman, iar dragostea pentru muzica si modul sau special de a se raporta la aceasta au dat nastere, in poezia sa, unui limbaj de o muzicalitate aparte. „E foarte cu putinta ca toata poezia – scria George Calinescu, analizand un anume poem – sa nu fie decat textul alcatuit de poet pentru un cantec ce-i suna mereu in urechi.” Sau, cum concluziona Garabet Ibraileanu, „muzica, prin fond si prin forma, poezia lui Eminescu nu mai are nevoie de nici o alta melodie.” In aceste conditii, ne-am astepta ca productia de poeme eminesciene puse pe muzica sa fie una modesta, pe masura marii sfieli pe care orice compozitor trebuie c-o incearca in fata unor versuri atat de patrunse de ritm, melodie, armonie. Si totusi, lucrurile nu stau chiar asa. Exista o cantitate onorabila de partituri pe versuri de Eminescu, mai noi sau mai vechi, unele chiar contemporane cu poetul, in special romante sau lieduri, toate respirand acelasi aer romantic care stralumineaza intreaga poezie eminesciana. Un astfel de cantec este si romanta „Pe langa plopii fara sot”. Compusa de Guilelm Sorban (1876-1923), un compozitor despre care Mircea Popa spunea ca „poate fi considerat Schubert-ul romanilor ca mod de expresie muzicala, daca nu chiar Strauss-ul lor ca popularitate”, si considerata a fi una dintre cele mai expresive si emotionante din creatia de gen, romanta „Pe langa plopii fara sot” va putea fi ascultata live si in concertul de joi, 9 ianuarie 2025, in interpretarea luminoasa a sopranei Cristina Fieraru, acompaniata de chitaristul Incantarilor, Maxim Belciug. Dupa concert, publicul se va putea bucura, in tihna, in foaierul teatrului, de un pahar de vin oferit cu drag de CRAMA HISTRIA.
Asadar, primul concert de opera ARIE SI ECOU din 2025 are loc joi, 9 ianuarie, la Teatrul Coquette din Bucuresti (Calea Calarasi 94). Concertul incepe la ora 19:30, iar biletele sunt disponibile pe platformele online mystage.ro, eventim.ro, iabilet.ro, kompostor.ro si eventbook.ro sau se pot rezerva la email rezervari@teatrulcoquette.ro ori tel. 0754990017, 0721191675 (zilnic intre 11-19), urmand a fi ridicate de la teatru, inainte de inceperea spectacolului.
. | |
|
|
|