Opțiuni
•   Topuri
•   Blog
•   Interviul aromat
•   Ceaiul englezesc
•   Locale
•   Mass media
•   Autori
•   Promovează
•   Colaboratori
•   Parteneri
•   Contact
Newsletter
personalizat
Înscrie-te pentru ceașca săptămânală de cultură:
Socializare
Abonare RSS Bookmark Recomandați portalul
Twitter Facebook Youtube
Acum niște ani
20 aprilie 2024
Recomandări
Istorisiri armene. De la Ararat la Strada Armenească
(Istorie)
Cine nu a auzit de Hanul lui Manuc sau de Muzeul Zambaccian, de Ion Voda cel Viteaz, de Ana Aslan, de Theodor Aman, de Garabet Ibraileanu, de Spiru Haret, de Mihail Jora, de Anda Calugareanu, de David Ohanesian sau de Harry Tavitian?
Ce justifica alaturarea lor in aceeasi fraza? Radacinile vechi armenesti. 
De la poalele Muntelui Ararat, aflat astazi pe teritoriul Turciei, pana pe „ulita armeneasca”, prezenta inca in spatiul sau doar in memoria afectiva a multor targuri si orase din Romania, armenii au batut drumuri intortocheate, au patimit si au construit mult.
Biserica Armeneasca, orasele Gherla si Dumbraveni, bisericile de piatra ale Sucevei, minunate constructii arhitecturale in orasele Moldovei, ale Transilvaniei, din Bucuresti, Braila sau Constanta sunt doar cateva dintre urmele lasate de prezenta armenilor printre noi, atestata inca din vremea formarii principatelor romanesti. Armenii au dat Romaniei, de-a lungul timpului, personalitati de seama, si multe dintre ele ne marcheaza viata publica contemporana. 

Nu multi ajungem sa ii intalnim si foarte putini reusim sa ii cunoastem si sa intelegem ce defineste comunitatile de armeni din Romania. Comunitati puternice si active, in continua miscare, asumandu-si plenar o identitate istorica si culturala clara, vie si raspicat afirmata in pofida vicisitudinilor unei istorii putin ingaduitoare cu aceasta etnie. 

Printre cele mai interesante culturi-diaspora din Europa, imbinand valorile culturale ale Orientului cu cele ale Occidentului, armenii au dus cu ei, oriunde au ajuns, credinta crestina, negotul, arta tesutului covoarelor, secretul prelucrarii pieilor de capra (cordovan), ghiudemul si pastrama, dar si lavashul sau supa de urechiuse. Armenii poarta cu ei si rani deschise de o istorie care le-a fost ostila si care i-a manat, secole de-a randul, sa pribegeasca in lumea larga. Cea mai dureroasa dintre ele este legata de masacrele din 1915, comemorate in acest an, la 24 aprilie.

Muzeul National al Taranului Roman va propune o incursiune in intimitatea culturala a armenilor de pe teritoriul Romaniei, printr-o serie de evenimente subsumate acestei comemorari:

1. Vernisajul expozitiei Istorisiri armene. De la Ararat la Strada Armeneasca, cu participarea fotojurnalistei Andreea Tanase / Sala Irina Nicolau, vineri, 24 aprilie, ora 16.30.
Expozitia va fi deschisa in perioada 24 aprilie – 24 mai 2015, de marti pana duminica, orele 10 – 18.

2. Concert: recital al artistului armean Artur Shahnazarian / Studioul Horia Bernea, vineri, 24 aprilie, ora 17.30.
Nascut in anul 1958, in Armenia, Artur Shahnazarian este absolvent al Facultatii de Compozitie, Dirijat si Muzicologie a Conservatorului de Stat din Erevan si membru in comitetul director al Uniunii Compozitorilor din Armenia. A cules numeroase mostre de folclor armean si, cu sprijinul Cultural Renaissance si lucrand cu mai multi artisti, a inregistrat Fondul de Aur al muzicii monodice populare si bisericesti din Armenia (350 de cantece populare, 80 de melodii instrumentale, 80 de cantece bisericesti). A sustinut concerte-prelegeri in Romania, Ungaria, SUA, Franta, Germania, Danemarca si Norvegia. A publicat multe lucrari stiintifice despre notatia muzicala armeneasca din perioada medievala – sistemul khaz, culturologie, etnologie, folclor si educatie. Printre compozitiile sale muzicale se regasesc aranjamente muzicale pentru voce, poemul muzical pentru voce Zanghi, compozitii pentru pian si voce, cantata pe motive medievale armenesti, ritualul precrestin Navasard pentru orchestra si voce, lucrari pentru pian, muzica corala pe motivele poemului lui Grigor Narekatsi, compozitii pentru orchestra de coarde, cvintetul cu pian, sextetul cu pian, opera-balet David din Sasun, diverse compozitii pentru cor. Este unul dintre cei mai buni cunoscatori ai vietii si activitatii lui Komitas (pe numele sau laic Sogomon Sogomonian), cleric, etnomuzicolog, compozitor, aranjor si interpret care a trait intre 1869 - 1935 si este considerat indeobste fondatorul scolii nationale de muzica armeana.

3. Lansarea albumului de fotografie Armenians in Romania. The Stories of the People Close to Us de Andreea Tanase / Clubul Taranului, vineri, 8 mai, ora 18.

4. Proiectie de film: Armenopolis, suflet armenesc, regizor Florin Kevorkian / Studioul Horia Bernea, vineri, 8 mai, ora 19.

5. Bazar armenesc si expozitia de fotografie Educatia armeneasca occidentala / in curtea interioara, in perioada 22 - 24 mai, orele 10 – 18.

6. Atelier de caligrafie armeana pentru copii si tineri / Scoala Satului, sambata, 23 mai, ora 11.

7. Proiectie de film: Armenia – The Land of Noah si From Ararat to Europe / Studioul Horia Bernea, sambata, 23 mai, ora 12.

Parteneri:
Uniunea Armenilor din Romania 
Ambasada Armeniei in Romania 
Asociatia Muzeul Armean
Arhiepiscopia Bisericii Armene in Romania 
Parohia Armeano-Catolica Gherla

Afis Expozitie Armeni - Copy


.



Nume:

E-mail:


Mesaj:

(Comentariile trebuie sa fie de maximum 250 de caractere.)
Validare: 
(Introduceti codul pentru validare.) Reseteaza cod!
 
Autentificare
Am uitat parola / Cont nou!
Căutare
Prea multe rezultate?
Folosește căutarea avansată.
Publicitate