Evenimentul va avea loc la Targul de Carte BOOKFEST 2015,  ROMEXPO, Pavilion C4, la CAFENEAUA LITERARA.

Prezinta: Octavian Ursulescu

Cartea reprezinta una dintre cele mai frumoase si emotionante povesti de viata a unui artist, cu amintiri din copilarie, intamplari inedite, momente de bucurie si de cumpana, povestiri despre familie si colegi, din spectacole si turnee. 

Lansarea va avea loc in prezenta protagonistului, Cornel Constantiniu si a familiei sale, a prietenilor, colegilor de breasla si a numeroase vedete care au confirmat prezenta la eveniment: Petre Geambasu, Gheorghe Gheorghiu, Mirabela Dauer, Maria Dragomiroiu, Silvia Dumitrescu, Natalia Guberna, Dorin Anastasiu, actorul Adrian Paduraru, Sida Spataru, Octavian Ursulescu (cel care semneaza si postfata cartii), Paul Enigarescu, Dani Constantin, Andrei Partos, Alexandru Bebe Mihu, scriitorul si publicistul Aurel V. Zgheran, Daniel Gheorghe, Directorul Festivalului International de Interpretare ”Dan Spataru” de la Medgidia, scriitoarea Rodica Elena Lupu s.a.

Cartea este povestea vietii unui om minunat si a carierei unui demn reprezentant al muzicii usoare romanesti. Acest nou volum al unei colectii unice – ”Artele spectacolului” - este si o marturie din timp si peste timpuri a VIEtII si a carierei unui artist remarcabil, interpret de muzica usoara si actor care a lansat zeci de slagare purtate peste tot, in Romania si in lume.

”Sa nu va asteptati sa cititi detalii explozive despre suferinta sa, despre operatii, despre drama unui artist exceptional condamnat de boala sa mearga in baston sau in scaunul cu rotile (asa a venit, spre surpriza si bucuria noasta, la lansarea din 2013 de la Targul de Carte Gaudeamus a cartii dedicate lui Alexandru Jula, aparute tot in colectia de fata). Cornel Constantiniu le ocoleste cu discretie, aminteste de ele doar in treacat, cu o pudoare si cu un bun simt prezente si in zugravirea vietii intime. si-a pierdut rand pe rand parintii, cei doi frati (dintre care moartea celui geaman, Mircea, i-a lasat un gol imens in suflet, obiecte personale ale acestuia veghindu-l permanent in dormitor...), a fost lovit de boala in plina glorie, dar este fericit ca publicul nu l-a uitat, ca e din cand in cand difuzat la radio (vai, din pacate atit de rar, ca toti corifeii Generatiei de aur!) si mai ales ca are o alaturi pe Domnita, sotie devotata si o familie minunata. Inconjurat de intreaga familie, ca in imaginea ce incheie aceasta carte, Cornel Constantiniu se simte puternic, pentru ca el este, indiscutabil, un invingator” (Oana Georgescu, coordonator colectie ”Artele Spectacolului”, fragment din Prefata cartii ”Zapezile Copilariei”).

Cornel si Mircea Constantiniu

Intalnirea cu Nadia Comaneci

Cornel si Mircea Constantiniu in spectacolul Print si Cersator

”Amintirile mele despre Cornel se pierd in negura veacurilor sau oricum a veacului trecut! Nici nu prea stiu cu ce sa incep, important insa e ca am ce spune despre acest prieten de-o viata. N-are rost sa insir acum zecile de turnee (alaturi de formatia ”Savoy” ce mai veselie, ras pe saturate, glume, Cornel fiind inzestrat cu un talent rar in a spune bancuri!), de festivaluri de la Mamaia, de emisiuni TV in care l-am prezentat, artistul Cornel Constantiniu e prea bine cunoscut, dar omul mai putin... Pe cand aveam rubrica de muzica usoara de la prestigioasa revista Contemporanul (scoala mea de gazetarie muzicala, alaturi de Scanteia tineretului si de Radio), in conducerea publicatiei era un om minunat, bun si bland, C. N. Constantiniu, despre care n-am stiut nici o clipa ca ar fi ruda cu Cornel, pentru ca artistul si-a desfasurat intreaga cariera sub semnul discretiei si al bunului-simt, nesolicitand favoruri sau interventii. (…) Extrem de chipes, impozant, convingator prin glas dar si prin tinuta, si-a vazut incredintate numeroase asa-zise piese tematice, cele mai multe insa cantece pur si simplu patriotice, de care azi, de necrezut, ne rusinam! Cornel insa transforma in slagar orice partitura, cel mai bun exemplu fiind Dulce Romanie de George Grigoriu. (…) Cornel e un monument de optimism si veselie, nu l-au parasit aceste calitati nici azi, cind e atat de incercat si cand doar ochii ii rad la fiece amintire amuzanta. (…) Tot mai sper intr-o minune, visand ca intr-o buna zi voi mai avea ocazia sa-l prezint intr-un spectacol pe bunul meu prieten, de care ma leaga atatea amintiri frumoase ale tineretii noastre navalnice...” (Octavian Ursulescu, fragment din Postfata cartii ”Zapezile Copilariei”).