Ceasca de cultura

Autor: omdecultură

  • Serialul „În derivă” i-a împlinit un vis lui Victor Rebengiuc: cel de a juca împreună cu Marcel Iureş

     HBO Romania va difuza incepand cu 5 noiembrie, in fiecare zi, de luni pana vineri, de la ora 20.30, cate un episod din cele 35 ale sezonului al doilea din serialul "In deriva", care are la baza formatul serialului de televiziune israelian "Be Tipul". In contextul lansarii noului sezon, o parte din actori, echipa de realizatori si conducerea HBO Romania au fost prezenti marti seara la o conferinta de presa, pentru prezentarea productiei.
    Pentru actorul Marcel Iures, sezonul al doilea al serialului "In deriva" inseamna revenirea in rolul principal, cel al psihoterapeutului Andrei Poenaru. In conferinta de presa, Marcel Iures a explicat ca s-a pregatit pentru acest rol vorbind cu foarte multi terapeuti romani si din strainatate.

    "Ideea era sa nu o iau prin porumb, in primul rand sa pastrez niste limite profesionale, pe care orice profesionist sa le recunoasca si atunci sa se simta bine. Discutiile nu au fost strict profesionale, au fost mai mult incercand sa intru intr-un tip de convenienta si referentialitate, o vorba care place multora. Pentru ca se umbla cu niste termeni, pe niste linii de forta. in povestea acestui serial, povestea mea si a familiei, a relatiei cu pacientii sunt niste limite deontologice, eu sunt in razboi cu ele, cu mine (…)
    Pe scena iti mai dai drumul, ai posibilitatea sa repeti a doua seara o alta varianta, mai imbogatesti, in film nu exista posibilitatea asta (…) Sunt informatii care, aparent, sunt mai mult de bibliografie, au valoare de citat, dar ele folosesc pentru ca se asaza in tine, le simti ca se duc in oase, in pozitia in care stai", a spus Marcel Iures.
    Si actrita Tamara Cretulescu a spus ca a cazut "in patima studiului", dandu-si seama ca este extrem de greu sa adapteze ce citea ea despre psihoterapie. "Mi-a fost foarte greu, pentru ca, de fapt, lupta dintre mine si Marcel, domnul Poenaru, e o lupta care nu ma reprezinta (…) Se stie inca din primul sezon, el imi reproseaza mie ca sunt mult prea rece, prea calculata si ca nu ma implic in viata pacientilor mei, pe cand el are teoria ca trebuie sa fii empatic, sa te implici (…) Or eu, ca persoana, sunt foarte empatica (…)
    Mi-a fost foarte greu sa ma lupt cu Marcel. in plus, simpatia si dragostea pe care i-o port au fost iarasi o piedica foarte mare (…) E o mare problema sa fii langa Marcel, nici nu te vezi sau te vezi mult mai putin decat orgoliul tau… Oricum e o mare prajitura sa fii langa el", a spus Tamara Cretulescu, care in serialul "In deriva" interpreteaza rolul Mariei, propriul terapeut al lui Andrei Poenaru.
    Pe de alta parte, Marcel Iures a spus ca a lucrat foarte bine cu Constantin Popescu, cel care semneaza regia celui de-al doilea sezon al serialului "in deriva" (cu exceptia primelor episoade, realizate in colaborare cu regizorul Adrian Sitaru).
    "A fost bine, foarte bine, as mai lucra inca zece ani cu domnul Constantin Popescu. Ii place de actori, ii place textul, ii place sa lucreze cu vorbele, cu intelesurile", a spus Iures, precizand insa ca lucrul la aceasta productie nu este "dans de domnisoare". "Ne-am luptat si cu exactitatile si cu rigorile", a precizat Iures.
    Pentru actorul Victor Rebengiuc, care apare in distributia celui de-al doilea sezon din "In deriva", acest serial a insemnat implinirea unui vis. "Serialul asta a izbutit sa-mi implineasca unul din visele mele mai vechi si anume sa joc impreuna cu Marcel intr-un spectacol, in ceva. Si cred ca asta a fost primul pas. Se mai pot gasi niste piese in care sa jucam impreuna si probabil se vor gasi pana la urma", a spus Victor Rebengiuc, care interpreteaza in "In deriva" rolul lui Dinu Damian, directorul unui teatru national, un individ reputat si influent, cu o viziune brutala asupra vietii.
    Rebengiuc a vorbit si despre emotiile pe care i le-a provocat munca la o productie de televiziune. "Eu am fost timorat in momentul in care am intrat pe platou, pentru ca era prima oara cand aveam de-a face cu genul asta de spectacole, de filmari, un text imens, pe care trebuia sa-l memorizez si nu aveam metode pentru chestia asta. Eu invat textul la teatru in timpul repetitiilor, nu stau acasa sa-l tocesc (…)
    Un dialog, in general, e usor de invatat. Cand ai cate doua pagini de text dintr-o data de spus e un lucru care iti creeaza un sentiment de panica si am trait panica asta pe platou. Dar trebuie sa le multumesc tuturor ca au fost intelegatori cu mine. Ma simteam ingrozitor de prost ca nu stiu textul. Ei s-au facut ca nu vad chestia asta si am trecut cu bine pana la urma. Am spus tot textul", a spus glumind Victor Rebengiuc.
    Intrebat daca a mai si improvizat in privinta textului, Victor Rebengiuc a continuat in aceeasi nota relaxata: "Nu am improvizat, l-am mai asezat putin in gura, atata. Erau unele formulari nu prea… Dar nu imi permiteam. Ce mai puteam sa improvizez cand eu eram speriat tot timpul de text?!".
    Totodata, Marcel Iures considera ca aceasta productie "trebuie trecuta la victorii". "Dincolo de faptul ca ne intelegeam si ca ne era limpede ce aveam de zis, de facut, aveam o relatie de tipul asta cu domnul Constantin Popescu. ‘Te rog eu frumos, Marcel, baga nuanta asta.’ (…) Si eu intelegeam despre ce e vorba. Uneori caii de rasa, ma refer la domnul Rebengiuc, nu au nevoie sa fie croiti. Te uiti la ei si stiu ce au de facut", a spus Marcel Iures.
    La randul sau, Constantin Popescu a vorbit despre experienta de a regiza sezonul al doilea al serialului. "A fost complicat la inceput, pana m-am dumirit putin despre ce e vorba, pana mi-a explicat si ii multumesc lui Adi Sitaru pentru treaba asta. Si el si Adrian Silisteanu, directorul de imagine, m-au ajutat foarte mult", a spus Constantin Popescu.
    El a precizat ca a iesit cam 40% din ce a vrut sa iasa, acest lucru neinsemnand totusi ca produsul finit nu este bun. "Exista niste rigori in munca in televiziune de care eu nu m-am lovit foarte tare pana acum un an si jumatate. Pana am ajuns eu sa le inteleg am fost nevoiti sa adoptam un stil strict de lucru. Nu vreau sa ma plang, uneori, insa, in privinta unor episoade, doua zile nu au fost suficiente de filmare. Se ivesc tot felul de neprevazute (…)
    Am incercat atat cat am putut, in primul rand discutand cu actorii, sa aduc filmul intr-o zona in care oarecum ma reprezinta, dar exista plusuri si minusuri. Mie mi-ar fi placut poate ceva mai multe detalii. Dar ai nevoie de ceva mai mult timp, sunt mai migaloase", a spus Constantin Popescu.
    Totodata, Aurelian Nica, producator al serialului din partea HBO Romania, a spus ca si pentru acest al doilea sezon s-a plecat de la formatul israelian "Be Tipul", insa adaptarea scenariului – de care s-au ocupat Anca Gradinariu, Augustin Cupsa si Loredana Novak – "a fost mai accentuata".
    Pe de alta parte, Carmen Harabagiu, directorul general al HBO Romania, a spus ca, in urma primului sezon al serialului "In deriva", televiziunea a facut o cercetare calitativa pentru a identifica modul in care productia a fost primita de public.
     "Este foarte greu sa cuantifici in cifre (succesul primului sezon, n.r.). Noi am facut un research calitativ, am facut focus grupuri care au avut un rezultat foarte bun, o reactie pozitiva a celor care au vazut serialul. Tocmai de aceea ne-am hotarat sa facem si sezonul al doilea si am si tinut cont de sugestiile lor.
    Adica o problematica mai aproape de sufletele romanilor si sa fie cat mai usor de inteles pentru ei si asta s-a vazut in personajele care (in sezonul al doilea, n.r.) sunt ancorate in realitatea romaneasca de acum", a spus Carmen Harabagiu. "Vrem sa mentinem si sa sporim calitatea brandului (HBO, n.r.) Si mai ales sa cream ceva autentic romanesc, de asta am inceput sa facem productie originala", a mai spus Harabagiu.
    La conferinta de presa au mai participat actorii Crina Semciuc (Beatrice, fiica lui Dinu Damian – interpretat de Victor Rebengiuc), Liliana Tofan (interpreta rolului Ioanei Cernat), Andreea Bibiri (sotia lui Tudor si mama lui Stefan), producatorul Tino Furtuna (Film Factor), dar si Antony Root, Executive Vice-President Original Programming & Production HBO Europe.
    Serialul "In deriva" are la baza formatul serialului de televiziune israelian "Be Tipul", creat de Hagai Levi. Formatul a fost deja adaptat in Statele Unite ale Americii, sub titlul "In Treatment", in Romania – "In deriva" – si in Polonia si Cehia.
    In iunie 2009, HBO Europa Centrala (HBO CE) si Dori Media Distribution GmbH au incheiat un contract pentru achizitia de catre HBO CE a drepturilor de a produce pe plan local formatul serialului de televiziune israelian "Be Tipul". Atunci, HBO Europa Centrala a obtinut drepturile de a produce serialul pentru urmatoarele teritorii: Polonia, Ungaria, Republica Ceha, Slovacia, Romania si Republica Moldova.
    Primul sezon al serialului "In deriva", filmat in intregime in limba romana, a avut premiera pe 6 decembrie 2010 la HBO Romania.

  • Țării mele și Poporului meu,

    Cand veti ceti aceste slove, Poporul meu, eu voi fi trecut pragul Tacerii vesnice, care ramane pentru noi o mare taina. Si totusi, din marea dragoste ce ti-am purtat-o, as dori ca vocea mea sa te mai ajunga inca odata, chiar de dincolo de linistea mormantului.
    Abia implinisem 17 ani, cand am venit la tine; eram tanara si nestiutoare, insa foarte mandra de tara mea de bastina, si am imbratisat o noua nationalitate m-am straduit sa devin o buna Romanca. La inceput n-a fost usor. Eram straina, intr-o tara straina, singura intre straini. Dar prea putini sunt aceia cari se reculeg sa cugete cat de greu este calea, pe care o Principesa straina trebuie s-o parcurga ca sa devie una cu noua tara in care a fost chemata. Am devenit a voastra prin bucurie si prin durere. Privind inapoi e greu de spus ce a fost mai mare: bucuria ori durerea? – cred ca bucuria a fost mai mare, dar mai lunga a fost durerea.
    Nimeni nu e judecat pe drept cat traieste: abia dupa moarte este pomenit sau dat uitarii. Poate de mine va veti aminti deoarece v-am iubit cu toata puterea inimei mele si dragostea mea a fost puternica, plina de avant: mai tarziu a devenit rabdatoare, foarte rabdatoare.
    Mi-a fost dat sa traiesc cu tine, Poporul meu, vremuri de restriste si vremuri de mari indepliniri. Pentru un timp mi-a fost dat sa-ti fiu calauza, sa-ti fiu inspiratoare, sa fiu aceia care a pastrat flacara vie, aceia care a devenit centrul de indarjire in zilele cele mai negre.
    Aceasta ti-o pot spune astazi caci nu mai sunt in viata. in acele zile mi-ai dat un nume ce mi-a fost drag; m-ai numit “Mama tuturor” si as vrea sa raman in amintirea ta aceia care putea totdeauna sa fie gasita in clipele de durere sau pericol. A venit mai tarziu o vreme cand m-ati negat, dar aceasta este soarta mamelor, am primit aceasta, si v-am iubit mai departe, cu toate ca nu va puteam ajuta asa de mult ca in zilele cand credeati in mine. Dar aceasta e uitata.
    Atat timp am fost in mijlocul tau, incat mi se pare, abia cu putinta ca trebuie sa te parasesc; totusi, orice om ajunge la capatul drumului sau.
    Eu am ajuns la capatul drumului meu. Dar inainte de a tacea pentru vesnicie vreau sa-mi ridic, pentru ultima data, mainile pentru o binecuvantare.
    Te binecuvantez, iubita Romanie, tara bucuriilor si durerilor mele, frumoasa tara, care ai trait in inima mea si ale carei carari le-am cunoscut toate. Frumoasa tara pe care am vazut-o intregita, a carei soarta mi-a fost ingaduit sa o vad implinita. Fii tu vesnic imbelsugata, fii tu mare si plina de cinste, sa stai vesnic falnica printre natiuni, sa fii cinstita, iubita si priceputa.
    Am credinta ca v-am priceput: n-am judecat, am iubit…
    Niciodata nu mi-au placut formele si formulele, nu prea luam uneori seama la cuvintele ce le rosteam. Am iubit adevarul si am visat sa traiesc in lumina soarelui, insa fiecare traieste cum poate nu cum ar dori. Dar cand iti vei aminti de mine, Poporul meu, gandeste-te ca la una care a indragit viata si frumusetea, care a fost prea cinstita ca sa fie cu bagare de seama, prea miloasa sa fie invingatoare, prea iubitoare ca sa judece.
    N-am nici o avutie sa va las, ceiace cu atata marinimie mi-ati daruit am cheltuit intre voi: am infrumusetat acele locuri unde mi-a fost dat sa traiesc. Daca toate cele frumoase iti vor aminti de mine atunci voi fi indeplin rasplatita de dragostea ce ti-am daruit-o, fiindca frumosul mi-a fost un crez.
    Am redesteptat la o viata noua micul castel parasit de la Bran, dar Tenha-Juva (Balcicul) a fost locul cel infaptuit, acolo mi-a fost dat sa fac din vis adevar, si fiindca aceasta a insemnat pentru mine mai mult decat asi putea talmaci vreodata, am cerut fiului meu Regele Carol II ca inima mea sa fie adusa si asezata la Stella Maris, biserica ce am cladit-o la marginea marii.
    Cu trupul voi odihni la Curtea de Arges langa iubitul meu sot Regele Ferdinand, dar doresc ca inima mea sa fie asezata sub lespezile bisericii ce am cladit-o. in decursul unei lungi vieti atatia au venit la inima mea incat moarta chiar, asi dori sa mai poata veni la ea dealungul potecii cu crini ce mi-a fost mandria si bucuria. Vreau sa odihnesc acolo in mijlocul frumusetilor faurite de mine, in mijlocul florilor ce le-am sadit. Si cum acolo se gaseste inima mea eu nu vreau sa fie un loc de jale ci dinpotriva de pace si de farmec cum a fost cand eram in viata. incredintez copiii mei, inimei Poporului meu, fiind muritori pot gresi, dar inimile lor calde asa cum a fost a mea: iubitii si fiti folositori unul altuia caci asa trebuie sa fie.
    Si acum va zic ramas bun pe veci: de acum inainte nu va voi putea trimite nici un semn: dar mai presus de toate aminteste-ti, Poporul meu, ca te-am iubit si ca te binecuvantez cu ultima mea suflare.
    Necunoscand vremea ce-mi este harazita pe pamant hotarasc prin acest testament ultimele mele vointe. Binecuvantez Tara, pe copiii si nepotiii mei. Rog pe copiii mei sa nu uite niciodata ca increderea in Dumnezeu este o calauza in fericire si mangaere in suferinta. ii rog sa fie uniti, sa sustie Tara si sa se sustie intre ei. ii mai rog sa se supuie fara discordii ultimelor mele vointe.
    Iubirea mea de Mama pentru ei, este aceiasi si daca dispun de partea disponibila numai in favoarea unuia din ei, este numai pentru ca este mai lipsit de nevoile vietii.( … )
    As fi vrut sa pot lasa mai multe iubitei mele Tari in semn de dragoste necurmata ce i-am purtat si pe care o las izvor nesecat mostenitorilor mei.
    Dorinta mea fierbinte ar fi fost sa inalt o biserica mica pe fostul front de la Onesti si sa infiintez un camin cu numele meu pentru studentele de la Universitatea din Iasi, ca amintire a zilelor grele petrecute acolo in timpul marelui razboiu pentru intregirea neamului.
    Resimt o vie intristare ca modesta mea avere, datorata generozitatii iubitului meu sot Regele Ferdinand, si redusa inca prin greutatile din ultimul timp nu-mi ingaduie sa fac binele ce as dori.
    Iert pe cei cari m-au facut sa sufar. Rog pe cei carora involuntar le-as fi gresit sa ma ierte caci nu am voit sa fac rau nimanui. ( … )
    Acest testament a fost facut scris, datat si semnat cu mana mea la Tenka – Juvah, Balcic, astazi Joi 29 iunie 1933.
    Maria, Regina Romaniei”
    Nota: Marie Alexandra Victoria s-a nascut la 29 octombrie 1875 in Eastwell Park, Kent, Anglia. 
    A fost fiica ducelui Alfred de Saxa Coburg si Gotha, cel de-al doilea fiu al Reginei Victoria a Marii Britanii. Mama sa a fost Marea Ducesa Maria Alexandrovna, unica fiica a Tarului Alexandru al II-lea al Rusiei. Nepoata a Regelui Edward al VII-lea si verisoara primara a Tarului Nicolae al II-lea si a Regelui George al V-lea. 
    Principesa de Edinburg, principesa de Saxa-Coburg si Gotha, mare printesa a Marii Britanii si Irlandei. Principesa a Romaniei. Regina a Romaniei. 
    A incetat din viata la 18 iulie 1938 in Sinaia, Regatul Romaniei si a fost inmormantata in curtea Manastirii Curtea de Arges, alaturi de regele Ferdinand I, Carol I si Elisabeta a Romaniei. Inima reginei este inca prizoniera in subsolul Muzeului National de Istorie din Bucuresti.

  • Mult așteptata expozitie Matei Șerban, vândută aproape în totalitate înainte de vernisaj

    In perioada 19 octombrie – 15 noiembrie, ArtXpert Fine Art Concept – Store va gazdui mult asteptata expozitie New Works on Wood a pictorului Matei serban Sandu. Vizitatorii ajunsi pe Str. Putul lui Zamfir nr. 45 pot admira o colectie care a starnit deja un interes deosebit in randul marilor colectionari de arta internationali. Mai mult deca atat, o mare parte din expozitie este deja rezervata sau vanduta, inclusiv aclamata lucrare Francesca.

       

    Povestea lui Matei Serban a inceput in 1994, cand celebra Caroll Turner Gallery s-a trezit peste noapte cu vestea mortii artistului Traian Alexandru Filip, iar lucrurile au parut un pic scapate de sub control. Acesta era unul dintre principalii artisti din portofoliul galeriei si, dintr-o data, se punea problema cine mai stie mestesugul cel putin la fel de bine ca el, incat sa poata imprima in continuare placile aflate in propietatea galeriei. Matei Serban era singurul ucenic al artistului care avea cunostiintele, rabdarea si priceperea sa o faca. Pragmatisnul american si nevoia de confirnare a valorii artistice a lui Matei Serban Sandu au facut, pentru cativa ani, casa buna in Santa Fe, New Mexico si la Carrol Turner.

       

    De la consumarea episodului american pana astazi, Matei Serban Sandu si-a mai lasat amprenta artistica in diferite colturi ale lumii: a redesenat, in stilu-i propriu, Chateu des Cavaliers in Camargues Franta, a convins prin expunerile sale la National Library din Oslo si la Parlamentul European la Strasbourg. Lista extinsa a activitatii sale expozitionale e impresionanta: galerii de renume din California, Germania si Elvetia. In prezent, pictorul duce o viata ascetica, impacata cu divinitatea, creativa pana la obsesie, in atelierul sau din Bucuresti. Intr-un studio de 50 de metri patrati, care a apartinut graficianului Vasile Dobrian, Matei tese un univers paralel celui cu care oamenii de rand sunt obisnuiti. Departe de e-mailuri, calculatoare si social media, artistul adapteaza o lume apusa de cavaleri, shamani si domnite vremurilor in care traim.

       

    Interesul din ce in ce mai mare pentru lucrarile sale, atat pe piata romaneasca, dar mai ales in cea internationala, denota existenta unei cereri crescande pentru arta autohtona.

  • „Simte Literatura” – prima casă memorială accesibilă publicului cu deficienţe de vedere din România

    Asociatia Art&Co, Muzeul National al Carpatilor Rasariteni, Asociatia Nevazatorilor din Romania si Asociatia pentru Cooperare si Dezvoltare Comunitara va invita la o noua expozitie tactila, intitulata Simte literatura 

    Proiectul este finantat de Administratia Fondului Cultural National si vine in continuarea proiectului Atinge istoria, recent incheiat (rezultate http://art-co.ro/proiecte/atinge-istoria/).    

    Proiectul Simte Literatura isi propune sa promoveze patrimoniul cultural muzeal administrat de Muzeul National al Carpatilor Rasariteni publicului nevazator, propunand acestuia vizitarea unei noi expozitii inedite. Turul expozitional special realizat la Casa Memoriala a scriitorului Romulus Cioflec din Araci,  jud. Covasna,  pentru persoanele cu deficiente de vedere, va fi alcatuit din 2 machete tridimensionale si 2 busturi in marime naturala cu portretele scriitorului la diferite varste. Expozitia va fi insotita de un ghid printat Braille si un ghid audio in limbile romana si maghiara. Fiind vorba de viata si opera unui scriitor, organizatorii completeaza turul muzeal si cu un scurt volum tiparit in Braille, in limbile romana si maghiara, intitulat „Romulus Cioflec. Calator in Europa”, care va contine fragmente din operele scriitorului, oferind o privire de ansamblu asupra creatiei sale literare. Volumul va fi distribuit catre filialele ANV din Romania. 

    Expozitia tactila Atinge istoria (iunie-iulie 2012) a fost foarte bine primita, astfel incat, bazandu-ne si pe sugestiile vizitatorilor de a realiza cat mai multe proiecte de expozitii tactile destinate in primul rand persoanelor nevazatoare, cu tematica si profil diferit, am considerat necesara organizarea unei expozitii pe profil memorialistic. Casa Memoriala a scriitorul Romulus Cioflec devine astfel prima casa memoriala accesibila publicului cu deficiente de vedere din Romania. 
    Deschiderea expozitiei Simte literatura  a avut loc in data de 9 octombrie 2012, la orele 11:00. 
    Expozitia tactila Simte literatura va fi deschisa in perioada 9 octombrie -15 noiembrie a.c. la Casa Memoriala a scriitorului Romulus Cioflec din Araci, jud. Covasna unde va asteptam cu mic cu mare sa traiti o experienta speciala, propunandu-va un tur muzeal ghidat de simtul tactil.

  • PdC (22)

    Cand stai, rapit de visuri, in seara-nsangerata 
    De toamna, langa mine, si gandul tau l-ascult, 
    El o poveste-mi spune de-o tara departata – 
    Povestea lui traita in vremea de demult. 
    O, da, erai amicul lui Phidias odata, 
    Si compunand o oda mergeai incet-incet 
    Spre casa lui cea alba de arta-nfrigurata, 
    Iar eu eram o sclava venita din Milet. 
    Era aceeasi seara de toamna-nsangerata, 
    Sa te privesc ramas-am pierduta-n colt de drum, 
    Iar ochii tai pe ochii-mi s-au pironit deodata 
    Si mi-ai suras atuncea surasul tau de-acum. 

    Mia Frollo – Avatar (Din volumul Flori de flacari, 1923)

  • În derivă, sezonul al doilea din 5 noiembrie la HBO

    Cel de-al doilea sezon al serialului produs de HBO in Romania, In deriva, va avea premiera luni, 5 noiembrie, de la ora 20:00, numai la HBO.
    Inceputul sezonului doi il gaseste pe Andrei Poenaru intr-un soi de acalmie temporara: a divortat, s-a mutat din casa familiei si a inchiriat parterul unei vile a carei proprietara este Ileana, mama Dianei, fosta sa pacienta. Spatiul inchiriat ii serveste ca locuinta, dar si cabinet. Prietenia sa cu Ileana il ajuta sa nu se simta atât de singur. 

    In plus, Andrei are pacienti noi si extrem de dificili: Dinu, un faimos actor, director al unui teatru important, acuzat de deturnari de bani publici si de colaborare cu Securitatea si tulburat de atacuri de panica; Ioana, o fosta pacienta, acum avocat de succes, singura si fara copii, presata de resentimente si de ceasul biologic; Clara, o studenta la arhitectura, incapabila sa-si stapaneasca furia, care ascunde o boala grava de familie si de viitorul ei sot, si Stefan, baiatul cu probleme de greutate si de personalitate al lui Tudor si Ruxandrei, cuplul pe care Andrei l-a consiliat in sezonul intâi.

    Ca si in primul sezon, Marcel Iures interpreteaza rolul principal –  cel al psihoterapeutului. In rolurile pacientilor lui Andrei, telespectatorii ii vor putea vedea pe Victor Rebengiuc (in rolul lui Dinu Damian), Bogdan Dumitrache (in rolul lui Tudor, sotul Ruxandrei si tatal lui Stefan), Andreea Bibiri (sotia lui Tudor si mama lui Stefan), Dan Hurduc (Stefan, fiul lui Tudor si al Ruxandrei), Liliana Tofan (interpretând rolul Ioanei Cernat), Raluca Aprodu (in rolul Clarei Lucaciu). O data pe saptamana, Andrei continua sa isi viziteze propriul terapeut, Maria, interpretata si in acest sezon de actrita Tamara Cretulescu. Fiica lui Dinu Damian, Beatrice, este interpretata de Crina Semciuc.
    In cel de-al doilea sezon, telespectatorii ii vor putea vedea si pe Gabriela Popescu (iubirea din liceu a lui Andrei), Aura Calarasu (Ileana), Maria Mitu (in rolul Dianei, fosta pacienta a lui Andrei), Iulia Verdes (Alexandra, fiica lui Andrei), Florin Zamfirescu (in rolul lui Gheorghe Somesanu) si Vlad Zamfirescu (Victor Somesanu).
    Regia celui de-al doilea sezon al serialului in deriva este semnata de Constantin Popescu (r. Principii de viata, Portretul luptatorului la tinerete), exceptie facand primele episoade, realizate in colaborare cu regizorul Adrian Sitaru (r. Pescuit Sportiv, Din dragoste cu cele mai bune intentii, Domestic).
    HBO Romania va difuza in fiecare zi, de luni pana vineri, incepand cu 5 noiembrie, de la ora 20:00, cate un episod din cele 35 ale sezonului 2 din In deriva. 

  • „Simte Literatura” – prima casă memorială accesibilă publicului cu deficienţe de vedere din România

    Asociatia Art&Co, Muzeul National al Carpatilor Rasariteni, Asociatia Nevazatorilor din Romania si Asociatia pentru Cooperare si Dezvoltare Comunitara va invita la o noua expozitie tactila, intitulata Simte literatura (http://art-co.ro/proiecte/simte-literatura-expozitie-tactila/).  Proiectul este finantat de Administratia Fondului Cultural National si vine in continuarea proiectului Atinge istoria, recent incheiat (rezultate http://art-co.ro/proiecte/atinge-istoria/).    
    Proiectul Simte Literatura isi propune sa promoveze patrimoniul cultural muzeal administrat de Muzeul National al Carpatilor Rasariteni publicului nevazator, propunand acestuia vizitarea unei noi expozitii inedite.

    Turul expozitional special realizat la Casa Memoriala a scriitorului Romulus Cioflec din Araci,  jud. Covasna,  pentru persoanele cu deficiente de vedere, va fi alcatuit din 2 machete tridimensionale si 2 busturi in marime naturala cu portretele scriitorului la diferite varste. Expozitia va fi insotita de un ghid printat Braille si un ghid audio in limbile romana si maghiara. Fiind vorba de viata si opera unui scriitor, organizatorii completeaza turul muzeal si cu un scurt volum tiparit in Braille, in limbile romana si maghiara, intitulat „Romulus Cioflec. Calator in Europa”, care va contine fragmente din operele scriitorului, oferind o privire de ansamblu asupra creatiei sale literare. Volumul va fi distribuit catre filialele ANV din Romania. 

    Expozitia tactila Atinge istoria (iunie-iulie 2012) a fost foarte bine primita, astfel incat, bazandu-ne si pe sugestiile vizitatorilor de a realiza cat mai multe proiecte de expozitii tactile destinate in primul rand persoanelor nevazatoare, cu tematica si profil diferit, am considerat necesara organizarea unei expozitii pe profil memorialistic. Casa Memoriala a scriitorul Romulus Cioflec devine astfel prima casa memoriala accesibila publicului cu deficiente de vedere din Romania. 
    Expozitia tactila Simte literatura va fi deschisa in perioada 9 octombrie -15 noiembrie a.c. la Casa Memoriala a scriitorului Romulus Cioflec din Araci, jud. Covasna unde va asteptam cu mic cu mare sa traiti o experienta speciala, propunandu-va un tur muzeal ghidat de simtul tactil.

  • Bienala Tinerilor Artişti, ediţia a V-a, 2012

    Fundatia Culturala META organizeaza la Bucuresti, in perioada 11 octombrie – 11 noiembrie 2012, Bienala Tinerilor Artisti. Editia din acest an se desfasoara sub titlul Overlapping Biennial si are la origine un proiect de arta contextuala. Bienala propune o viziune inovatoare asupra modului in care publicul interactioneaza cu arta.

    Overlapping Biennial     este in esenta un eveniment virtual, in care conexiunea dintre lumea virtuala si cea reala se realizeaza prin intermediul codului QR – o matrice, un cod de bare – ce poate fi scanat cu ajutorul telefonului/tableta/PDA.  

    „Avand in vedere ca ne aflam in era comunicarii, totul tinde sa devina co-creatie, impartasind si accesand linkuri de informatie. Acestea sunt duse la urmatorul nivel in Overlapping Biennial unde arta vizuala este privita ca informatie vizuala, inlocuind perceptia traditionala cu un cod din sfera informatiei. Experienta interactiva dintre receptor si lucrarea de arta devine ea insasi o legatura intre realitate si realitatea virtuala”.     (Radu Pervolovici, directorul Bienalei) 
    In lumea reala, evenimentele Bienalei se vor desfasura in diferite spatii din Bucuresti. Lucrarile vor fi expuse indoor la Foto Anexa – MNAC,  Institutul Goethe, Centrul Cultural Ungar, iar outdoor la MNAR, OAR, Carturesti Verona, precum si in statiile de metrou Unirii, Universitate, Piata Victoriei, Basarab si Bazilescu. In paralel, proiectul grupului SZAF poate fi explorat si in urmatoarele locatii: Gara de Nord, str. C.A. Rosetti, podul Calea Victoriei/Splaiul Independentei si Groapa Vacaresti, iar QR-codurile lucrarilor artistilor selectati de Hilde de Bruijn vor aparea in cotidianul Romania libera pe parcursul Bienalei (numerele din 12,15, 17, 19, 22, 24, 26, 29 octombrie) .
    In Overlapping Biennial coexista unsprezece discursuri curatoriale, iar polifonia artistica se materializeaza prin contributiile a peste 70 de artisti vizuali, ce provin din Canada, SUA, China, Singapore, Israel, Austria, Danemarca, Franta, Germania, Italia, Irlanda, Marea Britanie, Olanda, Suedia, Bulgaria, Cehia, Croatia, Grecia, Serbia, Turcia, Ungaria si Romania. 
    Program
    •10 octombrie 2012, 14:00 – Conferinta de presa Ovelapping Biennial, Centrul Cultural al Republicii Ungare, str. Gina Patrichi (Orlando), nr. 8, Bucuresti
    •11 octombrie 2012, 18:00 – Vernisaj Ovelapping Biennial
     18:30 – Antonis Pittas (live act), Foto Anexa – MNAC,          
    Calea Mosilor, nr. 62-68, Bucuresti
    •12 octombrie 2012, 20:00 – Cinty Ionescu & Miron Ghiu: The Space Between, Anexa MNAC – PLATFORMA, Calea Mosilor, nr. 62-68, Bucuresti
    •18 octombrie 2012, 19:00 – Cafeneaua Critica, invitati 2Meta+, Adrian Guta, Lea Rasovszky, Silvia Saitoc, Matei Samihaian, amfitrion Ion Bogdan Lefter, Club A, str. Blanari 14, Bucuresti
    •26 octombrie, 2012, 20:00 – v|/?v? §??†Í?l? (Nava Spatiala), Foto Anexa – MNAC, Calea Mosilor, nr. 62-68, Bucuresti
    •3 noiembrie, 2012, 20:00 – BTS (live act & visuals), Foto Anexa – MNAC, Calea Mosilor, nr. 62-68, Bucuresti
    Proiect cultural finantat de Ministerul Culturii si Patrimoniului National si Administratia Fondului Cultural National.
    Parteneri ai proiectului: Institutul Goethe Bucuresti, Muzeul National de Arta Contemporana, Muzeul National de Arta al Romaniei, Ordinul Arhitectilor din Romania, Foto Anexa – MNAC, Metrorex, British Council, Ambasada Regatului tarilor de Jos la Bucuresti, Centrul Cultural al Republicii Ungare Bucuresti, Carturesti. 
    Sponsori: Automobile Bavaria, Grolsch.

  • Lansarea volumului „Mașinile Regelui” de ASR Principele Radu al României la Iaşi

    Curtea Veche Publishing va invita luni, 1 octombrie 2012, incepand cu ora 17.00, in Sala Diotima a Casei de Cultura a Municipiului Iasi (B-dul Carol I, Parcul Copou) pentru a participa la evenimentul de lansare a volumului „Masinile Regelui” de ASR Principele Radu al Romaniei. Lansarea va sarbatori o pasiune de peste opt decenii a Majestatii Sale Regelui Mihai I al Romaniei – automobilul – si va avea loc in prezenta Altetei Sale Regale Principele Radu.
    Evenimentul vine la scurt timp dupa lansarea cartii in Bucuresti (vineri, 28 septembrie).
    Cu numeroase imagini inedite din arhiva personala a Casei Regale, insotite de explicatii ce depasesc simplele detalii tehnice si patrund in viata membrilor Familiei Regale, „Masinile Regelui” este un volum de colectie si un deliciu pentru cunoscatori. Cartea-album, aparuta in conditii grafice de exceptie, prezinta automobilele de epoca pe care Majestatea Sa le-a condus de-a lungul timpului, dar si pasiunea sa pentru avioane.

    „Legatura dintre Rege si masini este unul dintre cele mai spectaculoase aspecte din biografia Majestatii Sale. Peste opt decenii de performanta la volan, de fidelitate si admiratie fata de motoare, de extraordinara dexteritate in domeniul tehnologiei auto.

    Astazi, dupa optzeci si cinci de ani de condus, Regele se urca la volan cu aceeasi siguranta discreta, cu o placere sfioasa, cu o robustete usor de remarcat. Trateaza masina cu respect, cu atentie, are un anume fel profund de a «simti» motorul, pe care il asculta cu sufletul si cu mintea. Automobilul pe care il conduce, ca si traficul auto si celelalte masini de pe sosea, sunt tratate de Rege tot atat de frumos si de respectuos pe cat sunt tratati oamenii pe care ii intalneste zi de zi. 
    La 25 octombrie 2011, Regele a inaugurat Muzeul Regal a Automobilului de la Savarsin. Daca garajul regal de la Savarsin este o ctitorie a dragostei Majestatii Sale pentru masini, acest volum doreste sa fie o ilustrare a relatiei dintre Rege si automobile si avioane.” 
    (Alteta Sa Regala Principele Radu de Romania).
    Albumul „Masinile Regelui” continua seria volumelor dedicate Familiei Regale inceputa de Curtea Veche Publishing anul trecut.  Dupa volumele  „Carte Regala de bucate”, „Anul Regelui”,„Muzica Regelui”, „Povestile Reginei Maria”, si „Jubileul Regelui”, „Masinile Regelui” reprezinta un omagiu adus unei pasiuni regale, automobilul. 
    Volumul este disponibil in librarii si pe site-ul www.curteaveche.ro la pretul de 39, respectiv 33 lei.

  • Pentru a treia oară în istoria competiției, artiștii din România s-au calificat în marea finală Henkel Art.Award!

    Juriul international format din experti si condus de Rainer Fuchs, curator-sef la Muzeul de Arta Moderna Fundatia Ludwig din Viena (mumok), a anuntat numele celor cinci artisti finalisti ai competitiei Henkel Art.Award.2012. Astfel, dintr-un total de 931 de aplicatii primite din 23 de tari, au fost selectati pentru marea finala numai cinci artisti/echipe de artisti: Marge Monko (Estonia), Miks Mitrevics (Letonia), Anca Benera/Arnold Estefan (Romania), Olga Jitlina (Rusia) si Katarina Zdjelar (Serbia).  Dintre cei cinci finalisti va fi ales marele castigator care va fi anuntat in cadrul unei ceremonii de gala pe data de 30 octombrie 2012, la muzeul mumok,  Viena.

    Premiul are o valoare totala de 35.000 de euro, din care 7.000 de euro recompensa financiara, la care se adauga expunerea lucrarilor artistului in tara sa natala si in cadrul unei expozitii individuale la MUMOK, cel mai important muzeu de arta contemporana din Europa Centrala si de Est.

    Pe langa Presedintele juriului, Rainer Fuchs, curatorul-sef al mumok Viena, din juriul international al actualei editii au mai facut parte Nada Beros, curator-sef al Muzeului de Arta Contemporana din Zagreb, Croatia si Mladen Miljanovic, un artist extraordinar din Bosnia-Hertegovina si castigator al Henkel Art. Award. 2009.   

    “Lucrarile de arta selectate de juratii din etapa nationala s-au dovedit a fi o excelenta baza de tineri artisti ambitiosi. Cu toate ca exista diferente, operele celor 5 finalisti transmit o mare sensibilitate in fata transformarilor sociale si culturale din tarile lor, dupa caderea comunismului. Pe de o parte, lucrarile reprezinta o confruntare cu propria lor istorie si cu tensiunile dintre fostele utopii si realitatea actuala. Pe de alta parte, abordeaza conditia comunicarii contemporane si utopiile din epoca actuala mass-media”, declara Rainer Fuchs, curator-sef al mumok Viena si Presedinte al juriului Henkel Art. Award 2012.

    Anca Benera si Arnold Estefan completeaza lista artistilor romani care au confirmat valoarea artei contemporane romanesti in cadrul competitiei Henkel Art Award, dupa Dan Perjovschi (finalist si cistigator al primei editii – 2002) si Cristina David (finalista in 2011).

    “Faptul ca am fost alesi in top 5 in finala competitiei ne-a bucurat enorm, mai ales fiindca in cursa au fost aproape 1.000 de lucrari… Am participat in concurs ca echipa, iar selectia noastra in shortlist ne provoaca sa mergem mai departe impreuna, este o confirmare dar si o provocare pentru continuarea unei colaborari pe termen lung. Bineinteles ca premiul ne-ar oferi in mod cert atat vizibilitate, cat si sansa de a concretiza proiecte pe care momentan le tinem in “standby“ din motive financiare”, declara Anca Benera si Arnold Estefan, reprezentantii Romaniei in finala competitiei.

    Cei doi artisti romani au castigat faza de preselectie locala cu trei lucrari care au intrat apoi si in faza de selectie internationala, la Viena –  Pacta sunt servanda, performance si video, The equitable principle, instalatie mixed-media si Matter&History, foto-montaj si print.

    „Desemnarea artistilor Anca Benera si Arnold Estefan drept reprezentanti ai Romaniei in finala internationala a competitiei Henkel Art Award este o confirmare a maturitatii gandirii lor artistice si o provocare pentru dezvoltarea unei colaborari de viitor. Desi au urmat un parcurs artistic individual de exceptie, lucrarile realizate impreuna reprezinta o plusvaloare a actului artistic. Proiectele propuse de ei se bazeaza pe cercetare istorica si de context, dezvoltand in acelasi timp si o latura performativa. Cei doi artisti se folosesc de background-ul biografic atat pentru o confruntare de mentalitati, cat si pentru a construi noi paradigme de comunicare artistica si personala. Deoarece miza Premiului Henkel este pe langa recunoasterea valorii artistice, si crearea posibilitatii de exprimare publica, consideram ca Anca Benera si Arnold Estefan au toate premisele de reprezentare atat conceptuala, cat si spatiala intr-o expozitie internationala”, argumenta Daria Ghiu (critic de arta si jurnalist cultural) decizia juriului local, din care au mai facut parte Alina serban, curator si Raluca Voinea, curator si critic de arta.

    Henkel CEE organizeaza Henkel Art.Award. din anul 2002 in cooperare cu organizatia KulturKontakt Austria, competitia adresandu-se artistilor contemporani din Centrul si Estul Europei. Din 2009, competitia a castigat un partener de calibru – mumok – cel care acum ofera castigatorului oportunitatea de a-si prezenta operele de arta intr-o expozitie individuala in cadrul muzeului.

    Informatii suplimentare despre Henkel Art.Award. sunt disponibile pe internet la www.henkel.ro/Art Award sau la www.facebook.com/HenkelArtAward.