Ceasca de cultura

Autor: omdecultură

  • Proiecție specială la TIFF.24: 20 de ani de la lansarea filmului „Moartea domnului Lăzărescu”, regizat de Cristi Puiu

    „Moartea domnului Lazarescu”, unul dintre cele cunoscute si premiate titluri din cinematografia romaneasca, devenit pilon de referinta pentru „Noul Val al Filmului Romanesc” implineste 20 de ani de la lansare. O prima proiectie proiectia aniversara a filmului „Moartea domnului Lazarescu” va avea loc in cadrul Festivalului International de Film Transilvania, pe 21 iunie de la 16:30 la Cinema Arta, Cluj-Napoca. Regizorul Cristi Puiu si actrita Monica Birladeanu vor fi prezenti la discutia cu publicul, alaturi de directoarea de locatii Oana Bujgoi Giurgiu si directoarea financiara Adriana Bumbes (meet & greet inainte de proiectie).

    BILETE: https://tiff.ro/festival/2025/moartea-domnului-lazarescu 

    Scris de Cristi Puiu si Razvan Radulescu, regizat de Cristi Puiu si produs de Mandragora, „Moartea domnului Lazarescu” a castigat premiul sectiunii Un Certain Regard la Cannes in 2005 si a avut un parcurs festivalier impresionat, obtinand peste 30 de premii internationale si fiind nominalizat la European Film Awards pentru Cea mai buna regie si Cel mai bun scenariu.

    In 2005, filmul „Moartea domnului Lazarescu” a primit la TIFF premiul FIPRESCI oferit de juriul criticlor internationali, Premiul Publicului si Premiul Europa FM pentru cel mai bun film romanesc, Cristi Puiu a obtinut Premiul pentru cea mai buna regie, iar Ion Fiscuteanu si Luminita Gheorghiu au fost premiati pentru Cea mai buna interpretare. A urmat distributia filmului in peste 100 de tari din intreaga lume. 

    La 20 de ani de la lansare, „Moartea domnului Lazarescu” ramane un film esential despre empatie, fragilitate si neasumarea responsabilitatilor sociale. Este, in primul rand, un film despre dragostea fata de aproapele nostru. Reluarea sa in cinematografe in aceasta toamna este o invitatie la reflectie, adresata unei noi generatii de spectatori, dar si un gest de recunoastere a impactului sau asupra cinematografiei romanesti si a modului in care privim societatea.
    Dupa proiectia aniversara de la TIFF, filmul va fi prezentat si la Cinema Babylon din Berlin, in cadrul RO-MANIA Film Festival (23, 25 si 27 iunie), urmand ca din toamna sa aiba loc o relansare nationala in cinematografe. 

    „Debutul in lungmetraj al lui Cristi Puiu a pus Romania pe harta cinematografiei mondiale”  (Senses of Cinema). Povestea domnului Lazarescu, un batran pe moarte, care este transportat de la un spital la altul, de la inceputul serii si pana dimineata, de catre un paramedic loial, deoarece medicii refuza sa-l opereze si nimeni nu poate fi de acord asupra unui diagnostic, a captivat sute de mii de spectatori din Romania si din intreaga lume, castigand si statutul de „film cult” si devenind unul dintre cele mai citate si apreciate filme romanesti.

    „O capodopera spinoasa” (The New York Times), lungmetrajul lui Cristi Puiu transmite „intr-un mod remarcabil si neiertator adevarul ca moartea nu e un moment simplu, rapid si singular, ci un proces gradual de deteriorare” (The Guardian), fiind o drama care devine o satira acerba „care nu expune doar neajunsurile unui sistem medical, ci ale umanitatii moderne” (Empire).

    Din distributia filmului fac parte: Ion Fiscuteanu, Luminita Gheorghiu, Doru Ana, Monica Barladeanu, Alina Berzunteanu, Dorian Boguta, Mimi Branescu, Mihai Bratila, Dragos Bucur, Robert Bumbes, Danut Chiriac, Mirela Cioba, Laura Cret, Dana Dogaru, Bogdan Dumitrache, Alexandru Fifea, Ioan Fiscuteanu, Florina Alina Gleznea, Tudor Hristescu, Rodica Ionescu, Cerasela Iosifescu, Irina Kozsa, Iulia Lazar, Rodica Lazar, Serban Pavlu, Simona Popescu, Alexandru Cristian Potocan, Calin Adrian Puia, Anca Puiu, Emil Puiu, Iuliana Puiu, Smaranda Pui, Gabriel Spahiu, Jean Lorin Steria, Mariana Stoica, Maria Serb, Andrei Serban, Adrian Titieni, Cristian Turungiu, Clara Voda, Ionel Zaharia, Florin Zamfirescu, Lorena-Andrada Zabrautanu, Mircea Dinescu, Radu Moraru, Adriana Muraru.

    Producator: Anca Puiu, Bobby Paunescu
    Producator executiv: Alexandru Munteanu
    Director de productie: Tudor Hristescu
    Director locatii: Oana Bujgoi Giurgiu
    Asistent regie: Andreea Paduraru

    Detalii pe:
    https://www.iadasarecasa.ro/ro/proiecte/moartea-domnului-lazarescu 

  • Triumf fǎrǎ precedent la ONB pentru Faust cu Anita Hartig, Ștefan Pop și Erwin Schrott, în deschiderea Bucharest Opera Festival

    „S-a jucat cu casa inchisa, am aplaudat indelung, am respirat opera!”  – o spectatoare, dupa finalul grandios al spectacolului. Publicul bucurestean a trait duminica, 15 iunie, o seara ca la Metropolitan Opera: Spectacolul Faust de Charles Gounod, in viziunea lui Alexandru Tocilescu, cu o distributie de top mondial, a deschis oficial editia din acest an a Bucharest Opera Festival intr-o sala arhiplina. „Organizatorii au ridicat standardul festivalului inca de la primul spectacol!” – un  spectator la iesirea din sala, care si-a cumparat bilete pentru inca trei spectacole.

    Distributia – potrivita pentru orice scena lirica internationala – i-a reunit pe Anita Hartig (Margareta), Stefan Pop (Faust) si Erwin Schrott (Mefisto), trei artisti cu parcursuri impresionante in teatrele lirice ale lumii. Publicul a fost martorul unei interpretari care a oscilat intre tandrete si forta, intre vulnerabilitate si ironie, toate integrate intr-o montare scenica revizuita vizual de scenograful Dragos Buhagiar.

    (concept video: Virgil Oprina/ Opera Nationala Bucuresti)

    La pupitru a fost dirijorul Tiberiu Soare, care a condus cu rigoare si claritate o seara in care muzica a conturat drama interioara a personajelor cu o acuratete emotionala greu de ignorat.

    Productia, semnata regizoral de Alexandru Tocilescu si reluata in forma sa actuala pentru prima oara dupa aproape trei decenii, a pastrat spiritul original, dar i-a adaugat o expresivitate vizuala adaptata sensibilitatii contemporane. In viziunea lui Tocilescu, opera nu devine un simplu pretext pentru spectacol, ci un teren de reflectie asupra alegerii, a ispitei si a ratacirii interioare.

    Inspirata de legenda medievala a lui Faust, povestea il urmareste pe savantul obosit de zadarnicia cunoasterii si de singuratate, care incheie un pact cu diavolul pentru a recapata tineretea si a cunoaste iubirea. Gounod transforma aceasta tema in una dominata de sensibilitate, concentrandu-se pe drama Margaretei – o tanara prinsa intre iubire si distrugere. Este o opera despre tentatie, alegeri si pierdere, dar mai ales despre umanitatea personajelor, aflate intr-un continuu balans intre dorinta si vinovatie.
    „Fiecare detaliu, de la decoruri la gesturi scenice, de la interventia corului pana la finalul muzical abrupt, dar eliberator – a fost o parte integranta a unei experiente care ne-a tinut in priza pana la ultimul bis.” – un alt spectator venit la spectacol cu cei doi copii.

    Anita Hartig este una dintre cele mai apreciate soprane ale generatiei sale, remarcandu-se prin interpretarea profund emotionanta a rolului Mimì din La bohème, care a consacrat-o pe scene prestigioase precum Royal Opera House si Metropolitan Opera din New York. Cu o cariera internationala stralucita, a dat viata unor roluri iconice din repertoriul liric, de la Violetta si Susanna, la Micaëla si Contesa, colaborand cu dirijori de renume si teatre de top din intreaga lume.

    Tenorul Stefan Pop s-a impus pe marile scene internationale inca de la inceputul carierei, castigand prestigiosul concurs Operalia la doar 23 de ani si debutand fulminant in rolul Alfredo la Teatro dell’Opera din Roma, in legendara productie semnata de Franco Zeffirelli. Cu o voce lirica remarcabila si o prezenta scenica puternica, a cantat pe scene precum Wiener Staatsoper, Opera Bastille din Paris si Festivalul de la Salzburg, consolidandu-si reputatia ca unul dintre cei mai valorosi tenori ai generatiei sale.
    Bas-baritonul Erwin Schrott este una dintre cele mai carismatice prezente ale scenei lirice internationale, cucerind publicul de pe marile scene – de la Teatro alla Scala si Metropolitan Opera, la Royal Opera House si Opera de Stat din Viena – cu interpretarile magnetice ale rolurilor Don Giovanni, Leporello sau Escamillo. Castigator al prestigiosului concurs Operalia, Schrott imbina forta vocala cu un extraordinar simt teatral, iar cariera sa include roluri emblematice, albume premiate si un angajament activ in cauze caritabile.

    Bucharest Opera Festival este un eveniment de zece zile care aduce la Bucuresti cele mai importante teatre de opera si balet din Romania si nu numai, dand posibilitatea publicului de a experimenta calatorii culturale diverse. 
    Programul festivalului este disponibil in link-ul: https://operanb.ro/calendar/?luna=06&anul=2025
    Bilete pe http://tickets.operanb.ro/ si de la Casa de Bilete a Operei Nationale Bucuresti.

    (Video concept: Virgil Oprina/ Opera Nationala Bucuresti)

    Sponsori: Crama de Matei, Aqua Carpatica, BCR, Retele Electrice si PPC Romania.
    Parteneri: Market Aroma, Yokko The Fashion Store, Secuiana, Marelbo, Pop Cola, Phoenixmedia, Euromedia, Cocor, Baneasa Shopping City, Cineplex, Imperia Club, CompasCoffee, Nissa, Douglas, Casa Espana, Sansha.
    Partener cultural de mobilitate: Suzuki.

  • Cenușăreasa – unul dintre cele mai iubite balete din lume, la Bucharest Opera Festival

    Pe 18 iunie, de la ora 17:00, „Cenusareasa” de Serghei Prokofiev revine pe scena Operei Nationale Bucuresti, intr-o montare speciala pentru Bucharest Opera Festival 2025. Spectacolul este semnat de Renato Zanella, fost director al Baletului Operei de Stat din Viena, cunoscut pentru montarile sale vizuale si directe. Zanella a semnat la Bucuresti si coregrafiile Romeo si Julieta si Le Sacre du Printemps – ambele jucandu-se cu sali pline, stagiune dupa stagiune.

    Bilete pe http://tickets.operanb.ro/ si de la Casa de Bilete a Operei Nationale Bucuresti.

    Cenusareasa propune o lectura clara si moderna a povestii clasice. Fara decoruri coplesitoare sau gesturi gratuite, accentul e pus pe contrastul dintre privilegiati si cei invizibili – spus prin miscare, nu prin explicatii.

    In distributie:

    Cristina Dijmaru – Cenusareasa

    Bogdan Canila – Printul

    Amyra Badro – Zana

    Robert Enache – Faun

    Valentin Stoica – Mama vitrega

    Razvan Cacoveanu & Sergiu Dan – Surorile vitrege

    Cristina Dijmaru si Bogdan Canila | Cenusareasa
    Orchestra Operei Nationale va fi condusa de Daniel Jinga, iar pe scena se va afla Ansamblul de Balet al Operei Nationale din Bucuresti.

    Cenusareasa ramane unul dintre cele mai dansate titluri din lume – de la Moscova la Londra – si acum la Bucuresti, intr-o varianta care nu flateaza conventiile, ci spune o poveste veche in limbajul publicului de azi.
    Unul dintre cei mai importanti coregrafi ai generatiei sale, Renato Zanella a fost Director al Baletului Operei de Stat din Viena, in perioada 1995 – 2005. In cei zece ani, a realizat aproximativ patruzeci de coregrafii proprii. Pe durata mandatului sau, Zanella a transformat Compania de Balet din Viena intr-un ansamblu independent, capabil sa sustina chiar si rolurile principale cu proprii sai dansatori si sa faca fata provocarilor impuse de cei mai mari coregrafi. In perioada 2016 -2017, Renato Zanella a fost coordonatorul artistic al Baletului Operei Nationale Bucuresti.

    Bucharest Opera Festival este un eveniment de zece zile care aduce la Bucuresti cele mai importante teatre de opera si balet din Romania si nu numai, dand posibilitatea publicului de a experimenta calatorii culturale diverse.

    Programul festivalului: https://operanb.ro/calendar/?luna=06&anul=2025

    Remember BOF 2024: 

    (Video concept: Virgil Oprina/ Opera Nationala Bucuresti)

    Sponsori: Crama de Matei, Aqua Carpatica, BCR, Retele Electrice si PPC Romania.

    Parteneri: Market Aroma, Yokko The Fashion Store, Secuiana, Marelbo, Pop Cola, Phoenixmedia, Euromedia, Cocor, Baneasa Shopping City, Cineplex, Imperia Club, CompasCoffee, Nissa, Douglas, Casa Espana, Sansha.
    Partener cultural de mobilitate: Suzuki.

  • „Anul Nou care n-a fost” , inclus în competiția Zilele Filmului Românesc, va fi proiectat la TIFF.24 în prezența echipei

    „Anul Nou care n-a fost”, castigator a 10 trofee la Premiile Gopo 2025, va fi prezentat la Festivalul International de Film Transilvania, in cadrul competitiei Zilele Filmului Romanesc. Lungmetrajul scris, regizat si produs de Bogdan Muresanu va rula pe 19 iunie de la 21:45 la Iulius Parc Open Air si pe 20 iunie de la ora 15:00 la Cercul Militar. BILETE: https://tiff.ro/festival/2025/anul-nou-care-n-fost 

    La ambele proiectii sunt binevenite si persoanele cu dizabilitati senzoriale. Astfel, proiectia de pe 19 iunie, de la 21:45 (Iulius Parc Open Air) este destinata persoanelor auzitoare si surde, vazatoare si nevazatoare, in acelasi timp. 

    Varianta accesibilizata a acestei proiectii include subtitluri descriptive in romana, descriere audio (prin aplicatia Movie Reading) si interpretare in limba semnelor romane.
    Iar cea de-a doua proiectie, de pe 20 iunie, ora 15:00 (Cercul Militar) va fi accesibila si persoanelor cu deficiente de vedere, prin descriere audio.

    Este necesar ca fiecare persoana cu deficiente de vedere participanta la oricare din cele doua proiectii sa-si aduca propriul smartphone si castile personale si sa-si instaleze in avans aplicatia Movie Reading pe mobil (disponibila in App Store si Google Play). In meniul aplicatiei, spectatorii vor selecta mai intai tara (Romania), apoi filmul „Anul Nou care n-a fost”, care se va regasi apoi la sectiunea „filmele mele”.

    Realizata cu sprijinul Institutului Francez din Bucuresti, prin proiectul european „Cinema fara bariere”, un proiect de accesibilizare culturala cofinantat de Uniunea Europeana si de Institutul Francez, accesibilizarea filmului „Anul Nou care n-a fost” continua exemplele de bune practici initiate in Romania si contribuie la un dialog cultural incluziv. 

    Ligia Soare, coordonatoarea accesibilizarii filmelor de la „Cinema fara bariere”: „Prin acest proiect, avem un prim cinema in Romania care ofera un program constant de filme accesibilizate pentru diverse abilitati senzoriale si pregatit tehnic sa primeasca spectatorii fara bariere de auz sau de vaz. Incepem sa avem un public constant care imbogateste publicul cinefil al celui mai iubit cinema din capitala, avem o colaborare extraordinara cu scolile din Bucuresti, iar intalnirile dintre realizatori si public ce insotesc proiectiile accesibilizate sunt mereu emotionante si necesare. Incurajam orice initiativa de a duce mai departe in tara filmele pe care le accesibilizam, iar Institutul Francez sprijina fara rezerve cinema-ul incluziv din Romania. O prima dovada este aceasta proiectie unica la TIFF, care sper sa se multiplice la editiile viitoare.”

    Cinema Fara Bariere este un proiect colaborativ care se desfasoara in cinci tari europene: Romania, Polonia, Slovenia, Ungaria si Slovacia. Proiectul este cofinantat in Romania de Institutul Francez din Romania si Creative Europe MEDIA, prin programul de Dezvoltare a Publicului si Educatie Cinematografica. Obiectivul principal al proiectului este de a face filmele accesibile pentru persoanele cu deficiente de auz si vedere, creand un model de accesibilitate culturala care ar putea fi replicat in cinematografele din intreaga tara.

    O mare parte din echipa filmului „Anul Nou care n-a fost” va fi prezenta la Cluj-Napoca pentru intalnirile cu publicul.

    Regizorul Bogdan Muresanu este unul din invitatii dezbaterii „Promovarea si distributia filmului romanesc – afacere sau obligatie?” ce va avea loc in cadrul sesiunilor TIFF TALK, pe 20 iunie, de la ora 17:00, la TIFF Lounge, in Piata Unirii.

    Actorul Adrian Vancica, distins cu Premiul Gopo 2025 pentru Cel mai bun actor intr-un rol principal, este invitatul InspiraTIFF, pe 20 iunie, de la ora 16:00.
    Actrita Emilia Dobrin, omagiata la TIFF cu Premiul pentru Intreaga Activitate, este invitata InspiraTIFF, pe 21 iunie, la ora 15:00. Intalnirile au loc la TIFF Lounge, in Piata Unirii.

    Filmul, produs de Kinotopia in coproductie cu SRTV (Societatea Romana de Televiziune), All Inclusive Films (Serbia) si in asociere cu Chainsaw Europe, a participat in peste 40 de festivaluri internationale si are in palmares 24 de premii. A fost nominalizat anul trecut la European Film Awards categoria European Discovery 2024 – Prix FIPRESCI.

    Din distributia filmului „Anul Nou care n-a fost” fac parte: Adrian Vancica, Iulian Postelnicu, Emilia Dobrin, Mihai Calin, Nicoleta Hancu, Andrei Miercure, Manuela Harabor, Ioana Flora, Ada Gales, Victoria Raileanu, Elvira Deatcu, Marian Ralea, Vasile Muraru, Ion Sapdaru, Mircea Andreescu, Radu Gabriel, Vlad Ionut Popescu, Theodor Soptelea, Razvan Vasilescu, Ioan Paraschiv, Doru Catanescu, Gabriel Spahiu, Angel Popescu, Nicodim Ungureanu, Ilinca Harnut, Sorin Cocis, Marius Damian, Marian Adochitei, Dana Voicu, Afrodita Androne, Virgil Aioanei, Luca Toma, Alice Cora Mihalache, Lemne Mihail, Vlad Jipa, Iulian Burciu, Remus Stanescu, Dana Piroiu, Florin Calbajos, Florentina Nastase, Nicu Rotaru, Mario Marin, Claudia Susanu, Calin Topor, Catalin Magdalinis, Claudia Amuzica, Corina Dragomir, Serban Josanu, Valentina Iumen, Ana Teodora Radu, Denisa Iova, Florin Aioane, Ilinca Neacsu, Mihai Stefan si altii.

    Boróka Biró si Tudor Platon semneaza imaginea filmului, iar editorii filmului sunt Vanja Kovacevic si Mircea Lacatus. De sunet s-au ocupat: Alex Dragomir, Iolanda Garleanu; montaj, design & mixaj sunet: Sebastian Zsemlye / Raza Studio. Iulia si Victor Fulicea au realizat scenografia. Dana Anghel, Iulia Roseanu si Domnica Bodogan s-au ocupat de costume, machiaj, respectiv coafura. 

    Ada Solomon, Viorel Chesaru si Vanja Kovacevic sunt coproducatorii filmului, iar Irina Enea, Bogdan Luca si Adriana Bumbes sunt producatorii executivi ai filmului. 
    Producatori asociati: Theo Nissim, Claudia Nedelcu Duca, Dan Burlac, Adrian Vancica. 
    Castingul filmului a fost realizat de Viorica Capdefier.

    Proiect cultural finantat de: Ministerul Culturii, Centrul National al Cinematografiei, Institutul Cultural Roman, Institutul Roman de Cultura si Cercetare Umanistica, DACIN SARA, UCIN.
    Realizat cu sprijinul: Creative Europe Media
    Parteneri: Conceptual Lab by Theo Nissim, NORD, Grupul Medical Provita, BDG, Liliac, Cinema City, Emergency Medical Home, Fan Courier, Happy Cinema, Cros Construct.
    Multumiri: Electrecord, Universitatea Politehnica Bucuresti, Compania Municipala Parking, Fundatia 9 BRD, Teatrul Nottara.

  • „Călătoria spre Orient” a lui Johann Strauss Fiul | Lansarea cărții-document a muzicologului germano-român Franz Metz, la Cărturești Verona

    In 1847-1848, are loc unul dintre cele mai rasunatoare turnee ale timpului. Vedeta deja adorata in toata Europa, Johann Strauss Fiul viziteaza natiunile aflate de-a lungul Dunarii, pe teritoriul monarhiei austro-ungare dar si in afara lui, ducandu-si creatiile mai aproape de cei care le apreciaza cel mai mult, publicul din exact aceasta regiune. Desi a avut un succes rasunator si a influentat pe termen lung practicile componistice locale, voiajul celui supranumit „Regelui Valsului” este astazi aproape uitat. Originar din Banat, muzicologul german Franz Metz redescopera documentele epocii si reface parcursul artistului in teritoriile romanesti intr-o carte de referinta, „O calatorie spre Orient: Johann Strauss si concertele sale in Banat, Transilvania si Tara Romaneasca” (2025, Edition Musik Südost, traducere Ozana Alexandrescu). Cu ocazia bicentenarului nasterii lui Johann Strauss Fiul, volumul va fi lansat pe data de 17 iunie, ora 19.00, la libraria Carturesti Verona din Bucuresti (Str. Pictor Arthur Verona 13-15), in cadrul unei intalniri cu autorul, moderata de jurnalistul Marius Constantinescu. Invitata lansarii este conf. univ. dr. Alina Bottez, de la Facultatea de Limbi si Literaturi Straine a Universitatii din Bucuresti, care a studiat relatia dintre Dunare si muzica natiunilor riverane. Evenimentul este organizat de Forumul Cultural Austriac, Grupul Carturesti, Österreich Werbung si Goethe-Institut Bucuresti. Cartea poate fi procurata din reteaua Carturesti.

    Realizat la sugestia Bibliotecii Austria din Timisoara, in urma unei serii de conferinte, volumul „O calatorie spre Orient: Johann Strauss si concertele sale in Banat, Transilvania si Tara Romaneasca” a fost scris initial in limba germana si a fost tiparit in doua editii, aparute in 1999 si 2021 (cu sprijinul Forumului Cultural Austriac, in acest al doilea caz). Versiunea in limba romana a fost publicata de aceeasi editura germana Edition Musik Südost.

    Cartea analizeaza atat premisele cat si impactul turneului lui Johann Strauss in partea de est a Europei, perceputa atunci ca un teritoriu exotic. Adevarate slagare ale vremii, valsurile compozitorului vienez erau accesibile nu numai elitelor, fiind gustate de toate categoriile sociale. In concerte, ele erau ascultate alaturi de csárdasul maghiar, ardeleana romaneasca sau de sarbescul Kolo. Textele valsurilor cu cor si ale operetelor sale au fost traduse in limbile popoarelor ce locuiau in imperiul austro-ungar si in afara lui,  influentand astfel unele creatii scenice sud-est europene ulterioare. Spre exemplu, demonstreaza muzicologul Franz Metz, „Liliacul” a influentat aparitia si dezvoltarea ulterioara genului operetei in limba maghiara – marcate in special de „Silvia, printesa csárdasului” (Csárdásfürstin – 1915) de Emmerich Kálmán – sau in limba romana – mai ales odata cu „Ana Lugojana” (1950) de Filaret Barbu.

    „Turneul in partea de rasarit a Europei nu numai ca a sporit faima exceptionalului muzician si compozitor vienez, dar l-a si inspirat pe Johann Strauss sa creeze compozitii noi in care specificul muzical local, sud-est-european, este usor de identificat. Johann Strauss asculta, examina si apoi prelucra elemente muzicale locale in lucrarile sale. Se poate afirma ca el actiona deja ca un sustinator al dialogului intercultural, care este si azi una dintre temele esentiale ale diplomatiei cultural austriece”, precizeaza Forumul Cultural Austriac Bucuresti in prefata la cea de-a doua editie, in limba germana, a volumului.

    Cercetatorul Franz Metz adauga: „De fapt ce legatura are Strauss cu Balcanii de azi? Calatoria artistului este cum nu se poate mai captivanta. Chiar si turneele pline de aventuri – al lui Franz Liszt in 1846 si al lui Johannes Brahms in 1879 prin Banat si Transilvania – devin mici plimbari in comparatie cu "turneul mondial" al regelui valsului, din anii 1847-1848. Aceasta calatorie avea sa lase urme…”

    Nascut in Banat si format in Romania, Franz Metz este organist, muzicolog si dirijor german, specializat in domeniul istoriografiei muzicale din spatiul dunarean, cu un accent special pe  Romania, Ungaria si Iugoslavia. Cu studii de orga la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” (astazi Universitatea Nationala de Muzica din Bucuresti), Franz Metz a avut o activitate concertistica remarcabila atat ca solist cat si ca dirijor, in tara si peste hotare. Dupa emigrarea in Germania (1985), s-a dedicat si muzicologiei istoriografice, precum si cercetarii vietii muzicale a germanilor din Banatul istoric, fiind autorul a numeroase lucrari de specialitate pe aceste teme.

  • TIFF 24: Regina Maria sărbătorește 30 de ani ca-n filme. Este a 11-a ediție consecutivă a festivalului susținută de rețeaua de sănătate

    Astazi, 13 iunie, incepe Festivalul International de Film Transilvania (TIFF), cel mai important eveniment cinematografic din Romania. De 11 ani, reteaua de sanatate REGINA MARIA este alaturi de TIFF si sustine sanatatea si filmele bune la Cluj-Napoca. Pe intreaga durata a festivalului, REGINA MARIA invita participantii TIFF 24 la standul sau din Piata Unirii, unde ii va provoca sa isi puna memoria la incercare si sa castige premii – printre acestea se numara obiecte din colectia aniversara REGINA MARIA creata de SADDO dupa conceptul Alinei Gavrila Bortun. 
    De asemenea, cei care ajung la TIFF sunt invitati, pe 17 iunie, la Cinema Arta, la vizionarea filmului „The Flamenco Guitar Of Yerrai Cortes”, de la ora 22:00, un film documentar regizat de Antón Álvarez.
    Un moment de reflectie: REGINA MARIA sarbatoreste „30 de ani ca in filme” si priveste spre viitor
    Sub umbrela „30 ca-n filme”, reteaua de sanatate celebreaza 30 de ani de excelenta medicala, de pionierat in tehnologie si de premiere in Romania, dar si o noua etapa in evolutia sa – REGINA MARIA 3.0, cu ocazia editiei a 24-a a TIFF, care aduce in prim-plan, impactul Inteligentei Artificiale si al tehnologiilor. In cadrul sectiunii „Tomorrow is Fear” din program, cinefilii vor putea urmari capodopere vizionare care analizeaza viitorul omenirii: filme care fie imagineaza, in nota preponderent SF si distopica, viitorul, fie exploreaza anxietatile actuale generate de progresele tehnologice (in special AI-ul) si doctrine ideologice. 
    Momentul devine, asadar, si o oportunitate pentru a vorbi mai mult despre anxietatea provocata de tehnologie si teama de un viitor incert, reflectata in diversele pelicule distopice, in contrast cu inovatiile tehnologice medicale existente in prezent, care aduc beneficii extraordinare pentru pacienti.  
    Testele genetice – inclusiv cele nutrigenetice -, medicina nucleara, chirurgia robotica au inceput, toate, ca idei in imaginatia, uneori distopica, a vizionarilor si au fost concepte de care oamenii s-au temut sau fata de care au manifestat o puternica reticenta. Ele au devenit, insa, tehnologii medicale care joaca un rol esential in vietile pacientilor, astazi. În cei 30 de ani de activitate, REGINA MARIA a jucat mereu un rol de pionierat in implementarea celor mai noi solutii medicale, precum si in digitalizare – totul, pentru siguranta si binele pacientului. 
    REGINA MARIA iubeste TIFF-ul inca din 2014, fiind un partener constant al comunitatii din Cluj si al iubitorilor de film si creand, cu fiecare editie, o punte intre pasiunea pentru cinematografie si grija pentru sanatate. 

    Reteaua de sanatate este, astazi, singura retea medicala cu 5 spitale acreditate international din tara, iar in cadrul sau se regasesc o treime din centrele de chirurgie robotica daVinci din Romania. De asemenea, detine cea mai populara aplicatie dedicata sanatatii din regiune, cu peste 1,7 milioane de conturi de utilizatori, precum si un ecosistem digital complex, prin care pacientii au acces la dosarul medical complet digitalizat. REGINA MARIA 3.0 reprezinta o noua etapa in evolutia retelei, mai digitalizata, mai puternica, dar la fel de dedicata sigurantei pacientului.  

    ###

    Reteaua de sanatate REGINA MARIA este lider in calitatea serviciilor medicale din Romania, fiind singurul operator care detine cinci spitale cu acreditari internationale. Prin cele 22 de acreditari detinute – o performanta unica in Europa Centrala si de Est, REGINA MARIA demonstreaza constant angajamentul sau pentru excelenta medicala si siguranta ingrijirii pacientilor.

    In ultimul deceniu, aproape 1 milion de recenzii au fost acordate de pacienti medicilor REGINA MARIA, printr-un sistem unic de acordare a feedback-ului, ajungand astfel la o medie de 9,63 la nivelul Retelei. 

    Reteaua este, totodata, lider in digitalizarea sanatatii in Romania – aplicatia medicala REGINA MARIA fiind cea mai descarcata si utilizata aplicatie de acest tip, cu peste 1,7 milioane de conturi de pacienti.

  • Varvara Buzilă, etnolog din Republica Moldova, câștigă Europa Nostra Award, secțiunea Heritage Champion 2025

    Scoala de la Piscu anunta oficial ca VARVARA BUZILA, etnolog din Republica Moldova, se afla printre castigatorii premiilor Europa Nostra Awards 2025, cele mai prestigioase distinctii pentru profesionistii patrimoniului cultural din Europa. Europa Nostra este cea mai reprezentativa retea a societatii europene in domeniul patrimoniului cultural. 

    Pentru European Heritage Awards/Europa Nostra Awards 2025, au fost depuse 251 de aplicatii din 41 de tari europene. Au fost premiate 30 de proiecte si personalitati remarcabile, din 24 de tari, distinctiile fiind organizate in 5 sectiuni. Varvara Buzila a fost premiata in cadrul sectiunii Heritage Champions, ce onoreaza profesionisti care si-au dedicat mai mult de 30 de ani din viata cercetarii, ocrotirii si promovarii patrimoniului cultural. 

    Aplicatia a fost inaintata de Asociatia Gaspar, Baltasar & Melchior/Scoala de la Piscu, din Romania, premiata cu European Heritage Award/Europa Nostra Award in 2022, la sectiunea Educatie, Formare, Mestesug (Education, Training, Skills)

    Cine este Varvara Buzila?

    Varvara Buzila este una dintre cele mai importante voci ale patrimoniului cultural din Republica Moldova. De peste patru decenii, s-a dedicat protejarii si revitalizarii acestui patrimoniu, atat prin cercetare stiintifica, cat si prin implicare publica. In calitate de coordonator stiintific la Muzeul National de Etnografie si Istorie Naturala din Chisinau, a construit o cariera solida, in care rigoarea academica se impleteste cu o pasiune profunda pentru cultura vie.
    Activitatea sa de cercetare etnografica acopera peste 850 de localitati din Republica Moldova, dar si zeci din Romania si Ucraina. Este autoarea a zece monografii, a peste 75 de articole stiintifice si a sute de texte destinate publicului larg. In tot ceea ce face, Varvara Buzila reuseste sa imbine cercetarea riguroasa cu un limbaj accesibil, aducand traditiile comunitatilor in dialog cu practica muzeala contemporana. Nu intamplator, colaborarea sa indelungata cu emisiunea „Tezaur” (TVR Moldova) – cu peste 600 de episoade – a devenit un reper in promovarea patrimoniului cultural in viata cotidiana a moldovenilor, indiferent de varsta.
    In paralel cu activitatea de cercetare si comunicare, Varvara Buzila a avut un rol esential in construirea cadrului legislativ care protejeaza patrimoniul cultural imaterial din Republica Moldova. Intre 2009 si 2019, a fost presedinta Comisiei Nationale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial. A coordonat Registrul National al Patrimoniului Cultural Imaterial si a fost implicata in elaborarea a cinci dosare UNESCO, dintre care patru au fost inscrise pe lista patrimoniului imaterial, iar unul pe Lista Tentativa.

    Ca profesor, mentor si educator, a predat in mai multe universitati, a coordonat teze de masterat si doctorat, a condus tabere de vara si expeditii stiintifice. A revenit constant in mediul rural pentru a sustine purtatorii de traditie si pentru a incuraja transmiterea patrimoniului intre generatii. A contribuit activ la revigoarea cusutului camasii traditionale, initiind grupuri de lucru care, dincolo de gestul in sine, sustin identitatea culturala si intaresc rezilienta sociala si economica.
    Implicarea sa se extinde si in zona sustenabilitatii: a indrumat mesteri populari sa foloseasca materiale locale si ecologice, promovand totodata un turism cultural centrat pe autenticitate. A initiat campanii prin care a incurajat cetatenii sa doneze bunuri culturale muzeelor, ceea ce a dus la imbogatirea colectiilor publice cu peste 1800 de piese. Prin metode inovative de cercetare pe teren, Varvara Buzila reuseste sa transforme patrimoniul imaterial – aparent invizibil – intr-o realitate accesibila, transmisibila si vie.
    Varvara Buzila | etnolog Republica Moldova
    Numita adesea, cu respect, „o enciclopedie a culturii traditionale”, Varvara Buzila este o personalitate de referinta nu doar pentru specialisti, ci si pentru publicul larg. Impactul sau se vede in arhive si in legislatie, dar mai ales in sate, scoli si spatii publice – acolo unde cultura nu doar se conserva, ci continua sa inspire si sa uneasca.

    Juriul Europa Nostra Awards 2025 a concluzionat: „Mai bine de patru decenii, Varvara Buzila a contribuit neobosit la salvgardarea patrimoniului cultural al Moldovei – a celui material si imaterial – deseori in conditii dificile, avand un suport institutional modest”, notand totodata: „Imbinand cercetarea academica si activitatea la firul ierbii, a modelat linii directoare la nivel national si a jucat un rol-cheie in depunerea la UNESCO a dosarelor de patrimoniu din partea Moldovei”.
    Varvara Buzila sustine: „Chiar daca patrimoniul cultural este, prin definitie, un martor al vremurilor trecute, in prezent, cercetarea, protejarea si promovarea lui se profileaza in tendinte noi, cu un impact social aflat in crestere. De ce? Fiindca patrimoniul cultural constituie partea sesizabila a unor valori sociale definitorii. In contextul dinamismului vietii de la inceputul secolului al XXI-lea, comunitatile cauta resorturi stabile, pe care patrimoniul cultural le ofera cu multa generozitate. El are capacitatea de a uni, de a genera comunicare afectiva, de a solidariza pentru continuarea si transmiterea mostenirii culturale. In ultimele decenii am insusit lectii valoroase privind asumarea acestui domeniu. Am admirat patrimoniul bogat al multor state. In acelasi timp, am apreciat mult cand comunitatile mostenitoare de patrimoniu, l-au pus hotarat in valoare, transformandu-l intr-o resursa excelenta a constructiilor sociale. Trairea pe viu a acestor relatii conteaza enorm in practica culturala. Noi putem stimula aceste relatii dintre patrimoniul cultural si comunitati, asa incat din ele sa se alimenteze memoria sociala, necesitatea de colaborare si spiritul identitar, esentiale in dezvoltarea sociala.”  
    Adriana Scripcariu, istoric de arta, Scoala de la Piscu, Ilfov, Romania: ”Avand experienta deschiderii pe care o ofera intrarea in familia profesionala si sufleteasca Europa Nostra, am lucrat cu entuziasm la realizarea aplicatiei Varvarei Buzila la European Heritage Awards/Europa Nostra Awards 2025. Consider ca, dincolo de realizarile sale profesionale exceptionale, Varvara Buzila intruchipeaza valorile si aspiratiile unei societati greu incercate, care tinteste in acesti ani la integrarea europeana dar care iata, este deja reprezentata in aceasta galerie de onoare a aparatorilor patrimoniului cultural european. Prin personalitati ca Varvara Buzila, Moldova isi exprima compatibilitatea totala cu valorile europene. Imi doresc ca munca ei sa devina mai cunoscuta si mai vizibila la nivel european, clarificand fata acestui neam purtator de cultura si limba romanica, intre Prut si Nistru.” 
    Castigatorii European Heritage Awards/Europa Nostra Awards 2025  vor fi omagiati pe 13 octombrie, la Bruxelles, in cadrul Ceremoniei Premiilor Patrimoniului European 2025, in incinta Flagey, o cladire iconica in stil Art Deco. La acest eveniment de nivel inalt va participa Presedintele Executiv al Europa Nostra, Hermann Parzinger, si Comisarul European pentru Echitate intre generatii, Tineret, Cultura si Sport, Glenn Micallef.

    Ceremonia va constitui punctul culminant al Summitului Patrimoniului Cultural European (European Cultural Heritage Summit 2025). Intr-un context geopolitic complex, Summitul va oferi, de asemenea, o oportunitate potrivita pentru a conferi vizibilitate si rezonanta viitoarei Busole Culturale a Uniunii Europene (Cultural Compass of the European Union), precum si pentru a pleda pentru valoarea politica, sociala, de mediu si economica a patrimoniului cultural pentru viitorul Europei. Summitul e organizat de Europa Nostra si cofinantat de Uniunea Europeana.
    Despre toti castigatorii premiilor Heritage Award / Europa Nostra Award 2025 aici: Information and Jury’s comments. Premiile  European Heritage Awards/Europa Nostra Awards sunt cofinantate de Programul Europa Creativa al Uniunii Europene.

  • „The Magic of Radio Big Band” închide stagiunea de jazz la Sala Radio

    In fiecare luna de stagiune, Big Band-ul Radio Romania dirijat de Simona Strungaru ne-a „rasfatat” cu evenimente unul si unul. Invitati speciali din tara si din strainatate, ca Alice Francis, New Vegas Show, Irina Sarbu, Miruna Ionescu, Stefano di Battista, Florin Ristei, Adrian Nour, Jazzappella, Christiana Uikiza, Will Vinson, Alex Sipiagin au urcat pe scena Salii Radio alaturi de membrii Big Band-ului si ne-au facut sa batem ritmul, sa fredonam, sa dansam in pasi de jazz, samba, swing, rock etc. Seria de concerte „The Magic of…” a continuat si in aceasta stagiune cu noi „episoade”, evenimente care ne-au purtat de la sonoritatile exotice si atmosfera „caliente” de Latin Jazz, la magia muzicii inconfundabile a legendarului Quincy Jones. 

    Joi, 19 iunie 2025 (19.00), Big Band-ul Radio isi ia ramas bun de la publicul sau pana la toamna. In concertul de inchidere a stagiunii 2024 – 2025, intitulat „The Magic of Radio Big Band”, sarbatorim stralucirea, bogatia timbrala si versatilitatea acestui tip de orchestra, prin compozitii si aranjamente ale unora dintre cei mai importanti compozitori si aranjori, precum Chick Corea, Peter Herbolzheimer, Don Menza, Frank Foster, Billy Strayhorn, Sammy Nestico si multi altii. Este un concert de neratat, intrucat totul se va petrece in-house: sub bagheta Simonei Strungaru, solisti vor fi chiar membrii orchestrei.

    Veti asculta piese ca Blues in My Shoes, Groovin’ Hard, My Foolish Heart, In The Wee Small Hours, Just Like That, Admiral’s Horn sau Spain.

    Simona Strungaru (c) Cristian Barcan
    Big Band Radio (c) Cristian Barcan

    Concertul va fi transmis LIVE pe calea undelor – pe toate frecventele Radio Romania Cultural si Radio Romania Muzical. De asemenea, concertul poate fi ascultat LIVE online (pe site-urile celor doua posturi de radio) si prin intermediul aplicatiei Radio Romania, disponibila pe dispozitive Android si iOS.

    Biletele sunt disponibile in sistem online pe www.bilete.ro si in Reteaua Bilete.ro. Biletele se pot achizitiona si de la casa de bilete a Salii Radio (tel. 021 314.68.00). Pentru programul casei de bilete, va rugam sa consultati site-ul oficial www.salaradio.ro – sectiunea Bilete.

  • Trei staruri de anvergură internațională – Anita Hartig, Ștefan Pop și Erwin Schrott – distribuite în Faust de Gounod

    Saptamana 9-15 iunie 2025 aduce pe scena Operei Nationale Bucuresti doua evenimente aparte. In primul rand, miercuri, 11 iunie, Opera Nationala Bucuresti prezinta capodopera verdiana Nabucco pentru a celebra Ziua Victoriei Revolutiei de la 1848 si a Democratiei Romanesti. In al doilea rand, trei staruri de anvergura ale scenei lirice mondiale – Anita Hartig, Stefan Pop si Erwin Schrott – vor evolua, in deschiderea editiei din 2025 a Bucharest Opera Festival, duminica, 15 iunie, in rolurile principale din Faust de Gounod.

    Gala Premiilor Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor din Romania (editia a LIV-a) – luni, 9 iunie 2025, ora 19:00

    In cadrul Galei Premiilor Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor din Romania, vor fi acordate premii pentru lucrari vocal-simfonice, camerale, electronice si multimedia, premiul pentru muzica de fanfara, recunoasteri pentru muzica vocala, distinctii pentru jazz.

    Nabucco (de Giuseppe Verdi) – miercuri, 11 iunie 2025, ora 18:30
    Spectacolul este dedicat Zilei Victoriei Revolutiei de la 1848 si a Democratiei Romanesti, marcand simbolic data de 11 iunie 1848, ziua in care a fost recunoscut oficial guvernul revolutionar provizoriu al ?arii Romanesti si a fost promulgata Proclamatia de la Izlaz, act fondator, cu putere constitutionala, al statului roman modern. In acest context aniversar, alegerea capodoperei verdiene Nabucco nu este, desigur, intamplatoare. In Va, pensiero, celebra arie corala a prizonierilor evrei, tinuti in captivitatea babiloniana, acestia tanjesc dupa libertatea pierduta si patria indepartata. Acest imn al dorului si al sperantei dupa tara mea atat de frumoasa si pierduta (mia Patria sì bella e perduta) a fost receptat, in Europa cuprinsa de valtoarea revolutiilor pasoptiste, drept un simbol muzical al idealurilor de libertate politica si redesteptare nationala.

    Lucio Silla (de Wolfgang Amadeus Mozart) – vineri, 13 iunie 2025, ora 14:00
    Studioul Experimental in Artele Spectacolului Muzical Ludovic Spiess din cadrul Operei Nationale Bucuresti, in parteneriat cu Universitatea Nationala de Muzica Bucuresti, gazduieste spectacolul de foaier Lucio Silla de Wolfgang Amadeus Mozart, care este prezentat publicului de catre clasa de opera condusa de CDA dr. Oana Andra. Mozart a compus opera Lucio Silla pe cand avea doar 16 ani. Actiunea se petrece in Roma antica, iar consulul Lucio Silla este un dictator cinic, lipsit de scrupule si insetat de putere. Insa, contrar tuturor asteptarilor, renunta la tot – inclusiv la putere si la iubire – cu un detasament pe cat de neasteptat, pe atat de improbabil. In cele din urma, ii iarta pe toti si restaureaza libertatea Romei.

    Amiaza armoniilor franceze – sambata, 14 iunie 2025, ora 14:00
    In Foaierul Operei Nationale Bucuresti, soprana Irina Iordachescu, flautista Cristina Raducan si pianista Liana Mares vor sustine un spectacol artistic – intitulat Amiaza armoniilor franceze – din programul caruia vor face parte lucrari semnate de compozitorii George Enescu (Soupir si Sept Chansons de Clément Marot), Camille Saint-Saëns (Une flûte invisible), Gabriel Fauré (Pavane), Francis Poulenc (Fleurs), Claude Debussy (Romance, Syrinx si Nuit d’étoiles), Henri Duparc (Chanson triste), Jacques Ibert (Piece pour flûte seule) si Jules Massenet (Élégie).

    Faust (de Charles Gounod) – sambata-duminica, 14-15 iunie 2025, ora 18:00
    Sfarsitul saptamanii operistice 9-15 iunie 2025 inseamna Faust de Charles Gounod (dupa tragedia omonima scrisa de Johann Wolfgang von Goethe si in regia semnata de Alexandru Tocilescu). Opera Nationala Bucuresti prezinta acest grandios spectacol – care readuce in atentia publicului (pasionat de arta lirica) legenda medievala germana a pactului cu diavolul la care recurge omul pacatos pentru atingerea ilegitima a unui scop pamantean – intr-o dubla distributie, sub conducerea muzicala a maestrului Tiberiu Soare: una nationala pentru reprezentatia de sambata, 14 iunie 2025 (cu tenorul Lucian Corchis in rolul Faust, basul Marius Bolos in rolul Mefisto si soprana Marta Sandu Ofrim in rolul Margareta), iar alta de rezonanta internationala pentru reprezentatia de duminica, 15 iunie 2025 (cu tenorul Stefan Pop in rolul Faust, bas-baritonul uruguaian Erwin Schrott in rolul Mefisto si soprana Anita Hartig in rolul Margareta). Totodata, spectacolul de duminica, 15 iunie 2025, marcheaza inceputul oficial al editiei din 2025 pentru Bucharest Opera Festival. 
    Bilete pe http://tickets.operanb.ro/ si de la Casa de Bilete a Operei Nationale Bucuresti.

    Anita Hartig
    Erwin Schrott
    Stefan Pop

    Sponsori: Crama de Matei, Aqua Carpatica, BCR, Retele Electrice si PPC Romania.
    Parteneri: Market Aroma, Yokko The Fashion Store, Secuiana, Marelbo, Pop Cola, Phoenixmedia, Euromedia, Cocor, Baneasa Shopping City, Cineplex, Imperia Club, CompasCoffee, Nissa, Douglas, Casa Espana, Sansha.
    Partener cultural de mobilitate: Suzuki.
    Parteneri media: Digi24, Antena 3, Romania TV, TVR Cultural, Radio Romania Cultural, Radio Romania Muzical, Radio Romania Actualitati, RFI Romania, Romantic FM, Radio Itsy Bitsy, Zile si Nopti, Agerpres, Spot Media, Ziarul Metropolis, News Bucuresti, Q Magazine, Marea Dragoste, Leviathan, Ordinea Zilei, Bucuresti Business, Reusita.ro, 9am.ro, Kudika, Garbo, Romania Journal, Grupul de Presa SEMNAL, Nine O’Clock, A7 TV, Ziarul Puterea, Mediatrust.

  • Imperialul de Beethoven și doi invitați britanici la închiderea de stagiune a Orchestrei de Cameră Radio

    Miercuri, 18 iunie 2025 (19.00), ORCHESTRA DE CAMERA RADIO isi incheie stagiunea la Sala Radio printr-un eveniment extraordinar, cu participarea a doi invitati speciali din Marea Britanie. Ca solist, il veti aplauda pe tanarul pianist Martin James Bartlett care va interpreta celebra lucrare a lui Beethoven: Concertul nr. 5 pentru pian si orchestra – Imperialul. 
    Pianistul britanic a avut un succes timpuriu in cariera sa, fiind castigatorul premiului BBC Young Musician of the Year in anul 2014. In 2015 si-a facut debutul la celebrul festival londonez BBC Proms, interpretand Gershwin – Rhapsody in Blue, alaturi de Royal Philharmonic Orchestra. In anul urmator, a cantat la slujba dedicata celei de-a 90-a aniversari a Majestatii Sale Regina Elisabeta a II-a, eveniment transmis in direct pe postul BBC One, de la Catedrala St. Paul.
    Martin James Bartlett
    Evenimentul va fi dirijat de Jonathan Bloxham – care s-a aflat recent la pupitrul unor ansambluri ca Royal Philharmonic Orchestra – Londra, Orchestra Simfonica din München, Salzburg Mozarteum. Director Muzical al Teatrului din Lucerna (Elvetia), dirijor principal pentru Nordwestdeutsche Philharmonie (Germania) si dirijor in rezidenta si consilier artistic pentru London Mozart Players, muzicianul britanic Jonathan Bloxham a stralucit la Festivalul de la Glyndebourne in 2021, dirijand Luisa Miller de Verdi, cu Filarmonica din Londra. 

    In stagiunea 2023/24, a debutat cu NDR Elbphilharmonie (Hamburg – Germania) si BBC Symphony, revenind la London Philharmonic si realizand un turneu de exceptie cu Philharmonic Brass. Dirijeaza ansambluri precum Orchestra Nationala Belgiana, Residentie Orkest si Orchestra Nationala Estoniana, avand si primele colaborari cu Beethovenorchester din Bonn, Orchestra de Camera din Ostrobothnian si orchestra de la Opera North. 

    Jonathan Bloxham (c) Sofija Palurovic

    Seara de la Sala Radio va propune si Concertul Brandenburgic nr. 1 semnat de Bach si Concertul in sol minor pentru doua violoncele si orchestra, creat de Vivaldi, celebrul compozitor al suitei „Anotimpurile”. In ipostaza solistica ii veti aprecia pe violoncelistii Radu Sinaci si Izabela Ghergu. 

    Concertul va fi transmis LIVE pe calea undelor – pe toate frecventele Radio Romania Cultural si Radio Romania Muzical. De asemenea, concertul poate fi ascultat LIVE online (pe site-urile celor doua posturi de radio) si prin intermediul aplicatiei Radio Romania, disponibila pe dispozitive Android si iOS.

    Biletele sunt disponibile in sistem online pe www.bilete.ro si in Reteaua Bilete.ro. Biletele se pot achizitiona si de la casa de bilete a Salii Radio (tel. 021 314.68.00). Pentru programul casei de bilete, va rugam sa consultati site-ul oficial www.salaradio.ro – sectiunea Bilete.