On hearing about the recent discovery of 271 unknown works of art by Picasso, supposedly given by the artist shortly before his death to a French electrician, my first thought was: “Too good to be true.” It is unlikely that the artist would have lavished such a gift on anyone, let alone someone whom he had employed to install alarm systems in his villas in the south of France.
That the gift included work representing different phases of his career between 1900 and 1932, including a watercolour from his early and much-sought-after Blue Period, only deepens the mystery, since Picasso would have been well aware of the enormous financial value of such a collection.
By the 1970s, he was exorbitantly wealthy thanks to sales of his work, and although he had an unsophisticated attitude to money , it cannot have escaped his attention that the imprimatur of his signature could transform even the most rushed and routine doodle into an expensive work of art.
Image 3 of 6
"Still Life Glass Sand" by PicassoPhoto: AP/Succession Picasso
Image 3 of 6
Spanish artist Pablo Picasso (1881 – 1973) in front of one of his paintings at home in Cannes in 1955Photo: George Stroud/Getty Images
It is true that Picasso occasionally gave signed pieces to impoverished friends in the knowledge that they would sell them to raise money, but the recipients were for the most part artists or poets whom he knew from his early days in Paris – co-conspirators among the avant-garde, not handymen.
Moreover, although we know that Picasso did occasionally hang on to particular examples of his own work for many years, the pieces he kept for himself were of the highest quality – touchstones, if you like, to remind himself of artistic breakthroughs when his inspiration was at a low ebb. In contrast, the artworks that have come to light in France (including lithographs, gouaches, Cubist collages, a notebook and the Blue Period watercolour) do not appear to be especially important.
Image 4 of 6
"Still Life Glass Sand" by PicassoPhoto: AP/Succession Picasso
Image 4 of 6
Spanish artist Pablo Picasso (1881 – 1973) in front of one of his paintings at home in Cannes in 1955Photo: George Stroud/Getty Images
Image 4 of 6
"Nature Morte Verre" (Still Life Glass) by PicassoPhoto: AP/Succession Picasso
It is, therefore, no surprise that Picasso’s son Claude is vigorously contesting the story of the retired French electrician Pierre Le Guennec, who has suddenly come forward with this mouth-watering cache of art. “It doesn’t add up,” says Claude .
And yet, even though our heads tell us to be sceptical of Le Guennec’s claim, in our hearts many of us would like to believe that it is true. The reason for this is that his story chimes with our understanding of Picasso, confirming ideas about the artist that have become part of the bedrock of his myth.
Image 5 of 6
"Still Life Glass Sand" by PicassoPhoto: AP/Succession Picasso
Image 5 of 6
Spanish artist Pablo Picasso (1881 – 1973) in front of one of his paintings at home in Cannes in 1955Photo: George Stroud/Getty Images
Image 5 of 6
"Nature Morte Verre" (Still Life Glass) by PicassoPhoto: AP/Succession Picasso
Image 5 of 6
Nu Assis (Seated Nude) by PicassoPhoto: AP/Succession Picasso
As the preeminent artistic genius of the 20th century, Picasso has come to embody a pinnacle of creativity: vigorous, prolific, never standing still.
His inordinate and sustained artistic fertility is a marvel – he could turn his hand to almost any medium, and quickly master it. Few people can operate at the top of their game for very long, yet such was the primal energy that animated Picasso, he could work at fever pitch throughout his adult life, often producing more than one large canvas a day.
Extremely intelligent, he was aware of the phenomenal capacity of his powers — just as he was self-conscious about the ways in which he could transmute the stuff of his everyday life into art, such as the scraps of newspaper that he used in his wonderful Cubist collages .
Thus the idea that a substantial number of unknown works of art by Picasso might have come to light nearly four decades after his death is not quite as far-fetched as it might seem: after all, when he died in 1973, Picasso left behind an estate of more than 43,000 artworks, so the possibility that 271 of them might have gone missing isn’t entirely ridiculous.
Le Guennec’s claim is so intoxicating partly because it reminds us of Picasso’s whirling, mercurial productivity. We enjoy hearing the Frenchman’s story because it augments what we already know about Picasso’s boundless talent – and promises to tantalise us with new details about his life and art.
Image 6 of 6
"Still Life Glass Sand" by PicassoPhoto: AP/Succession Picasso
Image 6 of 6
Spanish artist Pablo Picasso (1881 – 1973) in front of one of his paintings at home in Cannes in 1955Photo: George Stroud/Getty Images
Image 6 of 6
"Nature Morte Verre" (Still Life Glass) by PicassoPhoto: AP/Succession Picasso
Image 6 of 6
Nu Assis (Seated Nude) by PicassoPhoto: AP/Succession Picasso
Image 6 of 6
A painting of a hand by PicassoPhoto: AP/Succession Picasso
The story also reminds us that Picasso could be a diabolical rogue. One of the things I most admire about Picasso is that he questioned everything, including the fundamental tenets of art history such as perspective. In his bid to resist visual clichés, he experimented continuously, so that it is hard to pinpoint any consistent artistic identity or style.
In a sense, he was a monster, who occasionally delighted in perversity for its own sake , This is why it is impossible to dismiss Le Guennec’s story out of hand, since if anyone was maddening and unpredictable enough to exchange hundreds of works of art for routine odd jobs, that person was Picasso.
Image 2 of 6
"Still Life Glass Sand" by PicassoPhoto: AP/Succession Picasso
I am unabashed in my enthusiasm for the work of William Stout, and I’ve written about him previously several times here on Lines and Colors (links below). In particular, I take great delight in his beautiful drawings in pen and ink with watercolor.
I’ve been looking forward to the release of William Stout: Inspirations from Flesk publications since it’s companion volume, William Stout: Halllucinations, was released back in July (my review here).
Stout has been prolific in his career, and there are a number of illustrations and other drawings that are difficult to find in print. Much to the delight of Stout fans like myself, the two books have collected a number of these from various sources and presented them in the kind of beautifully produced and printed art volumes that are Flesk’s specialty.
The two collections are arranged thematically, the first focusing on monsters, trolls, dragons and creatures, the new one on women from fantasy and fairy tales.
In both volumes we see Stout having fun, gleefully drawing on his inspirations from traditional stories and pop culture as well as paying tribute to some of his artistic roots.
In Inspirations, we find Stout working with subjects from Edgar Rice Burroughs, Shakespeare, The Wizard of Oz (Baum’s not MGM’s), Wagner’s Ring Cycle, Rima the Jungle Girl, The Bride of Frankenstein and even a humorous take on his own dinosaur illustrations; in the process creating playful homages to late 20th Century artists like Frank Frazetta and Dave Stevens, and Golden Age masters like Arthur Rackham, Edmund Dulac and the great but under-appreciated Gustav Tenngren and John Bauer (links to my posts).
In fact, in his Foreward, Stout outlines what he calls his “Rackham/Dulac Technique” in a step-by step walkthough of the process that many illustrators will find enlightening.
Stout has been influenced by a number of great Golden Age pen and ink illustrators, with a variety of approaches, and in his own style he has managed to distill a balance of linework, rendering and application of color that I find particularly appealing. Combined with his accomplished draftsmanship and fervent imagination, he serves up a smorgasbord of visual treats in these collections.
There is a small gallery of preview images on the Flesk site (click on the image to pop up the gallery), along with more detail about Inspirations and the companion volume Hallucinations, as well as the other Stout titles from Flesk: Dinosaur Discoveries and New Dinosaur Discoveries A-Z.
The titles can all be ordered directly from the Flesk online store (or the old way via mail).
The limited edition signed hardback version of William Stout: Inspirations is already sold out from the Flesk site, though you may still be able to order copies of the hardback directly from William Stout’s site.
You can also find more of Stout’s work, in a variety of media, subjects and approaches, in the galleries on his site.
Am tot citit in presa din ultimile 10 zile o gramada de articole legate de excavatiile arheologice din Piata Universitatii. Multe, multe tampenii, speculatii, mirari stupide, etc. Toti ziaristii care au scris, au avut un ton atat de bombastic de parca acolo s-ar fi descoperit cel putin Comoara lui Tutankamon. Toti mimeaza surprinderea (sau chiar or fi atat de impresionati?) in fata catorva schelete, ramasita a vechiului cimitir din jurul fostei biserici Sf. Sava.
"Piata Universitatii se va transforma intr-un muzeu in aer liber. Arheologii vor sa scoata la lumina toate zidurile lacasului construit la inceputul anilor 1700 de catre Constantin Brancoveanu. Le vor acoperi apoi cu un geam gros, peste care pietonii vor putea circula. Desigur… candva." ProTv
What?? Au zis arheologii asa ceva? Nu prea cred…
Scheletele vor fi prezentate publicului in Muzeu (asta pana se deschide Muzeul Antipa, probabil):
"Toate vestigiile si scheletele descoperite vor fi depozitate la Muzeul Muncipiului Bucuresti si temporar vor fi prezentate publicului. "De aici
I-auzi! Mami, mami, ma duci maine la muzeu sa vad hârca lui jupan Grigore Postavaru ot mahalaua Coltii!!
Ceea ce nici n-ati banuit este ca in viziunea stiristilor si ziaristilor urmele de lemn de la sicrie se numesc CAVOURI:
"Mai multe cavouri cu schelete umane au fost descoperite in Piata Universitatii in timpul sapaturilor"ProTv
"Cimitir, cavouri si schelete umane, descoperite în Piata Universitatii" http://www.ziar.com
"Mai multe cavouri cu schelete umane au fost descoperite in Piata Universitatii din Capitala, in timpul sapaturilor la parcarea subterana ce urmeaza sa fie construita pe locul unde erau"sursa
S-au luat ca fraierii unul dupa altul fara sa-si puna nici o urma de intrebare…
Precum aceste exemple, sunt alte zeci de stiri prezentate parca de niste copii de 10 ani.
Eu nu am vazut printre schelete de la Universitate ceva care sa corescpunda definitiei CAVOU:
CAVÓU, cavouri, s.n. Constructie de zidarie, funerara (într-un cimitir sau în alt loc de înmormântare) cu una sau mai multe cripte. – Din fr. caveau.
Multumesc Irinei Leca, care m-a ajutat sa fac aceste poze de la Mansarda Universitatii
La sapaturile de pe Lipscani de acum 3 ani, nimeni nu a fost atat de impresionat cand s-a descoperit cimitirul bisericii lui Gheorma Banul, de sub temelia Palatului BCR. Dar acum, fiind aproape de gura de metrou si de statia de troleibuz, ziaristilor le e foarte usor sa ajunga pentru un reportaj traznet "cu scheleti". Iar cu scheletele aparute in jurul bisericii Sf. Dumitru (care e? aia din fata de la Teatrul de Comedie) s-au jucat puradeii timp de o vara intreaga. Nici un ziarist nu s-a mirat si nu a scris terifiat despre acelea.
Despre mormintele de pe Lipscani nu prea am vazut vreu reportaj de acelasi gen, precum cele de la Universitate. Mormintele de aici au fost complet ignorate. Foto din 2007
Pentru ca ziaristii (si cititorii lor) sa fie bine documentati si pregatiti pentru viitoarele descoperiri "incredibile" si "nemaipomenite" de oase de targoveti le-am pregatit cateva harti ale bisericilor disparute si prezente din centru orasului.
Voi specifica ca in jurul tuturor acestor monumente, cat si pe locul celor disparute, vor putea fi descoperite, in cazul unor sapaturi, ei bine, vor fi descoperite scheeeletee!!!!! De oameni morti!! Pe care sa ii puna ei sub sticla la ei acasa. Sau sa le duca la muzeu, ca pe un schelet de Dinotherium Gigantisium.
Grafica folosita este special realizata in spiritul reportajelor mediei bucurestene.
Adica spectaculos!!!!!!
Bisericile numite sunt cele disparute. Cercurile portocalii sunt in jurul bisericilor inca existente.
In jurul lor, la 2- 3 metrii adancime, sigur odihnesc si azi
cateva zeci de raposati vechi de 400-200 ani
Observam cu stupoare cum se afirma uneori ca românii sunt si acum “codasii Europei”! Astfel de afirmatii pot fi semne de incultura crasa sau, de cele mai multe ori, de rea vointa, ce apare ca un rezultat al oportunismului unor ziaristi care nu urmaresc altceva decât banii care vin din Vest sau de la Est.
Si pentru ca autorii celui mai popular dictionar occidental “Larousse” nu vorbesc deloc de români ca natiune importanta pentru dezvoltarea civilizatiei umane, vom prezenta o serie de inventatori de marca originari din România, sau personalitati mondiale de prima marime care apartin acestui neam, dar care din pacate nu sunt cunoscuti.
• Rachetele expediate de la Cape Kennedy si aripile “Delta” au fost inventate la Sibiu înca din 1555! Onest, Robert Charroux a semnalat acest eveniment, cu toate amânuntele necesare si cu o fireasca uimire ca “istoria oficiala” a “reusit” sa-l neglijeze… Racheta spatiala cu trei etaje de carburant solid (”model Cape Kennedy “) a fost inventata în 1529 si trimisa în spatiu cu succes în 1555, în prezenta a mii de spectatori. Performer: Conrad Haas, seful Depozitului de Artilerie de la Sibiu (1550- 1570).
Aceasta informatie si urmatoarele provin dintr-un vechi manuscris descoperit de prof. Doru Todericiu, în 1961, la biblioteca din Sibiu. Lista inventiilor mentionate în manuscris contine: racheta cu doua etaje de ardere (1529); racheta cu trei etaje (1529), baterie de racheta (1529), casuta zburatoare (1536), experimentarea principiului arderilor necesare la racheta cu mai multe etaje (1555), utilizarea aripioarelor de stabilizare având forma literei delta (1555)… “Casuta zburatoare”, propulsata în aer de racheta, nu era nimic altceva decât anticiparea cabinei spatiale folosita de cosmonauti începând cu anii `50!… În lucrare erau mentionate si pulberile lui Ioan Romanul din Alba Iulia.
• Radioactivitatea artificiala a fost descoperita de o savanta de la Facultatea de Stiinte Bucuresti, si însusita apoi de Marie Curie si întrebuintata pentru distrugere. Cerând un grad superior la facultate, savanta românca îi scria regelui Carol al II lea: “Numirea mea s-ar putea face pe aceeasi cale exceptionala ca si a domnilor recomandati de dl. Perrin, ca o recompensa a descoperirii radioactivitatii artificiale, care este a mea si de al carui fruct s-a bucurat d-na Joliot Curie, recomandata de însusi dl. Perrin pentru Premiul Nobel. (… ) Domnul Decan al Facultatii de Stiinte si o parte din profesori ma sacrifica pentru a nu-i nemultumi pe dl. Perrin si pe sotii Joliot Curie, de care, zic dumnealor, au nevoie.” Vesnicile “plecaciuni” fata de cei de afara, bogati, deci destepti si merituosi! Nedreptatita savanta înfiintase din proprie initiativa Catedra de Radioactivitate de la Facultatea de Siinte Bucuresti…
• 1827 – Petrache Poenaru, membru al Academiei Române si unul dintre organizatorii învatamântului national, inventeaza predecesorul stiloului modern: “condei portaret, fara sfârsit, alimentându–se singur cu cerneala”
• 1858 – Bucuresti – primul oras din lume iluminat cu petrol si prima rafinare a petrolului.
• 1880 – Dumitru Vasescu – construieste automobilul cu motor cu aburi.
• 1881- Alexandru Ciurcu – obtine un brevet din Franta prin care prevede posibilitatea zborului cu reactie.
• 1885- Victor Babes- realizeaza primul tratat de bacteriologie din lume.
• 1886 -Alexandru Ciurcu – construieste prima ambarcatiune cu reactie.
• 1887- C. I. Istrate – Friedelina si franceinele.
• 1895- D. Hurmuzescu – descopera electroscopul.
• 1899- C.I. Istrate – o noua clasa de coloranti.
• 1900- Nicolae Teclu – becul cu reglarea curentului electric si gaz.
• 1904- Emil Racovita – fondatorul biospeologiei.
• 1905- Augustin Maior – telefonia multipla.
• 1906- 18.03 – Traian Vuia – avionul cu tren de aterizare pe roti cu pneuri; cu “Vuia I” acesta reuseste prima decolare fara sa foloseasca nici un mijloc ajutator, numai cu aparate aflate la BORD, (în fapt, primul avion din istorie).
• 1906- A.A. Beldiman – aparatul hidraulic cu dalta de percutie pentru sondaje adânci.
• 1908- Lazar Edeleanu – primul procedeu de rafinare a produselor petroliere cu bioxid de sulf din lume, procedeu care îi poarta numele.
• 1908- Acad. Nicolaie Vasilescu-Karpen – “pila Karpen”, care functioneaza înca si produce curent electric, neântrerupt, de aproape 100 de ani!
• 1910- iunie – Aurel Vlaicu – lanseaza primul avion din lume fuselat aerodinamic.
• 1910 – Tache Brumarescu – masina de taiat sulf.
• 1910- Stefan Procopiu – efectul circular al discontinuitatilor de magnetism.
• 1910- Henri Coanda reuseste primul zbor al unui avion cu reactie (fabricatie proprie).
• 1910- Ioan Cantacuzino – “fenomenul Cantacuzino” (aglutinarea unor microbi).
• 1913-1916- Ioan Cantacuzino – vaccinarea antiholerica (metoda Cantacuzino)
• 1916- D. Danielopolu – actiunea hipertensiva a digitalei.
• 1918- Gogu Constantinescu – întemeiaza o noua stiinta: sonicitatea.
• 1919 Stefan Procopiu – unitatea elementara de energie magnetica (magnetonul).
• 1920 Emil Racovita – pune bazele Institutului de Speologie Cluj (primul din lume).
• 1920 ing. Gheorghe Botezatu – a calculat traiectoriile posibile Pamânt – Luna, folosite la pregatirea programelor “Apollo” (al caror parinte a fost sibianul Herman Oberth); el a fost si seful echipei de matematicieni care a lucrat la proiectul rachetei “Apollo” care a dus primul om pe Luna.
• 1921 Aurel Persu – automobilul fara diferential, cu motor în spate (de forma “picaturii de apa”).
• 1921 Nicolae Paulescu – descopera insulina; pentru ca era un anti-mason virulent, Premiul Nobel l-au primit canadienii F. Banting si J.R.J. McLeod pentru aceasta descoperire…
• 1921 Stefan Procopiu – Fenomenul Procopiu (depolarizarea luminii).
• 1922 C.Levaditi si Sazevac – bismutul ca agent terapeutic împotriva sifilisului.
• 1925 Traian Vuia – generatorul de abur cu ardere în camera închisa si cu vaporizare instantanee.
• 1930 Elie Carafoli – avionul cu aripa joasa.
• 1933 Henri Coanda – aerodina lenticulara (farfuria zburatoare).
• 1938 Henri Coanda – efectul Coanda.
• 1938 Henri Coanda – discul volant.
• 1952 Ia fiinta Institutul National de Geronto-Geriatrie „Dr. Ana Aslan”, primul institut de geriatrie din lume, model pentru tarile dezvoltate, prin asistenta clinica si cercetare. „Ana Aslan” are, anual, mii de pacienti. Efectele terapiei Aslan asupra îmbatrânirii au convins înca de la început, aducând institutului pacienti cu nume celebre: Tito, de Gaulle, Pinochet, Chaplin, Claudia Cardinale, printese, conti si directori ai unor mari banci ale lumii. Renumele produselor “Aslan” a trecut si Oceanul, John Kennedy recurgând, pentru o afectiune a coloanei vertebrale, la un tratament la domiciliu cu “Gerovital”.
O mentiune speciala facem pentru Stefan Procopiu, fizician de renume mondial, doctor honoris causa al mai multor universitati, membru al Academiei Române, întemeietorul scolii românesti de magnetism, om de mare tinuta profesionala, de înalta atitudine civica si patriotism. În 1919, plecând de la teoria cuantelor a lui Max Planck, calculeaza valoarea magnetonului teoretic (unitatea elementara de energie magnetica), astazi cunoscut ca “magnetonul Bohr-Procopiu”. În 1921 descopera fenomenul de depolarizare a luminii în suspensii si coloizi, denumit fenomenul Procopiu, urmat în 1930 de efectul Procopiu, în magnetism. Propus spre acordarea premiului Nobel pentru fizica de catre comisia de recomandari în urma dovedirii teoretice a existentei magnetonului, a fost privat pe nedrept de distinctie, aceasta fiindu-i înmânata savantului danez Niels Bohr, desi descoperirea a fost anuntata întâi de roman.
• O sincronicitate uimitoare a fost sesizata de unele persoane: vehiculul descris de profetul biblic Ezechiel a fost asemuit cu ingenioasele centuri zburatoare testate de americani în 1961, dar, desi americanii au fost creditati ca autori ai inventiei, adevaratul inventator este Justin Capra care, în 1958 a proiectat, realizat si zburat cu un astfel de aparat. Acum, acest aparat a fost îmbunatatit si este folosit (cu o autonomie de 30-40 minute) pentru salvarea rapida de pe platformele marine si pentru supravegherea zonelor forestiere.
• Un crater de pe luna poarta numele lui… Spiru Haret. Aceasta deoarece savantul roman a demonstrat ca axa mare a elipsei pe care se deplaseaza Pamântul în jurul soarelui este de o marime variabila, creând premisele de baza ale astrofizicii moderne.
• Mai putem semnala existenta unor personalitati, adevaratele “vârfuri de talie universala” aparute dintre minoritatile din România, în toate domeniile. Un exemplu de prim rang: prof. Herman Oberth, un sas din Sibiu, considerat “parintele navigatiei spatiale” si, de asemenea, profesorul lui Werner von Braun, seful programului rachetelor americane “Saturn”.
Alte realizari românesti:
• Stefan Odobleja – Parintele ciberneticii generalizate.
Timisoara – primul oras european cu iluminat stradal cu energie electrica (noiembrie 1884).
• Ion Agârbiceanu – primul laser cu gaz (heliu-neon) cu radiatie infrarosie (1962).
• Dumitru Daponte – inventatorul modalitatii de proiectare a filmului în relief.
• Iulius Popper – inventatorul unui dispozitiv pentru recoltarea aurului din apa marii; în plus este cel care a dat denumiri românesti unor locuri din Tara de Foc (Sinaia, Ureche, Lahovary, Rosetti).
• Aurel Persu – a stabilit ca automobilul cu cele mai corecte forme aerodinamice trebuie sa fie proiectat având forma unei picaturi de apa, în cadere. General Motors precum si Ford au facut propuneri pentru achizitionarea patentului.
• Anghel Saligny – construieste în premiera mondiala, la Braila si Galati, silozuri din beton armat (pentru poduri).
• Eliza Leonida Zamfirescu – prima femeie inginer din lume.
• Smaranda Braescu – una dintre primele femei parasutist din lume, detinatoare a mai multe recorduri mondiale în domeniu.
REALIZARI CONTEMPORANE
• Dr. fiz. Eugen Pavel, de la Institutul de Fizica Atomica de la Magurele, a realizat un CD ROM (din sticla) cu o capacitate de stocare de 15.000 ori mai mare decât a unuia obisnuit. Pe 5 astfel de CD-uri ar putea fi stocata întreaga Biblioteca a Academiei Române, iar informatiile ar putea rezista… 5.000 de ani!!! În noiembrie 1999, inventia sa a fost premiata cu medalia de aur la Salonul Mondial al Inventiilor “Bruxelles Europa”, iar autorul doreste cu orice pret producerea de serie în România. Dar forurile din România întârzie la nesfârsit formalitatile…
• Constantin Pascu a realizat în anul 2000, în premiera mondiala, un aparat care purifica aerul în spatiile de locuit: distruge bacteriile din aer, retine praful si fumul de tigara, atmosfera devenind “ca în salina sau pe litoralul marin”. Instalarea acestui aparat costa atunci doar 480.000 lei!…
• Petrica Ionescu este cel mai important regizor de opera dupa Zefirelli (afirmatie facuta de George Astalos, în ian.2001)
• România a câstigat Campionatul Mondial de bridge (considerat de multi drept cel mai inteligent joc de carti) pe Internet, în 16.11.2000 (107 – 75 cu SUA în finala).
• Hackerii români sunt considerati printre cei mai buni (si mai periculosi) din lume. “Distractia” (conform declaratiei lor, ei nu fura informatii, ci doar doresc sa îsi dovedeasca … valoarea) celor “5 magnifici de la Rasarit” a obligat CIA sa trimita o delegatie la Bucuresti… Printre site-urile “sparte” de ei: US Army, US Air Force, US Navy, NASA, Coast Guard, departamente federale, etc…
• La salonul inventiilor de la Geneva (aprilie 2001), România s-a clasat pe locul I în privinta numarului de premii obtinute si pe locul II (dupa Rusia) ca numar de inventii prezentate. Adica a luat premii pentru toate cele 62 de inventii prezentate (22 premii I; 18 premii II; 22 premii III)!! Delegatia româna s-a mai întors de la Geneva si cu 4 premii speciale din partea delegatiilor altor tari, un premiu de creativitate (pentru Ionut Moraru – inventia “Biomer”), Medalia expozitiei si Diploma salonului pentru contributia exceptionala în promovarea inventiilor.
* În anul 2003, la salonul de inventica EURECA de la Bruxelles, ing. Petrache Teleman a obtinut medalia de aur si medalia de argint si înca patru premii pentru inventiile sale ECOPIERA si MOPATEL – materiale ecologice de constructii – dar inventiile nu au fost valorificate nici în ziua de astazi.
• Prof. Stefania Cory Calomfirescu a primit medalia de aur a mileniului din partea Universitatii Cambridge (ian. 2001), fiind aleasa si în Consiliul Director al prestigioasei institutii britanice. Posesoare a doua certificate de inovator, autoare a 8 tratate de neurologie, Sefa Clinicii de Neurologie din Cluj Napoca este primul medic din lume care a scris un tratat despre edemul cerebral. În plus, medicul român a primit si medalia de onoare a mileniului din partea Institutului Biografic American, fiind numita si în conducerea acestei unitati.
• Dr. Maria Georgescu, eleva prof. Ana Aslan si director al institutului cu acelasi nume, a avut o serie de pacienti celebri: Charlie Chaplin, Leonid Brejnev, Iosip Broz Tito, J.F.Kennedy, Charles de Gaulle, presedintii Suharto si Ferdinand Marcos, generalul Augusto Pinochet (1993), printul Agacan (cu sotia), contele Olivetti, contesa Zwarowskzy, etc.
• La olimpiada internationala de matematica de la Washington (iulie 2001), elevii romani au obtinut o medalie de aur, doua de argint si trei de bronz. Ei sunt din Galati, Arad, Vâlcea si Constanta. Participarea la olimpiade internationale de matematica si fizica: 500 de elevi din 83 de tari… Mihai Manea, medaliatul cu aur (din Galati) are, la 18 ani, un palmares impresionant: medalii de aur timp de trei ani consecutiv la internationale si Balcaniada… Fireste, el a fost “racolat” imediat de americani, optând pentru Universitatea din Princetown (SUA).
• Stefan Cosmin Buca, Maria Popa si Mihai Ivanescu au fost nominalizati, în vara anului 2001, pentru Premiul Nobel de catre institutii din SUA! Primul este student la Economie, ceilalti participa la programe în colaborare cu NASA.
• Nicu Mincu din comuna Ivesti (Galati) vindeca diverse boli cu leacuri si ceaiuri preparate din 170 de plante. La 81 de ani, arata ca la 50, pentru ca, spune el, a descoperit un (secret) elixir al tineretii…
• România este pe primele locuri în lume la… exportul de inteligenta. De exemplu, la “Microsoft”, a doua limba vorbita este româna, iar la NASA multi dintre specialistii de prim rang sunt tot români…
• Radu Teodorescu este proprietarul celei mai renumite sali de gimnastica din SUA (Manhattan/New York). Emigrat în 1972, a ajuns cel mai celebru profesor de fitness de peste Ocean, printre clientii sai numarându-se Robert Redford, Cindy Crawford, Candice Berger, Susan Sarandon, Mick Jagger, s.a. Celebrele casete video lectii de fitness produse de Cindy Crawford începând din 1992 au fost realizate împreuna cu antrenorul sau, Radu Teodorescu, care doreste sa înfiinteze în România primul institut din lume de pregatire a profesorilor de educatie fizica în fitness pentru adulti…
• Nicolae Balasa, un inginer mecanic din Dolj, socoteste mental mai rapid decât calculatorul (înmultiri, împartiri, ecuatii de gradul II, radicali de ordinul III si IV)! Fost inginer la Uzina Mecanica Filiasi, din 1994 Nicolae Balasa este actualmente somer…
• Ion Scripcaru, strungar si lacatus mecanic din satul Uzunu (Giurgiu) nu gaseste de 4 ani, 15.000 USD pentru a-si realiza inventia epocala (pâna la proba practica): motorul care nu consuma nimic! Acesta ar trebui sa functioneze pe baza gravitatiei, fiind în fapt “instalatie mecanica amplificatoare de putere, capabila sa transforme forta statica gravitationala în lucru mecanic”. “S-ar închide toate centralele nucleare”, spune el. Numai ca OSIM (Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci) a refuzat sa-i breveteze inventia în lipsa unei machete functionale, doar pe baza schitelor. Petre Roman si Ministerul Cercetarii si Tehnologiei l-au tratat cu indiferenta (1997), iar sponsorii nu se înghesuie (ca si statul) sa-i asigure cei 15.000 USD necesari…
• Sandu Popescu din Oradea este primul fizician din lume care a reusit teleportarea unei particule. O aplicatie a acestei inventii: criptografia, transmiterea mesajelor secrete. Acest eveniment epocal a avut loc în 4 iulie 1997, în laboratoarele din Bristol (Anglia) ale celebrei firme “Hewlett Packard”. Pe vremea lui Ceausescu, Sandu Popescu a reusit “performanta” de a fi somer în România…
• Ioan Davidoni, un banatean sarac material dar bogat în idei geniale, este un exemplu relevant pentru modul în care ne pierdem cea mai mare bogatie: inteligenta si inventivitatea. Angajat al fabricii de sticla din Tomesti (Timis), pentru care a realizat, în câtiva ani, 45 de inventii si inovatii, el a fost disponibilizat când a îndraznit sa-si ceara drepturile (o parte din cele 4,3 miliarde de lei economii aduse fabricii la nivelul anului 1995, adica… de 4 ori greutatea sa în aur!) si apoi a fost reangajat ca muncitor… “din mila”!! Ulterior, Ioan Davidoni a mai realizat doua inventii de exceptie: un recuperator de pelicula de titei si pantofi magnetici antistress ce pot asigura o longevitate de peste 100 de ani… Prima inventie valoreaza miliarde de dolari în Vest, a doua a înregistrat 0 inutil la OSIM, pentru ca atât chinezii cât si americanii i-au furat si folosit inventia cu un profit imens. De exemplu, în SUA s-au vândut peste 10 milioane de perechi, cu un profit de peste 1 miliard de dolari… În acest timp, statul român ignora în continuare o inventie, într-adevar de miliarde…
• În 1991, Carol Przybilla a înregistrat la OSIM brevetul unui aparat bazat pe inventia sa mai veche, neconcretizat nici pâna acum. Între timp, principii incluse în tehnologia aparatului au fost utilizate în realizarea hiperboloidului inginerului rus Garin, cu aplicatii militare malefice… Carol Przybilla a mai realizat si alte inventii deosebite: turbina cu combustie interna (1958, vânduta de statul român firmei General Motors), termocompresor frigorific cu circuit închis (1959), motor eliptic, fara biela (vânduta Japoniei si folosita în celebrele motociclete japoneze), arma defensiva antitanc (anii `90).
• Justin Capra este un inventator celebru al României, din pacate mereu tratat cu indiferenta (chiar ostilitate) de autoritatile statului, conditii în care nu e de mirare ca unele din inventiile sale (de miliarde de dolari) i-au fost pur si simplu furate de americani… În 1956, la nici 25 de ani, Justin Capra a inventat primul rucsac zburator, un aparat individual de zbor. Dupa 7 ani în care “semidoctii savanti” l-au tratat cu dispret pentru ca era doar tehnician si nu inginer, în 1963, americanii Wendell Moore, Cecil Martin si Robert Cunings au preluat inventia din România si au lansat-o în fabricatia de serie… În 1958, Justin Capra a realizat prima varianta a rachetonautului, cu care s-a ridicat de la pamânt la… Ambasada SUA din Bucuresti. Rezultatul: inventia a fost si aceasta furata si brevetata în 1962 de Wendell Moore (”specializat” deja!), iar inventatorul… a fost arestat de Securitate pentru ca ar fi dorit sa fuga din tara cu aparatul sau… Justin Capra mai este si realizatorul celui mai mic autoturism din lume, “Soleta”, care consuma … 0,5l/100 km si al unei motorete unica în lume ce functioneaza cu acumulatori (37 kg, 30 km/h, 80 km autonomie cu o încarcare).
• Mihai Rusetel a inventat motorul cu apa! “Cazul Rusetel”, este elocvent pentru geniul românesc dar si pentru “talentul” cu care ne risipim fortele si putem sa ne pierdem valorile. Proiectul a fost depus la OSIM în 1980 si a fost brevetat în … ianuarie 2001. Pâna atunci, Securitatea l-a sicanat pentru refuzul de a cesiona inventia statului, iar în februarie 1990, precaut, el a refuzat angajarea ca si consilier tehnic la “Mercedes” ( 2.500 DM lunar) pentru a nu pierde, eventual, proprietatea inventiei… Motorul sau se bazeaza, ca principiu de functionare, pe “cazanul Traian Vuia”, inventie folosita înca la locomotivele Diesel electrice pentru încalzirea vagoanelor. Poate fi utilizat în domeniul transporturilor terestre si navale, în locul turbinelor din termocentrale, si chiar a centralelor termoelectrice. În lume, mai exista doua brevete în domeniu (Japonia si SUA), dar acestea nu depasesc nivelul locomotivei cu aburi, necesitând combustibil solid sau lichid. “Motorul Rusetel” foloseste drept combustibil doar apa, si are dimensiunile unui motor de Dacie, sursa de energie initiala fiind o banala baterie de masina. Datele tehnice preconizate de a patra sa macheta (10 l/100 km consum de apa, 70 km/h viteza maxima) pot fi îmbunatatite la realizarea prototipului: un motor cu apa montat pe o Dacie 1310. Directorul general al Uzinelor Dacia, ing.Constantin Stroe, care cunoaste acest proiect chiar din 1980, a afirmat ca este dispus sa ajute inventatorul cu orice are nevoie pentru realizarea prototipului si a declarat, încântat: “reusita ar fi un miracol, si cred ca un asemenea caz ar trebui sa se inventeze pentru acest om Premiul Super Nobel”.
Iata de ce trebuie sa ne mandrim ca suntem romani. La multi ani Romania!
Conceived as a multifunctional building, with an educational and research profile, the Germplasm Pavilion is hosting a conference room, guest accommodations, laboratories and a small library. The architectural solution makes the new building a bridge between the natural and built elements of the site, thought as a descreet presence that highlights the stone wall and in the same time intserts new different and surprising spaces.
Tuesday 30 November 2010 at 6 pm, Riggs Library, Healy Building, 3rd Floor, Georgetown University, 37th and O Streets, NW, Washington DC (click here for campus map).
Free entry, RSVP mandatory at ceres@georgetown.edu or using the online form here. Followed by a reception for confirmed guests.
“We considered ourselves adults; we were unwilling to have people shout at us, ‘don’t play with fire!’ – because we knew very well that we were not playing.” – Mircea Eliade, Autobiography Vol I.
“I am overwhelmed by an immense longing for the admirable times of Criterion, which we were cursing [at the time], – and to which we will never return.” – Eugene Ionesco, 1940 letter to Petru Comarnescu
To many the interwar period is Romania’s “Golden Era”. Culture flourished in Bucharest during Romania’s experiment with democracy before the rise of extremism (first fascism, then communism). The 1920s and 30s are easily romanticized given their contrast to the inhumanity Romania suffered for the next half a century. But there were in fact genuine cultural triumphs that deserve to be celebrated not just in Romania but as remarkable contributions to European thought and civilization in the 20th Century. The foremost example of this is The Criterion Association, arguably the pinnacle of interwar Romanian Modernity.
The Criterion Association was an intellectual and cultural society that featured the greatest minds of Romania’s “Young” Generation of 1927 (Mircea Eliade, Petru Comarnescu, Emil Cioran, Eugene Ionesco, Mihail Sebastian, among others). Criterion successfully organized a number of provocative and progressive events: lectures, performances and art exhibitions, as well as a corresponding publication. Eliade considered Criterion to be an existentialist philosophical movement in its own right: the predecessor to Paris’ Left Bank. The way that Criterion functioned itself illustrated the liberal ethos of the time: it operated according to democratic vote by its members.
Criterion dissolved abruptly in 1935 due to the ascension of extremist politics within and outside the intellectual circle, King Carol II’s fear of the organization and a tragic public scandal. This lecture focuses on the activity of Criterion from 1932 – 1935; its successes and the reasons for its untimely demise. From Lenin to Gandhi to American jazz to modernist sculpture, the topics explored in Criterion were as diverse as its membership. Criterion’s activity aptly illustrates that Bucharest’s intellectual elite was grappling with the pressing questions of the time, and was in fact on the forefront of global philosophical, political and cultural trends.
Cristina Adriana Bejan recently completed her DPhil (PhD) at the University of Oxford with a dissertation entitled “The Criterion Association: Friendship, Culture and Fascism in Interwar Bucharest” under the joint-supervision of Regius Professor Robert Evans and Professor Dennis Deletant. She completed her Masters in Modern History and started her doctorate at Oxford as a Rhodes Scholar and conducted much of her research as a Fulbright Scholar at the University of Bucharest. In 2009 Bejan was the Yetta and Jacob Gelman Fellow at the Center for Advanced Holocaust Studies at the United States Holocaust Memorial Museum. In addition to her passion for Romanian culture and history, Bejan is a theatre artist and has contributed to productions as director, playwright or actress in the USA, UK, Romania and Vanuatu. As a playwright, Bejan has written twelve plays and is inspired greatly by the figures she has been so fortunate to study.
The Ion Ratiu Chair of Romanian Studies (IRCRS) at Georgetown University was established by Ion Ratiu in the late 1980s, as a center for research and academic excellence focussing on his native Romania in the city he saw as the capital of the free and democratic world. The Chair’s purpose is to expand knowledge of modern Romanian history, politics, and culture, and to provide the United States’ administration with specialists and resources on Romanian history and current realities. It is the first chair of Romanian studies in the world. The endowment of the Ion Ratiu Chair of Romanian Studies was made through a Ratiu Foundation Grant.
Ion Ratiu (1917–2000) was the most outspoken and consistent voice of opposition to Nicolae Ceausescu, whose regime he opposed for years from London as the democratically elected leader of the World Union of Free Romanians. Journalist, broadcaster and author, he was also a successful businessman in shipping and property, while simultaneously operating as a kind of Scarlet Pimpernel, assisting in the rescue of many who fled from Ceausescu’s dictatorship. After fifty years in exile he returned to his homeland in 1990 to contest the presidency. Although he won a seat in Parliament, and was to serve his country for his last ten years, his failure to win the presidency was a disappointment to many. Even nowadays, on Romanian streets, Ion Ratiu is remembered fondly, often referred to as “the best president Romania never had”.
The Ratiu Foundation is a charitable organisation established in 1979 by the leading Romanian dissident and democracy campaigner, Ion Ratiu, and his wife Elisabeth Ratiu. The goals of the Foundation are to further education and research in the culture and history of Romania in particular, and also to stimulate and support civil society in its understanding and application of democracy and democratic principles the world over. Details at www.ratiufamilyfoundation.com
Am gasit usa de mai sus care are caracteristici Art Nouveau “clasice”, in special motivul oval din jurul ferestruicei, in setting-ul mai neobisnuit al unei case in stil neoromanesc. Acest lucru m-a facut sa ma intreb daca contrastul liniilor desigului usii si a restului cladirii nu este rezultatul capriciului primului proprietar sau al arhitectului cladirii, asa cum pare la prima vedere, dar ca usa ar fi putut veni de la o cladire mai veche care a existat acolo inainte de a fi ridicata cea neoromaneasca sau a fost a casei vechi a proprietarului, din alta parte a Bucurestiului sau alt oras din tara sau afara tarii. Aceasta ultima posibilitate poate fi mai plausibila decat pare, intru-cat dupa incheirea Primului Razboi Mondial si caderea imperiilor Habsburg, Rus si Otoman, au fost multe miscari de populatie si refugiati prin aceasta regiune a Europei, pana chiar si la inceputul anilor 1920, multi dintre ei purtandu-si relicte ale vechilor locuinte lasate in urma (o lampa, un scaun, o lada mai deosebita, etc.), iar aceasta usa ar fi putut fi un asemena memento sacru folosita la constructia unei noi case intr-o noua patrie.
***********************************************
Prin aceasta serie de articole zilnice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din tara.
***********************************************
Daca intentionati sa cumparati o proprietate de epoca sau sa incepeti un proiect de renovare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta in localizarea proprietatii, efectuarea unor investigatii de specialitate pentru casele istorice, coordonarea unui proiect de renovare sau restaurare etc. Pentru eventuale discutii legate de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul datelor din pagina mea de Contact, din acest blog.
A quick fyi for Bach lovers: You can download for free the complete organ works of Johann Sebastian Bach. They were recorded by Dr. James Kibbie (University of Michigan) on original baroque organs in Leipzig, Germany. Start with a collection of Favorite Masterworks (http://www.blockmrecords.org/bach/familiar.htm), or get the complete works (http://www.blockmrecords.org/bach/download.htm) that have been divided into 13 groups for easy download. Once you download these zip files, you will need to unzip them and import them into iTunes or a similar application. Thanks for @Pdarche (Peter Darche) for flagging this for us.
For the last century and a half, art movements have followed hot on the heels of one another faster and more furiously than ever before. Even a quick list is dizzying, taking readers from Impressionism to Fauvism and Expressionism, onto Cubism, Dada and Surrealism, and then to Pop, Minimalism and Conceptualism, among scores of other schools and styles.
Only once has a movement had the misfortune of bearing the same name as its predecessor, qualified by a term with all the glamour of "previously owned automobiles," otherwise known as used cars. Being called a second-generation Abstract Expressionist is about as bad as it gets if your goal is to reject the movement that preceded yours and to stake out some artistic territory all your own.
In a world increasingly obsessed with newness-and increasingly impatient with history-second-generation Abstract Expressionism has come to mean second-rate. Its artists, Michael Goldberg, Norman Bluhm, Sam Francis, Alfred Leslie and Joan Mitchell, are generally thought of as playing second-fiddle to such luminaries as Jackson Pollock, Mark Rothko, Willem De Kooning and Barnett Newman.
At Cal State University Long Beach, "Perpetual Motion: Michael Goldberg" invites visitors to rethink all of this. The smartly selected survey also goes a long way in laying to rest the idea that avant-garde art is intrinsically antagonistic toward its precedents, not to mention the general public.
Organized by museum director Chris Scoates and assistant curator Elizabeth Anne Hanson, the engaging exhibition is concise and satisfying, as straightforward, no-nonsense and out of step with business as usual as Goldberg’s best paintings, which make up the majority of its 31 works on canvas and paper, painted from 1949-2006.
Rather than argue that Goldberg (1924-2007) is an underrated genius whose art is on par with the century’s established standouts, the exhibition does something more reasonable and ambitious: suggest that great art need not be based in the rejection of its immediate forebears-that building upon previous achievements, via refinement and eloquent elaboration, can be as productive and potent as fighting against them.
Today, with public debate more divisive than it has been in generations, it is inspiring to see Goldberg’s works. His vigorous, gestural abstractions, which range from page-size to mural-scale, are all about dialogue, reaching out, building bridges and carrying on conversations-some subtle, others loud, but all charged with passion and dedicated to the highest level of human civility.
That is not to say that Goldberg’s paintings are easy or agreeable. They are rugged and rambunctious, rough around the edges, riddled with doubt and shot-through with conflict. They do not suffer fools. Their pleasures are hard won.
They have no room for secrets, pretense, or guile. Goldberg’s blue-collar abstractions lay everything on their surfaces, fully visible to anyone who looks closely. To pay attention to the moves Goldberg made when he painted is to watch a consciousness in action-to see a mind struggling with messy materials to get them to sing in ways unexpected and thrilling.
Not one work resembles another. The center gallery features five big canvases. The earliest two, both untitled and from the early 1950s, are among a handful of tentative works, their compositions and palettes lacking the wild dynamics of Goldberg’s signature pieces, which include "Madame Recamier" (1956-57), "Duomo" (1959) and "Rauch Hill" (1960). These three knockouts show Goldberg at his best, lashing together architectural solidity and explosive instability, often with ferocious intensity.
That dynamic, of constructing a stable structure and then obliterating it, animates all of Goldberg’s paintings. Some, like "Greasy Spoon" (1960) and "The Blue Square" (1963) evoke ruins, fragments and melancholic reflections. Others, like the three small collages from 1962, all titled "Dear Diary (Untitled)" are as lyrical and carefree as the happiest summer escapade. Other paintings are emotional roller coasters, some of their passages conveying disdain, disgust and frustration, while others serving up serendipitous instants of good luck, wonder and delight.
In the 1980s and s’90s, Goldberg often laid down thick swathes of paint and then scraped them off with wide palette knives. The ghostly stains left behind are evidence of both dissatisfaction and an unwillingness to settle for it. (An exhibition in Los Angeles, at Manny Silverman Gallery, fleshes out this phase of Goldberg’s oeuvre.)
All of his works have so much conflict built into their competing forms and self-canceling swipes that they do not need to compete with their predecessors. Instead, Goldberg’s tautly tormented paintings draw viewers into ongoing dramas that are as resonant today as the moment they were made.
–David Pagel
("Perpetual Motion: Michael Goldberg," University Art Museum, California State University, Long Beach, 1250 Bellflower Blvd., Long Beach, (562-985-4299, through Dec. 12. Closed Mondays. www.csulb.edu/uam)
Images: Top, Michael Goldberg, "Bowery Days;" Bottom Spannocchia–NY IV." Credit for both: Courtesy of University Art Museum, Cal State University, Long Beach
O clipa crezu ca nu este momentul sa le puna jos… Era un sport al mintilor ascutite. Se considerase de multe ori mult mai inteligent decat ceilalti. Norocul insa, nu era cu el de aceasta data. Stranse cartile in palma si se baza in continuare pe intuitie. Se facuse seara. Lumina cadea ciudat deasupra mesei de poker si ceasul din perete se lupta din rasputeri sa opreasca timpul. Isi amintea clar regulile de poker. Cu toate acestea simtea ca de data asta jocul il va invinge. Fumul gros desena o atmosfera apasatoare, iar muzica din fundal razbatea din cand in cand dintr-un colt al camerei, facandu-l sa tresara.Privi cartile…Speranta nu il parasi.Mai trase un fum din trabuc si simti ca norocul incepu din nou sa ii dea tarcoale…
