Ceasca de cultura

Autor: omdecultură

  • 10 spectacole invitate de operă, balet, musical şi operetă la Bucharest Opera Festival

    Opera Nationala Bucuresti prezinta Bucharest Opera Festival. Editia a IV-a, ce se va desfasura in perioada 15-24 iunie 2025, aducand pe scena bucuresteana nu mai putin de zece spectacole diferite de opera, balet, musical si opereta, in montari semnate de companii lirice diferite din trei tari europene. Bilete pe http://tickets.operanb.ro/ si de la Casa de Bilete a Operei Nationale Bucuresti. 
    Programul festivalului este disponibil in link-ul: https://operanb.ro/calendar/?luna=06&anul=2025  

        
    Ajuns la a 4-a editie, Bucharest Opera Festival va alterna in cele 10 seri productii de opera, balet, opereta, musical-opera rock si opera in concert, cu teatre din tara si 2 invitati din afara Romaniei, Teatrul National de Opera si Balet Maria Biesu din Chisinau si Opera din Ruse. Operei Nationale din Bucuresti i se alatura pe afisul festivalului Opera Nationala Romana Iasi, Opera Nationala Romana Timisoara, Opera Maghiara din Cluj-Napoca, Opera din Brasov, Teatrul de opera si balet „Nae Leonard” din Galati si Orchestra de Camera Radio.
        
    Ca si anii trecuti, toti directorii de teatru liric din Romania au raspuns cu mult entuziasm si si-au motivat colectivele artistice si tehnice pentru a veni la acest festival, contribuind la dorinta gazdelor de a transforma Bucurestiul intr-o destinatie privilegiata de turism cultural.
        
    Peste 1500 de muzicieni, balerini, personal artistic si tehnic vor fi prezenti pe scena, in fosa si in culise la Bucharest Opera Festival 2025, asa cum se intampla an de an in iunie, pe aceeasi scena, a Operei Nationale din Bucuresti.
    Bucharest Opera Festival este un eveniment de zece zile care aduce la Bucuresti cele mai importante teatre de opera si balet din Romania si nu numai, dand posibilitatea publicului de a experimenta calatorii culturale diverse.

    Lansat in aprilie 2025 prin evenimente de promovare la Londra si New York pentru a atrage si publicul din afara Romaniei, Bucharest Opera festival l-a adus la Bucuresti anul trecut pe criticul britanic Peter Quantrill care comenta evenimentul, dintr-o perspectiva occidentala: „Imaginati-va zece companii de opera diferite din Italia care sa accepte sa joace toate pe aceeasi scena – imaginati-va coordonarea tuturor cantaretilor, instrumentistilor, echipelor tehnice si de suport, astfel incat o montare intreaga sa poata fi instalata peste noapte, repetata in cursul zilei si prezentata seara, apoi demontata imediat, pentru ca o alta montare si o alta companie sa-i ia locul. Imposibil!  Dar Daniel Jinga si colegii sai de la Opera Nationala Bucuresti reusesc sa transforme imposibilul in realitate de trei ani incoace. Anul acesta, in loc sa se concentreze pe o singura figura, festivalul din iunie ofera o imagine reprezentativa a culturii lirice din Romania. Sunt patru opere in versiune scenica, trei balete, o opereta, un musical si o opera in concert. Vin companii din doua tari vecine – Bulgaria si Republica Moldova – iar restul programului este generat de teatrele lirice si operele din tara. Astfel, chiar daca veti putea vedea Nabucco si Cenusareasa, Faust de Gounod si Jesus Christ Superstar, tema principala a Festivalului 2025 este viata lirica din Romania.”

    Program festival 

    # Duminica, 15 iunie, ora 19:00 – Faust de Gound, opera in regia lui Alexandru Tocilescu, dirijor Tiberiu Soare (Opera Nationala Bucuresti) 
    # Luni, 16 iunie, ora 19:00 – Rita de Donizetti – opera in concert (Orchestra de Camera Radio) 
    # Marti, 17 iunie, ora 17:00 si 20:00 – Jesus Christ Superstar, de Andrew Lloyd  Webber si Tim Rice, opera rock in regia si coregrafia  Novák Péter, dirijor Kulcsár Szabolcs (Opera Maghiara din Cluj-Napoca)
    # Miercuri, 18 iunie, ora 17:00 – Cenusareasa de Prokofiev, balet in regia si coregrafia lui Renato Zanella, dirijor Daniel Jinga (Opera Nationala Bucuresti)
    # Joi,19 iunie, ora 19:00 – Carmen de Bizet, balet in regia si coregrafia Natalia Osipova (Opera din Ruse) 
    # Vineri, 20 iunie, ora 19:00 – Turandot de G. Puccini, opera in regia lui Rares Zaharia, dirijor David Crescenzi (Opera Nationala Romana Iasi)
    # Sambata, 21 iunie, ora 19:00 – Nabucco de Verdi, opera in regia Andei Tabacaru, dirijor David Crescenzi (Opera din Brasov)
    # Duminica, 22 iunie, ora 19:00 – Lucia di Lammermoor de Donizetti, opera in  regia lui Paolo Bosisio, dirijor Victor Gheorghe Dumanescu (Teatrul National de Opera si Opereta „Nae Leonard” din Galati)
    # Luni, 23 iunie, ora 19.00 – Spartacus de Haciaturian, balet (Teatrul National de Opera si Balet “Maria Biesu” din Chisinau)
    # Marti, 24 iunie, ora 19:00 –  Vaduva vesela de Franz Lehar, opereta in regia si costumele lui Razvan Mazilu, dirijor Mihnea Ignat (Opera Nationala Romana din Timisoara)

    Filmul BOF 2024: 

    (Video concept: Virgil Oprina/ Opera Nationala Bucuresti)

    Sponsori: Aqua Carpatica, Domeniile Samburesti, BCR, Retele Electrice si PPC Romania.
    Parteneri: Market Aroma, Yokko The Fashion Store, Secuiana, Marelbo, Pop Cola, Phoenixmedia, Euromedia, Cocor, Baneasa Shopping City, Cineplex, Imperia Club, Sansha.
    Partener cultural de mobilitate: Suzuki.

  • Gala Premiilor Uniunii Scriitorilor din România – Anul editorial 2024

    Uniunea Scriitorilor din Romania (USR) anunta lista completa a volumelor finaliste la Premiile USR pentru cartile aparute in 2024. Juriul – format din Gratiela Benga, Paul Cernat, Angelo Mitchievici (presedinte), Nicolae Oprea, Antonio Patras, Vasile Spiridon si Adrian Tudurachi – a stabilit nominalizarile in sedinta din 6 mai 2025. Gala Premiilor USR se va desfasura luni, 2 iunie 2025, ora 18:00, in sala Pictura a Teatrului National „I. L. Caragiale” din Bucuresti, in prezenta scriitorilor, criticilor, jurnalistilor culturali si a invitatilor din mediul artistic si academic.

    NOMINALIZARI PE SECTIUNI

    Poezie

    * Ovidiu Genaru, Cartea unui nonagenar, Editura Junimea
    * Gabriela Gheorghisor, Vaduva plateste dublu, Editura Cartea Romaneasca
    * Péter Demény, Scrisoare din savana, Editura Cartier
    * Ioan T. Morar, Toba de piatra, Editura Baroque Books & Arts
    * Sorina Rindasu, Regatul disfunctiei, Editura Cartier
    * Robert Serban, Aproape nimic sigur, Editura Cartier
    * Ioan Radu Vacarescu, Cealalta cafea. Oda: notificare despre impacarea sufletului cu trupul, Editura Cartea Romaneasca

    Proza

    * Hanna Bota, Sa spui sau sa nu spui, Editura Polirom
    * Ruxandra Cesereanu, Regii gunoaielor, Editura Polirom
    * Tudor Ganea, Vreau sa aud numai de bine, Editura Polirom
    * Ioana Nicolaie, Drumul spre Soare-Rasare, Editura Humanitas
    * Ioana Parvulescu, Aurul pisicii, Editura Humanitas
    * Bogdan Alexandru Stanescu, Soarele negru, Editura Trei
    * Cristina Vremes, Balada necunoscutului, Editura Humanitas

    Critica, eseu si istorie literara | Memorii, jurnale, publicistica
    * Cristina Cheveresan, Insule de soare. De la Mediterana la Atlantic, Editura Humanitas
    * Corina Croitoru, Fronturi interioare. Poezia romaneasca a celor doua razboaie mondiale, Presa Universitara Clujeana
    * Anca Hatiegan, Ciulei sau spectrul tatalui. O psihobiografie, Editura Litera
    * Adrian Papahagi, Shakespeare interpretat – Regele Ioan, Richard al II-lea, Editura Polirom
    * Marta Petreu, Filosofia lui Blaga, Editura Polirom
    * Stefan Vianu, Sens interzis – Adevar, devenire, locuire, Editura Polirom

    Dramaturgie
    * Mimi Branescu, Sase piese, un autor, Editura Humanitas
    * Liviu Franga, Cantec pentru patria greaca de la a la ?, Editura Eikon
    * Bogdan Hrib, Domnul Popescu de la 5, Editura Tritonic
    * Ioan Jurca Rovina, Oul apocaliptic, Editura Palimpsest

    Traduceri din literatura universala
    * Andrei Cornea, Platon – Opera integrala, vol. IV (din limba greaca), Editura Humanitas
    * Cristina Dascalescu Dordea & Dinu Flamand, Antonio Lobo Antunes – Fado Alexandrino (din portugheza), Humanitas Fiction
    * Iulia Gorzo, Anne Enright – Pitulicea (din engleza), Humanitas Fiction
    * Ioan Milea, Max Picard – Ultimul chip (din germana), Editura Limes
    * Oana Salisteanu, Din poezia barocului italian – Aur, purpura si fildes (antologie, din italiana), Editura Humanitas

    Literatura pentru copii si tineret

    * Florin Bican, Sa studiem cu Apolodor furnicile si lumea lor, Editura Arthur
    * Andrea H. Hedes, In sfarsit, acasa!, Editura Neuma
    * Alex Moldovan, Olguta si aventura din Orient Express, Editura Arthur
    * Adina Rosetti, Aiurea-n tramvai, Editura Arthur
    * Andreea Rasuceanu, Uimitoarea calatorie a spiridusului Scortisoara, Humanitas Junior

    Debut

    * Daniela Bejinariu, New Era Eva, Tracus Arte
    * Adriana Chioaru, Eugen Negrici – Critic si istoric literar, Editura Limes
    * Georgiana Gabriela Fodor, Operator imagine, Editura Limes
    * Iulia Gherasim, Ce vad pasarile, Editura Polirom
    * Ioana Pavel, Canonul (im)perfectiunilor. Excurs comparatist, Casa Cartii de Stiinta
     
    Premii speciale
    * Vitalie Ciobanu, „Stat captiv”, mod de folosire: Republica Moldova, Editura Cartier
    * Andrei Gorzo, Ce am invatat de la Graham Greene – O istorie de familie, Editura Polirom
    * Horia Vicentiu Patrascu, Tratat de filozofia emotiei, Editura Humanitas
    * Ioan Stanomir, Mama – o fotografie a timpului si a iubirii, Editura Humanitas
    * Varujan Vosganian, Dublu autoportret, Editura Polirom
    * Cristian Vasile, Un turn de fildes in comunism?, Editura Corint
    * Mirel Banica, Intre doua lumi – Monahismul ortodox si modernitatea, Editura Polirom
    * Octavian Buda, Privirea lui Thanatos. Epidemii, razboaie, asasinate, masacre in sase istorii medicale locale si globale, Editura Polirom
    Premiul National de Literatura – se acorda direct de catre Juriu, fara lista de nominalizari.

    Literatura in limba materna si literatura in limbile minoritatilor nationale
    Comisia pentru Minoritati, alcatuita din Markó Béla (presedinte), Ana Carolina Dovaly, Octavia Nedelcu, Mihai Traista si Karácsonyi Zsolt, a stabilit, la 14 mai 2025, urmatoarele nominalizari:

    Debut in literatura in limbile minoritatilor nationale


    Scriitori / Carti in limba maghiara

    * Tankó Andrea – A ránc gyermekei (titlu in limba romana: Ridurile copilariei) ? poezie, Editura Holnap Kiadó

    Literatura in limba materna
    Scriitori / Carti in limba maghiara
    * Zsidó Ferenc – A fák magukhoz húzzák az esot (titlu in limba romana: Copacii atrag ploaia) ? Editura Gutenberg Kiadó

    Literatura in limbile minoritatilor nationale
    Scriitori / Carti in limba sarba
    * Slavomir Gvozdenovic – ?????? ?? ????? ????? (titlu in limba romana: Respirati pe bronhii de caine) ? poezie, Editura Arhipelag
    * Liubinka Perinac Stankov – ???????? ???? ?? ??????? (titlu in limba romana:
    Ultima roata la caruta) ? eseu, Editura Uniunea Sarbilor din Romania
    * Liubita Raichici – ????????? ??????? (titlu in limba romana: Imparatie interioara) ? poezie, Editura Uniunea Sarbilor din Romania

    Scriitori / Carti in limba slovaca
    * Ivan Miroslav Ambruš – Nedela (titlu in limba romana: Duminica) ? poezie, Editura Ivan Krasko

    Scriitori / Carti in limba ucraineana
    * Corneliu Irod – Vesela Bojevilnia (titlu in limba romana: Balamucul vesel) ? povestiri, Editura RCR Editorial

    Uniunea Scriitorilor din Romania multumeste tuturor jurnalistilor si institutiilor de presa pentru sprijinul acordat culturii scrise si va asteapta la Gala din 2 iunie 2025.

  • S-a încheiat Festivalul Antante 2025 de la Buzău, un eveniment cultural menit să dezvolte comunitatea locală

    Festivalul International de Arta Stradala. Antante s-a incheiat duminica seara la Buzau, in aplauzele publicului si pe acordurile concertului sustinut de Nicole Cherry, accesibilizat pentru persoanele cu deficiente de auz si vorbire. Chiar daca vremea a fost capricioasa, ploaia nu a descurajat, ci dimpotriva – a invitat publicul sa se bucure de spectacole cu umbrele colorate si voie buna. Pe parcursul celor trei zile, Bulevardul Nicolae Balcescu si sala de spectacole a Consiliului Judetean Buzau s-au transformat in spatii vii de intalnire, culoare si conexiune. Cea de-a V-a editie a festivalului a adus impreuna sute de spectatori si peste 30 de artisti, reconfirmand misiunea Antante: sa activeze comunitatea prin arta accesibila tuturor.
    Magie urbana, artisti internationali si comunitate locala la Antante 2025

    Editia din acest an a oferit un caleidoscop artistic impresionant, cu trupe internationale care au adus la Buzau show-uri originale, premiate in intreaga lume. Zero en Conducta (Spania), familia Montes Morales (Brazilia & Spania), Domenyk La Terra (Australia/Italia), Puppae Co (Spania), Ray Circus (Israel) si Moi Jordana Circ (Spania) au sustinut spectacole memorabile de circ, magie, mima, marionete, jonglerie, momente de percutie si acrobatie, cucerind publicul de toate varstele.

    Antante 2025
    Sustinerea artistilor locali, o prioritate pentru Antante

    Festivalul Antante ramane o platforma de afirmare pentru tinerii creatori locali. Scoala de dans „Vibe Dance Studio” si „Corul Happy Kids” au adus pe scena energia si entuziasmul unei generatii noi de artisti, demonstrand ca Buzaul are un potential creativ valoros. Momentele lor au fost primite cu emotie si aplauze, atat de catre prieteni si familie, cat si de publicul larg, care i-a descoperit cu bucurie.

    Rolul culturii in comunitate – o conversatie necesara
    Un moment aparte al festivalului a fost conferinta „Cultura in comunitate: Arta care ne apropie”, organizata duminica, 25 mai, la Centrul Cultural si Educational „Alexandru Marghiloman”. Intr-un dialog deschis si necesar despre rolul culturii in dezvoltarea comunitatilor, au fost prezenti: prof. univ. dr. Dumitru Bortun (SNSPA), Dan Bartha (Festivalul International de Teatru de la Sibiu), Constantin Toma (primarul orasului Buzau) si Stefan Craiu (directorul Antante). Discutiile au evidentiat importanta colaborarii intre institutii, artisti si cetateni pentru a construi orase mai vii si mai implicate. „Ne dorim ca Antante sa fie eveniment cultural de marca si de calitate, care sa devina un punct de referinta pentru orasul Buzau. Festivalul va continua sa se dezvolte din punctul de vedere al ofertei culturale, atragand atat artisti internationali de renume, cat si sponsori, si turisti. El are capacitatea de a contribui activ la incurajarea turismului local, care, la momentul actual, este extrem de putin valorificat. (..) Atunci cand selectezi artisti internationali e foarte important sa te duci in spatiile lor si sa le vezi creatiile, sa participi la alte festivaluri de profil, sa iti promovezi propriul festival. De acum incolo, Antante va avea vizibilitate in cadrul festivalurilor de strada din Europa.”, a declarat in cadrul conferintei Stefan Craiu.
    Antante 2025

    Sub ploaie, dar impreuna

    Vremea capricioasa nu a diminuat spiritul festivalier. Dimpotriva, ploaia a devenit un personaj in sine, integrat cu naturalete in ritmul evenimentelor. Organizatorii, artistii si publicul au demonstrat flexibilitate, creativitate si solidaritate – transformand provocarea meteorologica intr-o lectie despre rezilienta si bucurie impartasita. 

    Organizatorii adreseaza multumiri tuturor celor care au facut posibil acest festival:
    Program finantat de Primaria Municipiului Buzau prin Centrul Cultural si Educational „Alexandru Marghiloman” si implementat de Asociatia Culturala Pe Bune.

    Sponsori: Temko, Voestalpine, Camera de Comert si Industrie Buzau, Douglas, Hotel Pietroasa, Francisc, Fortuna

    Parteneri: Trans Bus, Buzau Shopping City, Institutul Ramon Llull, U.S.A.M.V. Bucuresti

    ANTANTE (c) TheodorT
    ANTANTE (c) TheodorT
    ANTANTE (c) TheodorT
    ANTANTE (c) TheodorT
    ANTANTE (c) TheodorT
    ANTANTE (c) TheodorT
    ANTANTE (c) TheodorT

  • Actrița Maria de Medeiros din Pulp Fiction vine la TIFF.24

    Actrita, regizoare si cantareata, Maria de Medeiros este una dintre cele mai versatile si rafinate prezente ale cinematografiei europene si una dintre cele mai importante actrite portugheze ale generatiei sale. Cunoscuta publicului printre altele pentru rolul memorabil din Pulp Fiction, regizat de Quentin Tarantino, artista va fi omagiata la cea de-a 24-a editie a Festivalului International de Film Transilvania (13 – 23 iunie 2025), unde va primi Trofeul Transilvania pentru Contributia speciala adusa cinematografiei mondiale. Cariera Mariei de Medeiros este marcata de o eleganta aparte si o profunda implicare in proiecte cinematografice de autor. A cucerit publicul si critica deopotriva prin rolul Fabienne, iubita visatoare si tandra a lui Butch (Bruce Willis) in capodopera cult Pulp Fiction (1994), o aparitie emblematica intr-un film care a redefinit cinemaul independent american. Schimbul de replici „Cine e Zed? Zed e mort” a intrat rapid in cultura pop. 
    Un alt rol esential in filmografia sa este cel al scriitoarei Anaïs Nin in Henry & June (1990), regizat de Philip Kaufman. Interpretarea Mariei de Medeiros a fost elogiata pentru finetea si sensibilitatea cu care a dat viata unei figuri complexe, intr-o poveste despre iubire, sexualitate si creatie artistica. 
    Distinsa cu Premiul pentru cea mai buna actrita la Festivalul de la Venetia in 1994 pentru Two Brothers, My Sister (Três Irmãos) de Teresa Villaverde, artista portugheza are o filmografie remarcabila, cu peste 100 de titluri. A lucrat cu regizori precum João César Monteiro (in filmul caruia, Silvestre, a debutat la 15 ani), Chantal Akerman, Susanne Schiffman, Manoel de Oliveira, Istvan Szabo, Bigas Luna, Abel Ferrara, Antonietta de Lillo, Isabel Coixet si Guy Maddin, si a aparut in filme alaturi de Mark Ruffalo, Isabella Rossellini sau Charlotte Rampling. Are un parcurs important si in teatru, inca de la debut. 
    Maria de Medeiros
    Cele mai recente filme in care joaca au fost prezentate in 2025 la Berlinala (Reflet dans un diamant mort, r. Hélène Cattet, Bruno Forzani) si la Cannes (Le Roi Soleil, r. Vincent Maël Cardona, Ange, r. Tony Gatlif).
    Dincolo de cariera actoriceasca, Maria de Medeiros este si o regizoare apreciata. A debutat in regie cu Capitães de Abril (2000), un film despre Revolutia Garoafelor din Portugalia, selectat in sectiunea Un Certain Regard la Cannes. A fost presedinta juriului Camera d’Or de la Cannes in 2001.
    Artista este activa si in muzica, cu trei albume de studio care reflecta pasiunea ei pentru jazz, fado si chanson française. 
    Maria de Medeiros

    In cadrul TIFF.24, publicul va avea ocazia sa o intalneasca pe Maria de Medeiros nu doar pe covorul rosu al Galei, ci si in cadrul unui masterclass deschis profesionistilor si publicului larg. Festivalul va gazdui si proiectia celui mai recent film in care a jucat, Uma Quinta Portuguesa (2025), regizat de Avelina Prat. In acest film, Maria de Medeiros interpreteaza rolul Amáliei, misterioasa proprietara a unei quinta portugheze, intr-o poveste despre identitate, prietenie si regasire, care a concurat la Festivalul de la Málaga. Actrita va fi prezenta la proiectie insotita de regizoarea filmului. 

    Maria de Medeiros

    ***
    Festivalul International de Film Transilvania este organizat de Asociatia pentru Promovarea Filmului Romanesc si Asociatia Festivalul de Film Transilvania.

    Cu sprijinul: Ministerul Culturii, Centrul National al Cinematografiei, Primaria si Consiliul Local Cluj-Napoca, Institutul Cultural Roman, Dacin Sara, UCIN, Dept. relatii interetnice – DRI, Primaria Comunei Floresti, Europa Creativa – MEDIA

    Sub-egida: UNESCO City of Film

    Prezentat de: Banca Transilvania   

    Sponsori: Mastercard, Vodafone, LIDL Romania, Ursus, Regina Maria, Audi & Autoworld, IQOS, MOL Romania, Tenaris Silcotub, JTI, Pepsi, DeLonghi, Nova Power & Gas, HelpNet, Voxa, Betfair Romania Development, McDonalds, Foundever, Transgaz, Farmec, Energobit, Jidvei, Aqua Carpatica, Domeniile Samburesti, Radisson Blu, Caii de la Letea, Rivus, E-ON, Compania de Apa Somes, Conceptual Lab by Theo Nissim, Teilor, Casa de vinuri Cotnari, CSI, ECCO, Chio, MSG
    Cafeaua oficiala: NESPRESSO
    Partener oficial in frumusete: Armani Beauty
    Asigurator oficial: Groupama
    Transportator oficial: Animawings
    Partener vestimentatie: Tudor Tailor
    Partener tehnologic: Reea
    Partener de ospitalitate: Eximtur
    Parteneri: Lufthansa, Bolt, PMA, Promelek, Intend, Lecom, Luna Cleaning, Carturesti, Trend PR

  • Béla Tarr va primi Premiul pentru Întreaga Activitate la TIFF.24

    Legendarul Béla Tarr, unul dintre cei mai importanti si influenti cineasti din lume, este invitatul special al celei de-a 24-a editii a Festivalului International de Film Transilvania TIFF.24 (13-22 iunie 2025, Cluj-Napoca), unde va primi Premiul pentru Intreaga Activitate. Acesta va sustine si un masterclass in fata tinerilor cineasti si a publicului prezent la TIFF.24.

    Biletele si abonamentele pentru TIFF.24 pot fi achizitionate online pe tiff.eventbook.ro
    Béla Tarr si-a inceput cariera cu documentare despre oamenii obisnuiti din clasa muncitoare pana sa debuteze in lungmetraj, la doar 22 de ani, cu In sanul familiei (Family Nest, 1977), pe care l-a filmat in doar sase zile cu o echipa de actori neprofesionisti. Realismul social si critica politica vor caracteriza si urmatorul sau film, Vagabondul (The Outsider, 1981), despre un violonist talentat care-si distruge viata prin comportamentul sau iresponsabil, precum si Vieti prefabricate (The Prehab People, 1982), castigator al unei mentiuni speciale la Festivalul de Film de la Locarno. Criticii i-au comparat de multe ori operele de inceput cu filmele in stil ciné-vérité ale lui John Cassavetes, desi regizorul maghiar a sustinut ca nu le vazuse niciodata.
    Cu Almanahul toamnei (Almanac of Fall, 1984), Béla Tarr incepe sa-si consolideze stilul care ulterior i-a devenit trademark: cadre lungi, stilizate si poetice, o atmosfera apasatoare, infuzata cu angoasa. In 1988, odata cu Damnare (Damnation) incepe si colaborarea de lunga durata cu scriitorul László Krasznahorkai, impreuna cu care va scrie scenariile urmatoarelor sale filme. Poate cel mai cunoscut film nascut din acest parteneriat creativ este Sátántangó (1994), o capodopera de 439 de minute pe care cinefilii hardcore prezenti la cea de-a sasea editie TIFF au avut sansa rara de a o vedea intr-o sala de cinema, pe pelicula. Despre Sátántangó, scriitoarea americana Susan Sontag a spus ca e filmul pe care l-ar vedea cu placere in fiecare an.
    Bela Tarr

    Considerata de critici una dintre cele mai importante opere cinematografice ale secolului XXI, Armonii Werckmeister (Werckmeister Harmonies, 2000) a fost proiectat la editia inaugurala a TIFF-ului din 2002 si o are pe generic drept co-regizoare pe monteuza Ágnes Hranitzky, cu care Tarr a lucrat inca de la primele sale filme. Impreuna vor mai semna si Omul din Londra (The Man from London, 2007), in care joaca si Tilda Swinton si care a avut premiera in competitia Festivalului de Film de la Cannes, si Calul din Torino (The Turin Horse, 2011), distins cu Marele Premiu al Juriului la Festivalul de Film de la Berlin. Despre acesta din urma, criticul A.O. Scott de la The New York Times a scris ca „rigorile vietii te pot dobori. Rigorile artei pot avea efectul opus, iar Calul din Torino este un exemplu — unul extrem de rar in cinematografia contemporana — despre cum o opera ce pare construita pe negarea placerii poate, prin disciplina formala, integritate pasionala si un dramatism infricosator, sa genereze o experienta inaltatoare.” Dupa cum a declarat inca de la inceputul filmarilor, Calul din Torino este ultimul film al regizorului.

    Cu exceptia lui Sátántangó, TIFF. 24 programeaza integrala operei de fictiune a lui Béla Tarr: In sanul familiei, Vagabondul, Vieti prefabricate, Almanahul toamnei, Damnare,  Armonii Werckmeister, Omul din Londra si Calul din Torino – fiecare dintre ele prezentate in proiectie unica.

    Prezenta lui Béla Tarr la TIFF.24 este posibila cu sprijinul National Film Institute Hungary si Institutului Liszt – Centrul Cultural Maghiar Bucuresti.

    Programul complet al TIFF.24 va fi anuntat la finalul lunii mai. Primele evenimente au fost puse in vanzare pe tiff.ro. 
    Bela Tarr (c) Óscar Fernández Orengo
    ***

    Ne puteti urmari pe tiff.ro

    ***
    Festivalul International de Film Transilvania este organizat de Asociatia pentru Promovarea Filmului Romanesc si Asociatia Festivalul de Film Transilvania.
    Cu sprijinul: Ministerul Culturii, Centrul National al Cinematografiei, Primaria si Consiliul Local Cluj-Napoca, Institutul Cultural Roman, Dacin Sara, UCIN, Dept. relatii interetnice – DRI, Primaria Comunei Floresti, Europa Creativa – MEDIA
    Sub-egida: UNESCO City of Film
    Prezentat de: Banca Transilvania   
    Sponsori: Mastercard, Vodafone, LIDL Romania, Ursus, Regina Maria, Audi & Autoworld, IQOS, MOL Romania, Tenaris Silcotub, JTI, Pepsi, DeLonghi, Nova Power, HelpNet, Voxa, Betfair Romania Development, McDonalds, Foundever, Transgaz, Farmec, Energobit, Jidvei, Aqua Carpatica, Domeniile Samburesti, Radisson Blu, Caii de la Letea, Rivus, E-ON, Compania de Apa Somes, Conceptual Lab by Theo Nissim, Teilor, Casa de vinuri Cotnari, CSI, ECCO, Chio, MSG
    Cafeaua oficiala: NESPRESSO
    Partener oficial in frumusete: Armani Beauty
    Asigurator oficial: Groupama
    Transportator oficial: Animawings
    Partener vestimentatie: Tudor Tailor
    Partener tehnologic: Reea
    Partener de ospitalitate: Eximtur
    Parteneri: Tarom, Lufthansa, Bolt, PMA, Promelek, Intend, Lecom, Luna Cleaning, Carturesti, Trend PR

  • Zilele Filmului Românesc: cele mai importante producții românești recente, la TIFF.24

    Cele mai importante filme din productia autohtona se vad pe marele ecran la TIFF.24, in cadrul Zilele Filmului Romanesc. In competitia ZFR intra 8 lungmetraje – dintre care 6 documentare – si 20 de scurtmetraje, care vor concura pentru cele trei trofee puse in joc: Cel mai bun lungmetraj, Cel mai bun debut si Cel mai bun scurtmetraj. 
    Programul e completat de titluri romanesti premiate in ultimul an si de productii care vor avea premiera mondiala la Cluj-Napoca, in afara competitiei.

    Juriul competitiei de lungmetraj Zilele Filmului Romanesc reuneste profesionisti de prestigiu din industria cinematografica internationala: Fatima Djoumer, CEO Europa Cinemas, Lenka Tyrpáková, directoarea artistica a Festivalului Finále Plzen, si Tomasz Zygo, coordonator de festival, programator si distribuitor.

    Competitia de scurtmetraj Zilele Filmului Romanesc va fi jurizata de Arnaud Chevallier, fondatorul agentiei de vanzari B-Rated International, Réka Lemhényi, una dintre cele mai apreciate monteuze din Ungaria, si producatorul german Christoph Thoke.
    Inspirat de celebrul caz al grupului de romani care a reusit sa sustraga sapte tablouri de mare valoare din muzeul Kunsthal din Rotterdam, Jaful secolului (r. Teodora Ana Mihai) este mai mult decat o poveste despre un jaf spectaculos, ci o meditatie asupra conditiei lucratorilor migranti care ajung in Vest. Scris de Cristian Mungiu si filmat de Marius Panduru, filmul o are ca protagonista pe actrita franceza de origine romana Anamaria Vartolomei si a castigat Marele Premiu la Festivalul de la Varsovia.
    Jaful secolului
    Prezentat in premiera mondiala la Toronto, Tata (r. Lina Vdovii, Radu Ciorniciuc) documenteaza povestea Linei, o jurnalista din Republica Moldova care se reconecteaza cu tatal ei emigrat in Italia, dupa ce acesta ii spune ca e victima unui abuz grav la locul de munca. Pe masura ce incepe sa-l filmeze si sa-l cunoasca dincolo de amintirile dureroase care i-au instrainat, Lina porneste intr-o calatorie profund personala, care scoate la lumina traume vechi transmise din generatie in generatie. 
    Tata
    In vara lui 1989, cu cateva luni inainte ca blocul sovietic sa se destrame, Festivalul mondial al tinerilor si studentilor a fost gazduit de Coreea de Nord, care si-a deschis pentru prima oara portile unor delegatii straine din toata lumea. Documentarul Viitor luminos (r. Andra MacMasters), prezentat in premiera la IDFA, este o incursiune unica in miezul acestui eveniment caleidoscopic, urmarind pas cu pas delegatia romana participanta gratie unor senzationale imagini filmate de videastul Emilian Urse. 
    Viitor luminos

    Un alt film de montaj remarcabil este si Triton (r. Ana Lungu), construit din imagini rare de arhiva filmate intre cel de-al Doilea Razboi Mondial si Revolutia din 1989. Cele trei povesti acompaniate din off de comentariul ludic al autoarei compun nu doar radiografia alternativa a unei epoci, ci si un eseu personal despre memorie si istorie.

    Triton
    Proiectat in premiera mondiala, Love Hurts (r. Alexandru Mavrodineanu) este un documentar intim despre fragilitatea si forta iubirii, care isi face spectatorii martori la povestile reale a doua cupluri, pe parcursul a doi ani de suferinta, despartiri si reconcilieri. Acesta exploreaza nu doar dinamica sinuoasa a relatiilor, ci si procesul vertiginos al vindecarii emotionale.
    Love hurts
    La marginea unui sat din Transilvania, o comunitate de romi traieste izolata de restul lumii, despartita de un rau care devine simbolul unei granite invizibile. Beyond the River (r. Endre David) surprinde realitatea brutala a acestor oameni, marcata de lupta constanta pentru supravietuire. E un document-soc si, totodata, oglinda nemiloasa a unei societati care tine la distanta ceea nu vrea sa vada.
    Beyond the river
    Doru Chirodea, „cel mai necunoscut poet din Timisoara”, este personajul central din Un mal rebel (r. Bogdan Puslenghea), care prezinta atat viata petrecuta in anii ‘80 in Statele Unite, unde a devenit cunoscut in lumea underground a revistelor literare independente, dar si momentul revenirii in Timisoara natala. Documentarul e o reflectie senina la apusul unui stil de viata boem si rebel. 
    Un mal rebel
    Anul nou care n-a fost, debutul in lungmetraj al lui Bogdan Muresanu, este o tragicomedie corala, a carei actiune e plasata intr-o singura zi, chiar inainte de Revolutia din 1989. Filmul a avut premiera in 2024 la Festivalul de la Venetia, unde a fost distins cu Premiul sectiunii Orizzonti si Premiul FIPRESCI, si a fost marele castigator la cea mai recenta editie a premiilor Gopo.
    Anul Nou care n-a fost
    In afara competitiei, la TIFF.24 vor mai putea fi vazute si cele mai recente titluri semnate Radu Jude, Kontinental ‘25 (Ursul de Argint pentru Scenariu la Berlinale 2025) si experimentalul Sleep #2, film de montaj asamblat din imagini inregistrate de o camera web si, totodata, omagiu adus de autor lui Andy Warhol; in premiera mondiala, Padurea de molizi, cel mai nou film al lui Tudor Giurgiu, care reconstituie una dintre cele mai intunecate pagini din istoria Romaniei – masacrul de la Fantana Alba din 1 aprilie 1941; premiera mondiala a lui Comatogen (r. Igor Cobileanski), o fabula morala construita ca un puzzle din perspective diferite ale uneia si aceleiasi povesti; irezistibilul documentar Dupa cioate (r. Mihai Dragolea, Radu Mocanu), aflat la intersectia dintre manifest activist si satira; Caliu. Nicidecum altceva, ce sa fac altceva? (r. Simona Constantin), un portret al lui Caliu, lautarul din Clejani cunoscut drept „regele viorii”; coproductia germano-romana Little Syria (r. Madalina Rosca, Reem Karssli), marturia tusanta a unei familii de sirieni exilati in Berlin; si TWST – Things We Said Today, cel mai recent film al lui Andrei Ujica, recompensat cu Premiul de Excelenta la TIFF. 
    Kontinental 25
    Sleep #2
    Selectia de scurtmetraje din ZFR arata cinemaul romanesc in toata diversitatea sa, atat prin viziunea unor regizori emergenti proaspat selectionati la Cannes (Alisveris de Vasile Todinca si Fursecuri si lapte de Andrei Tache-Codreanu), dar si prin filmele scurte realizate de cineasti consacrati, ca Florin Serban, Claudiu Mitcu, Octav Chelaru, Bogdan Muresanu (selectionat la Annecy cu Magicianul) si Igor Cobileanski (Nebunul – proiectat tot in premiera mondiala)

    Biletele si abonamentele pentru TIFF.24 pot fi achizitionate online pe tiff.eventbook.ro

    Sectiunea Zilele Filmului Romanesc la TIFF.24 este prezentata cu sprijinul Banca Transilvania, Groupama si Jidvei.

    Lista completa a filmelor din Zilele Filmului Romanesc:
    Zilele Filmului Romanesc – Competitie
    Lungmetraje
    Anul nou care n-a fost (r. Bogdan Muresanu)
    Jaful secolului (r. Teodora Ana Mihai)
    Viitor luminos (r. Andra MacMasters)
    Triton (r. Ana Lungu)
    Love Hurts (r. Alex Mavrodineanu)
    Tata (r. Lina Vdovii, Radu Ciorniciuc)
    Beyond the River (r. Endre David)
    Un mal rebel (r. Bogdan Puslenghea)


    Scurtmetraje

    Fursecuri si lapte (r. Andrei Tache-Codreanu)
    Anchor (r. Vilmos Peter)
    Dragostea e in aer (r. Claudiu Mitcu)
    Marinica, baiatul meu (r. Mihnea Toma)
    So Refreshing (r. Irina Alexiu)
    Pana de vulpe (r. Vlad Popa)
    Despre imposibilitatea unui omagiu (r. Xandra Popescu)
    Alisveris (r. Vasile Todinca)
    Zi de sarbatoare (r. Octavian ?aramet)
    Bunicul doarme (r. Matei Branea)
    @TikTok_Cowboy (r. ?tefan Anastaseu)
    Caracatita (r. George Dogaru)
    Marea unire (r. Theodor Graur)
    Tot ce ramane (r. Andrei Redinciuc)
    Jackpot (r. Vlad Popa, Vasile Todinca)
    Ajutoare (r. Valentin Rares Fogoros)
    Fracti (r. Lavinia Petrache)
    Albocalmin (r. Florin ?erban)
    Danseaza, regina (r. Maria Mitulescu)
    Fata care plange (r. Octav Chelaru)
    In afara competitiei

    Lungmetraje

    TWST – Things We Said Today (r. Andrei Ujica)
    Kontinental ‘25 (r. Radu Jude)
    Dupa cioate (r. Mihai Dragolea, Radu Mocanu)
    Little Syria (r. Reem Karssli, Madalina Rosca)
    Sleep #2 (r. Radu Jude)
    Padurea de molizi (r. Tudor Giurgiu)
    Comatogen (r. Igor Cobileanski)
    Caliu. Nicidecum altceva (Simona Constantin)

    Scurtmetraje

    Strigoi (r. Márton Nagy)
    Magicianul (r. Bogdan Muresanu)
    Vali (r. Claudiu Mitcu)
    Nebunul (r. Igor Cobileanski)

    ***

    Ne puteti urmari pe:
    tiff.ro | Facebook | Instagram | Youtube | TikTok

    ***

    Festivalul International de Film Transilvania este organizat de Asociatia pentru Promovarea Filmului Romanesc si Asociatia Festivalul de Film Transilvania.

    Cu sprijinul: Ministerul Culturii, Centrul National al Cinematografiei, Primaria si Consiliul Local Cluj-Napoca, Institutul Cultural Roman, Dacin Sara, UCIN, Dept. relatii interetnice – DRI, Primaria Comunei Floresti, Europa Creativa – MEDIA
    Sub-egida: UNESCO City of Film
    Prezentat de: Banca Transilvania   
    Sponsori: Mastercard, Vodafone, LIDL Romania, Ursus, Regina Maria, Audi & Autoworld, IQOS, MOL Romania, Tenaris Silcotub, JTI, Pepsi, DeLonghi, Nova Power & Gas, HelpNet, Voxa, Betfair Romania Development, McDonalds, Foundever, Transgaz, Farmec, Energobit, Jidvei, Aqua Carpatica, Domeniile Samburesti, Radisson Blu, Caii de la Letea, Rivus, E-ON, Compania de Apa Somes, Conceptual Lab by Theo Nissim, Teilor, Casa de vinuri Cotnari, CSI, ECCO, Chio, MSG
    Cafeaua oficiala: NESPRESSO
    Partener oficial in frumusete: Armani Beauty
    Asigurator oficial: Groupama
    Transportator oficial: Animawings
    Partener vestimentatie: Tudor Tailor
    Partener tehnologic: Reea
    Partener de ospitalitate: Eximtur
    Parteneri: Lufthansa, Bolt, PMA, Promelek, Intend, Lecom, Luna Cleaning, Carturesti, Trend PR

  • Instalația audio-video Light That Never Quite Returns the Same, semnată de Andreea Cristina Borțun, a avut prima prezentare publică

    Aceasta va sta la baza dezvoltarii scenariului pentru Égalité, urmatorul lungmetraj al regizoarei Andreea Cristina Bortun. Light That Never Quite Returns the Same, o cercetare poetica realizata de cineasta Andreea Cristina Bortun, este proiectul care pune bazele diviziei Atelier de Creatie Digitala, din cadrul companiei de productie Atelier de Film, si a avut prima prezentare publica pe 26 mai, in cadrul unui eveniment care s-a desfasurat la Random House, la care au participat o serie de jurnalisti si oameni din industria cinematografica si culturala. Proiectul este unul multiplatforma, gandit de autoare ca o instalatie de 4 experiente audio-video in care spectatorul este invitat sa descopere treptat constructul falansterului si al catorva din comunitatile utopice care au functionat in secolul XIX. Experienta vizuala este una de grup, toti participantii pot urmari imaginile impreuna, dar experienta audio este individuala, prin intermediul unui set de casti, izoland spectatorul de multime si imersandu-l in lumea prezentata pe ecran. Parte din materialul rezultat in urma cercetarii va fi prezentat si intr-un format de scurtmetraj pe platforma online TIFF Unlimited, in viitorul apropiat.

    Dezvoltarea diviziei Atelier de Creatie Digitala, din cadrul companiei GS Atelier de Film, a fost realizata prin sprijinul financiar de la Ministerului Culturii, implementat in cadrul Apelului de proiecte: „Sprijinirea initiativelor culturale de accelerare a digitalizarii productiei si distributiei de filme, inclusiv de filme cinematografice”.

    Atelier de Creatie Digitala isi propune sa fie o divizie dedicata dezvoltarii unor productii digitale, sa devina un liant intre cinematografe, public si noile platforme de exploatare prin crearea unei structuri de distributie multi-platforma inca din etapa de dezvoltare. Principalul obiectiv al primului proiect dezvoltat in cadrul diviziei a fost acela de a realiza o documentare audio-vizuala si narativa care va sta la baza urmatorului film de lungmetraj pe care Andreea Cristina Bortun il va semna ca regizoare, intitulat Égalité, si care isi gaseste inspiratia in primele doua comunitati falanster din Europa, cea din Franta si cea din Romania. Rezultatul direct este documentarul poetic de scurtmetraj Light That Never Quite Returns the Same, o cercetare senzoriala in 4 capitole, care urmareste traseul luminii si al lucrurilor vazute, auzite si imaginate de aceasta, in Colonia Condé-sur-Vesgre, Falansterul de la Scaieni, Cité Napoléon si Familistère-ul din Guise.

    „In toate locurile pe care le-am documentat am remarcat ca recurenta prezenta luminii – invada toate spatiile si o simteai cel mai adesea in ramele ferestrelor care o contineau si se reflectau pe pereti si podele. In plus, oamenii care povesteau despre istoria locurilor foloseau deseori cuvinte precum ‘lumina’, ‘aerisire’, ‘apa curenta’. Asta m-a facut sa ma gandesc ca lumina, aerisirea si apa curenta sunt considerate, in sistemul asta de referinta, elemente esentiale care te fac sa simti ca spatiul in care traiesti respecta demnitatea umana – a corpului si a psihicului in acelasi timp. Cred ca experienta corpurilor noastre de mamifere, odata ce s-au extras din spatiul natural si s-au adapostit in spatii construite de om, a fost si vaduvita pe undeva. E impresionant cand vezi ca arhitectura sustine spiritul comunitarist si tine cont de prezervarea demnitatii corpurilor in relatia lor directa chimie-mediu. Folosind in practica mea artistica deseori instrumente din antropologia senzoriala, cred ca e important sa ne uitam la istorie, in cazul acesta cea a catorva din comunitatile utopice de secol XIX, pornind inclusiv de la cum se resimte ea prin relatia corpului cu mediul in care traieste.”, a declarat Andreea Cristina Bortun cu ocazia evenimentului de prezentare. 
    Andreea Bortun (c) Adi Bulboaca

    Andreea este o regizoare de film care lucreaza transdisciplinar. Preda  in cadrul departamentului de Scenaristica: Filmologie al Universitatii Nationale de Arta Teatrala si Cinematografica „I.L.Caragiale” si este co-fondatoarea „Pustnik”, cea mai longeviva rezidenta internationala de scenaristica din Romania, un cadru laborator unde experimenteaza la nivel de metodologie de dezvoltare narativa pentru cinema. Ea foloseste filmul ca mediu senzorial pentru a crea proiecte si naratiuni care vorbesc despre origini ale mintii, ale comunitatilor noastre sau ale naturii. Primul ei lungmetraj, Malul Vanat / A River’s Gaze, se va lansa in cinematografe in cursul acestui an si va face parte dintr-o trilogie aflata in prezent in etapa de productie. Égalité, al carui scenariu va fi dezvoltat pornind de la produsul digital proaspat lansat Light That Never Quite Returns the Same, va incheia trilogia. 

    Evenimentul de prezentare a proiectului audio-vizual Light That Never Quite Returns the Same a marcat si incheierea proiectului P55 „Atelier de Creatie Digitala”, obiectivul final al acestuia fiind indeplinit. Activitatea noii divizii de productie digitala va continua, mai multe informatii urmand sa fie anuntate pe canalele oficiale de comunicare ale Atelier de Film.

    ***

    Eveniment prezentare instalatie – 26 mai (c) Adrian Paduretu
    Eveniment prezentare instalatie – 26 mai (c) Adrian Paduretu
    Eveniment prezentare instalatie – 26 mai (c) Adrian Paduretu
    Eveniment prezentare instalatie – 26 mai (c) Adrian Paduretu
    Eveniment prezentare instalatie – 26 mai (c) Adrian Paduretu
    Light That Never Quite Returns the Same
    Light That Never Quite Returns the Same
    Light That Never Quite Returns the Same
    Light That Never Quite Returns the Same

    Light That Never Quite Returns the Same este o productie Atelier de Film. 

    Proiect finantat in cadrul Investitiei I7, C11 din Planul National de Redresare si Rezilienta.
    Continutul acestui material nu reprezinta in mod obligatoriu pozitia oficiala a Uniunii Europene sau a Guvernului Romaniei.
    PNRR: FONDURI PENTRU ROMANIA MODERNA SI REFORMATA!
    https://mfe.gov.ro/pnrr/

  • Lutista Marija Rašić din Serbia în premieră la Sala Dalles pe 16 iunie într-un excepţional recital de muzică veche

    Publicul bucurestean va avea oportunitatea unica de a explora un univers sonor fascinant, readus la lumina de maiestria instrumentala a Marijei Rašic, o lutista si interpreta de chitara clasica de origine sarba, stabilita in prezent la Roma. Artista va sustine un recital solo dedicat capodoperelor muzicii baroce, promitand o experienta acustica de o delicatete si profunzime remarcabile. Evenimentul va avea loc pe data de 16 iunie, la ora 19:00, in prestigioasa Sala Dalles. 

    Acest concert de exceptie face parte din seria de evenimente „Musica sine tempora”, o initiativa a Cavalleria Events.

    „Am conceput acest eveniment cu dorinta de a oferi publicului o ocazie rara de a savura muzica veche autentica, interpretata pe un instrument istoric de o artista cu o sensibilitate artistica remarcabila. Consideram acest demers un act de recuperare culturala esential si o invitatie la reflectie si la o conexiune profunda cu mostenirea artistica europeana,” a declarat Mihnea Cristian Badea, CEO Cavalleria Events.

    Un repertoriu care invita la contemplatie si reverie
    Intr-o era dominata de tehnologie, recitalul Marijei Rašic propune o oaza de rafinament estetic, transportand audienta intr-o epoca in care melodiile prindeau viata sub pana maestrilor si innobilau palatele regale si curtile nobiliare ale Europei.
    Repertoriul ales include creatii semnate de compozitori emblematici, precum: Sylvius Leopold Weiss, Wolff Jakob Lauffensteine, David Kellner, Esaias Reusner, toate interpretate la splendida lauta baroca – instrument de o eleganta aparte, rareori auzita pe scenele din Romania.
    „Recitalul de la Sala Dalles reprezinta pentru mine o fuziune emotionanta intre ecourile subtile ale trecutului si sensibilitatea vibranta a prezentului. Aspiratia mea este de a crea o legatura autentica cu publicul, prin intermediul acestei muzici atemporale, care transcende barierele lingvistice si necesita doar o ureche atenta si o inima deschisa,” a marturisit Marija Rašic.

    Intr-un peisaj muzical adesea guvernat de tendinte trecatoare, prezenta Marijei Rašic pe scena bucuresteana constituie un act de pura eleganta artistica. Publicul va fi martorul unei interpretari unice in Romania, realizata cu un instrument istoric autentic si cu o abordare stilistica riguros documentata.

    Biletele sunt disponibile pe Ticketstore.ro, Eventim.ro  si la Sala Dalles.
    Concertul ofera:

    * O calatorie sonora autentica in secolele XVI–XVIII, condusa de o artista cu o viziune curatoriala profunda si coerenta.
    * Experienta sonora rara a lautei baroce, cu acustica sa calda si meditativa.
    * O interpretare de nivel international, sustinuta de o educatie muzicala de elita si o cariera artistica in ascensiune.

    Nascuta in 1998, Marija Rašic se distinge ca una dintre cele mai promitatoare artiste ale generatiei sale. Dupa studii aprofundate de chitara clasica la Universitatea de Muzica din Belgrad, a obtinut o diploma de Master cu distinctie de la prestigioasa Franz Liszt Academy din Budapesta, sub indrumarea renumitului József Eötvös. In prezent, isi perfectioneaza maiestria in arta lautei sub indrumarea Evangeliei Mascardi la Conservatorul Santa Cecilia din Roma, in cadrul Departamentului de Muzica Veche.

    Cariera sa include:
    * Lansarea albumului „Guitarization” (2023), ce cuprinde piese contemporane in prima auditie, semnate de compozitori sarbi.
    * Proiecte curatoriale inovatoare, precum guitARevolution (combinand multimedia si realitate augmentata) si Karika Project (un program de schimb artistic intre Serbia si Ungaria).

    * Obtinerea unor burse prestigioase, printre care Stipendium Hungaricum si Volterra Project, alaturi de recunoasteri din partea Guvernului Serbiei si a Fundatiei Printului Alexandru Karadordevic.
    Prezenta constanta a Marijei Rašic pe scena internationala, fie in recitaluri solo, colaborari camerale sau proiecte transdisciplinare, evidentiaza un profil artistic remarcabil, caracterizat de o viziune clara si o sensibilitate artistica deosebita!

  • „Paganini al trompetei”: Serghei Nakariakov cântă Mozart la Sala Radio

    Numit „Paganini al trompetei” sau „Caruso al trompetei”, Serghei Nakariakov s-a impus ca unul dintre cei mai apreciati trompetisti pe scena internationala. Artistul a raspuns invitatiei Radio Romania si avem sansa de a-l asculta astfel pentru prima oara la Sala Radio, miercuri, 4 iunie 2025 (19:00), cand va interpreta Mozart – Concertul nr 4 pentru corn si orchestra (adaptat pentru fligorn – instrument de suflat asemanator trompetei). Serghei Nakariakov va evolua alaturi de Orchestra de Camera Radio si sub bagheta dirijorului Christian Schumann. 

    Inzestrat cu o combinatie rara de virtuozitate uimitoare, un sunet catifelat si o sensibilitate profunda, Serghei Nakariakov a adus instrumentul sau in prim-plan pe scena de concert. Repertoriul sau acopera nu numai intreaga gama a literaturii originale pentru trompeta, ci se extinde continuu, cuprinzand multe transcriptii fascinante si comenzi de la Peter Ruzicka, Mikhail Pletnev, Uri Brener, Enjott Schneider, Fazil Say si Jörg Widmann. In stagiunea curenta, pe langa premiera mondiala a concertului pentru trompeta al lui Mikhail Pletnev, Nakariakov sustine concerte in Europa, Coreea de Sud, Hong Kong, Argentina, Brazilia si Japonia. 
    A cantat cu multi dintre cei mai respectati dirijori din lume, inclusiv Valery Gergiev, Vladimir Spivakov, Saulius Sondeckis, Christoph Eschenbach, Yuri Temirkanov, Sir Neville Marriner, Mikhail Pletnev, Dmitri Sitkovetsky, Kent Nagano, Vladimir Ashkenazy, Hugh Wolff, Ton Koopman, precum si alaturi de mari orchestre. Nakariakov este un artist exclusiv la AR Ressonance (cu trompeta sa) si canta la un fligorn realizat de Antoine Courtois, Paris.
    Sergei Nakariakov

    Seara de la Sala Radio se va deschide cu Beethoven – Uvertura Coriolan si se va incheia cu Schubert – Simfonia nr. 6, interpretate sub bagheta lui Christian Schumann. 

    In stagiunea 2024/25, Christian Schumann evolueaza alaturi de orchestre precum Silesian Philharmonic, Bilkent Symphony, Belgrade Philharmonic, Danish National Symphony Orchestra s.a. 
    In plus, a debutat cu mare succes in ultimii ani cu Deutsches Symphonie Orchester Berlin Bamberger Symphoniker, Filarmonica din Stuttgart, Dresdner Philharmonie, Orchestre Symphonique de Mulhouse, Filarmonica din Bruxelles, Filarmonica din Varsovia si a debutat la Opera Regala Suedeza. Alte succese actuale includ reveniri regulate la Oslo Philharmonic, NDR Radiophilharmonie si Danish National Symphony Orchestra.
    Afinitatea speciala a lui Schumann pentru muzica de film l-a determinat sa dirijeze proiecte majore, adesea in fata unor audiente de arena, cum ar fi la Festivalul de Muzica de Film de la Cracovia (Kon Tiki / Neverending Story), precum si patru concerte deschise cu Het Gelders Orkest in ?arile de Jos, si patru turnee majore recente in Germania, Austria si Elvetia, cu filme clasice precum Star Wars, The Dark Knight, Harry Potter, James Bond, The Jungle Book si Ratatouille. In 2022, Schumann s-a intors la Aarhus Symphony Orchestra interpretand Star Wars VI.

    Christian Schumann

    Concertul va fi transmis LIVE pe calea undelor – pe toate frecventele Radio Romania Cultural si Radio Romania Muzical. De asemenea, concertul poate fi ascultat LIVE online (pe site-urile celor doua posturi de radio) si prin intermediul aplicatiei Radio Romania, disponibila pe dispozitive Android si iOS.

    Biletele sunt disponibile in sistem online pe www.bilete.ro si in Reteaua Bilete.ro. Biletele se pot achizitiona si de la casa de bilete a Salii Radio (tel. 021 314.68.00). Pentru programul casei de bilete, va rugam sa consultati site-ul oficial www.salaradio.ro – sectiunea Bilete.

  • „Visul unei nopți de vară” la Sala Radio, sub bagheta dirijorului francez Adrien Perruchon

    In pragul sezonului estival, cu gandul la relaxare si la vacanta, Orchestra Nationala Radio ne invita vineri, 30 mai 2025 (de la 19.00), la Sala Radio, sa ascultam superba uvertura Visul unei nopti de vara. Inspirata de cunoscuta piesa de teatru semnata de Shakespeare, partitura a fost creata de Felix Mendelssohn la doar 17 ani, considerandu-se adesea in istoria muzicii ca aceasta este cea mai reusita lucrare compusa intr-o tinerete atat de timpurie.

    Programul serii de la Sala Radio va continua cu Henryk Wieniawski – Concertul nr. 1 pentru vioara si orchestra, prilej de a-l aplauda pe Florin Iliescu, din 2018 concertmaestru al Orchestrei Simfonice Radio din Frankfurt (Germania), ansamblu ce i-a oferit sansa de a canta pe un instrument de colectie: o vioara din 1716, realizata de lutierul italian Gioffredo Cappa. Evenimentul face parte dintr-un frumos proiect initiat la acest inceput de an de Orchestra Nationala Radio, in cadrul caruia aveti sansa de a aplauda in 2025, pe scena Salii Radio, cativa mari violonisti nascuti in Romania, extrem de apreciati in strainatate in ipostaza de concert-maestru al unor celebre orchestre europene, dar si ca solisti.
    Florin Iliescu
    Florin Iliescu s-a nascut la Bucuresti in 1984, intr-o familie de muzicieni, si a inceput sa ia lectii de vioara la varsta de cinci ani. Violonisti precum Christiane Edinger, Zakhar Bron, Leonidas Kavakos si Stefan Gheorghiu l-au influentat in timpul pregatirii sale. Florin Iliescu a debutat ca solist in 2024, cu Filarmonica Südwestfalen. Sustine adesea recitaluri solo in Germania, Italia, Franta, Coreea de Sud s.a. In perioada 2023-2025 este artist in rezidenta al Filarmonicii din Timisoara.
    Seara se va incheia cu Simfonia nr. 9 semnata de Schubert.
    Adrien Perruchon (c) Oh Joong Seok

    Evenimentul se va derula sub bagheta lui Adrien Perruchon, dirijor principal al Orchestrei Filarmonice Bucheon (Coreea de Sud), functie pe care o ocupa din aprilie 2025. In paralel, este director muzical pentru Orchestre Lamoureux – Paris, incepand din stagiunea 2021/22.
    In urma debutului sau extraordinar cu Orchestre Philharmonique de Radio France la Paris, Adrien Perruchon s-a facut remercat in lumea internationala.  A colaborat cu Orchestre de Chambre de Lausanne, Orchestre philharmonique du Luxembourg, NDR Radiophilharmonie Hannover, Düsseldorfer Symphoniker, Brussels Philharmonic, Mozarteumorchester Salzburg si Wiener Symphoniker, pentru debutul sau la Musikverein din Viena, precum si in cadrul unui turneu prin Germania cu violonista Hilary Hahn.
    Alte orchestre renumite pe care le-a dirijat sunt Los Angeles Philharmonic, The Cleveland Orchestra si Tokyo Symphony Orchestra. Printre cele mai importante evenimente recente se numara debutul cu Orchestre National du Capitole de Toulouse, Tiroler Symphonieorchester Innsbruck, Philharmonisches Staatsorchester Hamburg, Orchestre symphonique de Québec, precum si debutul sau la Londra, cu English Chamber Orchestra.

    Concertul va fi transmis LIVE pe calea undelor – pe toate frecventele Radio Romania Cultural si Radio Romania Muzical. De asemenea, concertul poate fi ascultat LIVE online (pe site-urile celor doua posturi de radio) si prin intermediul aplicatiei Radio Romania, disponibila pe dispozitive Android si iOS.

    Biletele sunt disponibile in sistem online pe www.bilete.ro si in Reteaua Bilete.ro. Biletele se pot achizitiona si de la casa de bilete a Salii Radio (tel. 021 314.68.00). Pentru programul casei de bilete, va rugam sa consultati site-ul oficial www.salaradio.ro – sectiunea Bilete.