Ceasca de cultura

Autor: omdecultură

  • Muzică de Purcell și canzonete napolitane la Teatrul Coquette

    La Teatrul Coquette din Bucuresti, luna aprilie se incheie cu o noua seara de opera ARIE SI ECOU, avand-o ca protagonista pe soprana Cristina Fieraru, acompaniata de Maxim Belciug, cu chitara sa cat o orchestra. In miez de primavara, cei doi aduc pe scena un program vibrant, plin de emotie, in care vocea splendida a sopranei transforma fiecare partitura intr-o poveste de iubire, bucurie, dor, speranta, tinerete. De la ariile delicate ale operelor baroce, pana la explozia de viata a ritmurilor spaniole si energia solara a cantonetelor napolitane, seara promite un spectacol vocal total, in care soprana Cristina Fieraru straluceste, iar chitara face o uluitoare demonstratie de forta si rafinament, punand in valoare vocea senzationala si preaplinul de emotii al acestei muzici de o uluitoare frumusete. Programul include partituri celebre ale repertoriului liric, printre care madrigalul „Amarilli, mia bella” de Giulio Caccini, probabil cel mai frumos cantec de dragoste scris vreodata, neintrecutele slagare baroce „Ombra mai fù”, din opera Serse, si „Lascia ch’io pianga”, din opera Rinaldo, ambele de Georg Friedrich Händel, ori lamento-ul Didonei din opera „Dido si Aeneas” de Henry Purcell.

    Henry Purcell este considerat a fi unul dintre cei mai importanti compozitori ai epocii baroce si intemeietorul operei nationale engleze, fiind autorul unor minunate creatii vocale in engleza, o limba destul de dificil de pus pe muzica. S-a nascut la Londra, in 1659 (ziua exacta nu este cunoscuta, dar exista indicii ca ar fi fost 10 septembrie), intr-o familie de muzicieni, si a dovedit o puternica inclinatie catre muzica inca din copilarie. Se crede ca, deja la varsta de 9 ani, compunea excelent. Cea mai timpurie opera a sa este o oda inchinata Regelui Charles, cu ocazia zilei sale de nastere din 1670. Si-a inceput cariera muzicala ocupand postul de corist in cadrul Capelei Regale a lui Charles al II-lea, iar din 1679 a devenit organist la Westminster Abbey, unde, se spune, canta atat de frumos incat oamenii veneau sa-i ofere bani, ceea ce provoca tensiuni intre colegi si apropiati. De altfel, a si fost inmormantat langa orga la care a cantat. A compus muzica in diverse genuri, versatilitatea sa permitandu-i sa abordeze forme diferite: muzica sacra, muzica de teatru, instrumentala sau vocala. Un mare succes in epoca l-au avut lucrarile sale scenice numite semi-opere, un soi de tranzitie intre teatrul cu masti si opera. A murit la doar 36 de ani, in circumstante ramase neclare. O teorie spune ca s-ar fi intoxicat cu ciocolata. O alta teorie ar fi aceea ca, intorcandu-se intr-o noapte tarziu de la teatru, sotia l-a incuiat afara, iar Purcell a prins frig si a racit, de aici tragandu-i-se moartea. Cel mai probabil, insa, a murit de tuberculoza, lasand in urma o contributie remarcabila la dezvoltarea muzicii engleze. Dar ambitia cea mare a lui Purcell era de a scrie opera. A reusit o singura data: lucrarea sa „Dido si Aeneas” este o capodopera de la prima la ultima nota, cu o constructie muzicala impresionanta si melodii de o sensibilitate aparte, asa cum este si aria „When I am laid in earth”, cunoscuta si ca „lamento-ul Didonei”, pe care publicul o va putea asculta pe viu, in interpretarea sopranei Cristina Fieraru, in concertul de duminica, 27 aprilie 2025, de la Teatrul Coquette. Iar pentru ca bucuria sa fie deplina, la final, publicul va avea ocazia de a sta de vorba cu artistii, in tihna, in foaierul teatrului, la un pahar de vin oferit cu drag de CRAMA HISTRIA.

    Din 2024, soprana Cristina Fieraru a initiat, impreuna cu chitaristul Maxim Belciug, seria de concerte ARIE SI ECOU, menita sa ofere publicului prilejul unor intalniri cu frumusetea si diversitatea repertoriului liric intr-o prezentare adaptata la o scena de teatru mic, unde intimitatea dintre artisti si public si lipsa artificiilor de regie permit o altfel de apropiere – mai directa, mai sincera, mai vie – de aceasta muzica nepieritoare.

    Concertul de duminica, 27 aprilie 2025, are loc la Teatrul Coquette din Bucuresti (Calea Calarasi 94) si incepe la ora 19:00. Biletele sunt disponibile pe platformele online iabilet.ro, mystage.ro, eventim.ro, kompostor.ro si eventbook.ro sau se pot rezerva la email rezervari@teatrulcoquette.ro ori tel. 0754990017, 0721191675 (zilnic intre 11-19), urmand a fi ridicate de la teatru, inainte de inceperea spectacolului.

  • Clasat – o poveste despre mușamalizarea adevărului și eforturile unui jurnalist de a-l descoperi

    Construit sub forma unei anchete jurnalistice in urma decesului suspect al unui angajat in camera de servere a unei companii ce dezvolta un AI de moderare de continut, filmul CLASAT, scris si regizat de Horia Cucuta si George ve Gänæaard, va fi disponibil exclusiv online, peste tot in lume, incepand de maine, doar in perioada 24 – 27 aprilie, in sistem VOD, pe site-ul clasat.ro. Lungmetrajul cu Daniel Popa („Clanul”) are in distributie numerosi actori de teatru si film: Emilian Oprea, Liviu Pintileasa, Silva Helena Schmidt, Dana Marineci, Ionut Grama, Sabina Lazar, Robi Urs, Mihaela Trofimov, Cezar Antal, Bogdan Albulescu, Axel Moustache, Alin Florea, Razvan Ilie, Andreea Hristu, Cosmin Teodor Pana, Ionut Iftimiciuc, Larisa Ioana Enache, Oana Predescu, Silviu Debu, Gratiela Popa, Neculai Predica, alaturi de Alin Boeru si Vlad Ghinea.

    Desemnat „Cel mai bun film de lungmetraj” din sectiunea „Zilele Filmului Romanesc” la TIFF 2024, CLASAT este un „fake documentary” care vorbeste, printre altele, despre responsabilitatea corporatista, moralitate si etica in industria tech, disolutia investigatiilor jurnalistice, tacerea complice a institutiilor publice, despre despre cat de repede pot fi ascunse lucruri incomode sub pres si despre cat de greu poate fi pentru cineva sa aduca adevarul la lumina intr-un sistem care favorizeaza musamalizarea.

    Publicul este invitat sa urmareasca pe un dispozitiv, la alegere, dupa achizitionarea accesului online, o poveste ce are in prim plan un jurnalist de investigatie. In nici 24 de ore de declansarea unui incendiu in care a murit un angajat al companiei Futura AI, procuratura deja a clasat cazul si toata povestea parea inchisa. Gabriel Vanatoru, unul din veteranii presei independente din Romania, este intrigat de modul in care autoritatile dar si compania implicata au actionat ca sa opreasca subiectul sa apara in presa. El decide sa inceapa o investigatie ca sa arate publicului ce s-a intamplat cu adevarat in acel incendiu si mai ales cine era victima, Eremia Tofan. Cu o rabdare incomensurabila, Gabriel incearca sa intervieveze oamenii care l-au cunoscut sau care au lucrat cu Eremia, construind piesa cu piesa, un puzzle complicat al evenimentelor care au dus la acel incident nefast. Investigatia va arata cum unicornul tech FUTURA AI care trebuia sa revolutioneze moderarea de continut pe internet, era de fapt un mediu extrem de toxic de lucru, iar Eremia care initial era portretizat ca angajatul model, era de fapt un ghimpe pentru managementul companiei, mai ales dupa ce a trecut printr-o conversie religioasa.

    Site-ul clasat.ro a fost creat de Glitch si dezvoltat de Admirtech.

    CLASAT este un film produs de MC PATRAT FILM.

    George ve Gänæaard si Horia Cucuta au co-regizat pana in prezent cinci scurtmetraje, care au avut peste 120 de selectii in festivaluri din numeroase tari si au castigat impreuna 19 premii in tari precum Statele Unite ale Americii, Spania, Romania, Grecia, Iran sau Polonia.

    In 2023 au inceput sa lucreze la lungmetrajul lor de debut, CLASAT, un fake-documentary inspirat din fapte reale. In 2024 au inceput parcursul in festivaluri castigand la TIFF premiul pentru cel mai bun lungmetraj romanesc in cadrul competitiei Zilele Filmului Romanesc.

    Cei doi sunt co-fondatorii mc² film, alaturi de Alin Boeru, Valentin Paduraru si Vlad Ghinea, un colectiv de productie independenta. Din 2014, echipa s-a concentrat pe productia de film si videoclipuri. Astfel, intre 2014-2020 a produs un omnibus de 80 de minute, Tigara de dupa, compus din zece scurtmetraje, si alte sase scurtmetraje de sine statatoare (Dusmanul, July Love, America, Mothers), cu multe premii si selectii la festivaluri internationale de film.

    In 2020, MC PATRAT FILM a devenit oficial o casa de productie, avand in spate duo-ul creativ George ve Gänæaard & Horia Cucuta.

    In aceasta noua formula, cei doi au produs trei scurtmetraje precum si lungmetrajul lor de debut, CLASAT. Iar in prezent, lucreaza la scurtmetrajul de animatie MANECHIN

  • Sfinte Cașcaval! – un film tandru, plin de umor și brânză Comté, premiat la Cannes și César, din 25 aprilie în cinematografele din România

    Distins cu Youth Prize – Un Certain Regard la Festivalul de la Cannes 2024 si cu doua premii César, Sfinte Cascaval! este debutul regizoarei Louise Courvoisier – o poveste solara si sincera despre maturizare, familie si branza, filmata in satul copilariei sale din Jura. Filmul este distribuit in Romania de Independenta Film. Dupa moartea tatalui sau, Totone, un adolescent de 18 ani dintr-un sat din Jura, ramane singur cu sora lui de 7 ani. In mijlocul haosului, gaseste un scop neasteptat: sa invete sa faca cel mai bun cascaval Comté din regiune si sa castige aurul la concursul agricol local. 30.000 de euro sunt in joc, dar adevarata miza este viitorul sau.

    Elogiat de publicatii precum The Guardian pentru umorul discret, personajele pline de viata si naturaletea poetica, Sfinte Cascaval! (Vingt Dieux!) este o fictiune ancorata intr-o realitate aproape documentara, scrisa si regizata de Louise Courvoisier, nascuta chiar in Jura. Povestea are la baza personaje inspirate de oameni reali – tineri care au renuntat la scoala pentru a lucra in ferme, adolescenti care se exprima mai degraba prin gesturi decat prin cuvinte. Actorii sunt neprofesionisti, selectati in urma unor castinguri realizate la targuri agricole, licee de profil si curse de motocros. Clément Faveau, care il joaca pe Totone, are 18 ani si lucreaza la o ferma de pasari. Maïwène Barthélémy, care o interpreteaza pe Marie-Lise, studia agricultura in momentul castingului.

    „Pentru a crea personajele si povestea din Sfinte Cascaval!, m-am inspirat din comunitatea in care am trait si pe care am observat-o inca din copilarie. Totone si prietenii lui sunt ca niste «vecini» din satul meu. Cei mai multi au renuntat devreme la scoala pentru a lucra in fermele parintilor. Multi traiesc situatii familiale dificile. Am vrut sa filmez acesti tineri care sunt rar reprezentati in cinema, care au avut un start mai abrupt in viata, si sa le ofer un portret pozitiv si nuantat, din interior. ?i toate acestea – in tinutul cascavalului Comté!”, spune Louise Courvoisier.

    Decorurile au fost realizate de sora regizoarei, muzica de mama si fratele ei, iar intreaga familie Courvoisier a contribuit la acest film de debut autentic, construit cu grija pana in cele mai mici detalii – de la cazanul de cascaval pana la sunetul fiecarui spatiu.
    Louise Courvoisier s-a nascut in 1994 si a crescut in Jura, regiunea care i-a inspirat debutul. A studiat film la CinéFabrique, in Lyon, iar scurtmetrajul ei de absolvire, Mano a Mano, a castigat Premiul I la Cinéfondation – Cannes 2019. Sfinte Cascaval! este primul ei lungmetraj.
    Programul proiectiilor: https://www.independentafilm.ro/project/vinght-dieux/

  • „Die Stadt ohne Juden/Orașul fără evrei” – cine-concert la Teatrul Evreiesc de Stat | Pianistul Gerhard Gruber creează live coloana sonoră a unui film istoric-semnal de alarmă

    Pentru ca istoria sa nu se repete. Filmul mut „Die Stadt ohne Juden/Orasul fara evrei” (1924, regia Hans Karl Breslauer) este considerat nu numai unul dintre cele mai importante filme austriece din perioada interbelica, dar si o opera de arta premonitorie. Bazat pe romanul lui Hugo Bettauer, filmul prezinta cu o clarviziune opresiva saracirea culturala si economica a unui oras dupa expulzarea populatiei evreiesti. In contextul Zilei Amintirii Holocaustului, care comemoreaza finalul Revoltei din ghetoul Varsoviei (16 mai 1943), versiunea restaurata de Filmarchiv Austria a acestei creatii centenare va fi proiectata in cadrul unui cine-concert special al pianistului Gerhard Gruber, la Teatrul Evreiesc de Stat din Bucuresti (Str. Doctor Iuliu Barasch 15), pe 29 aprilie, ora 18.00, in prezenta doamnei Ulla Krauss-Nussbaumer, Ambasadoarea Austriei in Romania. Proiectia va fi urmata de o discutie cu artistul (in limba engleza, fara traducere), moderata de cercetatorul Adrian Cioflanca, directorul Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romania „Wilhelm Filderman”. Intrarea este libera, in limita locurilor disponibile. Acest proiect este prezentat de Forumul Cultural Austriac, in parteneriat cu Teatrul Evreiesc de Stat.

    Descoperit aproape intamplator in 1991, in arhiva de filme din Amsterdam si apoi completat partial in 2015 cu scene gasite de cercetatori intr-o piata de vechituri, restaurat si relansat pe scena cinematografica internationala, „Die Stadt ohne Juden/Orasul fara evrei” este o superproductie a timpului sau, care a anticipat cu clarviziune evenimente care aveau sa se produca in aproximativ un deceniu. Filmul, realizat in 1924 de Hans Karl Breslauer, este o adaptare puternica a romanului cu acelasi nume scris de Hugo Bettauer (1922) si a fost lansat numai cu cateva luni inainte de publicarea volumului „Mein Kampf” al lui Adolf Hitler. De altfel, pentru scrierile sale, Hugo Bettauer avea sa fie asasinat in 10 martie 1925, de catre un simpatizat national socialist, care avea sa fie eliberat 18 luni mai tarziu. Dar dincolo de continutul sau socio-politic, „Die Stadt ohne Juden/Orasul fara evrei” are si o importanta artistica exceptionala, fiind una dintre capodoperele cinematografului expresionist.

    Actiunea filmului „Die Stadt ohne Juden/Orasul fara evrei” se desfasoara in republica imaginara Utopia. In urma unei crize economice grave, oamenii incep sa vorbeasca in oras despre ideea ca o posibila alungare a evreilor ar duce la o redresare a afacerilor. Dupa adoptarea rapida a unei legi antisemite, toti evreii sunt obligati sa paraseasca orasul si sa ia calea orasului palestinian Sion. Consecintele nu sunt, insa, deloc cele sperate: economia nu numai ca nu se intremeaza, dar partenerii comerciali inceteaza sa cumpere marfuri din Utopia…

    Pianistul austriac Gerhard Gruber este cel care adauga dimensiunea muzicala filmului mut „Die Stadt ohne Juden/Orasul fara evrei”. Nascut in 1951, el este un important interpret si compozitor de muzica de teatru, specializat in acompaniamentul filmelor mute. In repertoriul sau figureaza peste 700 de productii cinematografice mute carora le recreeaza live coloana sonora. Foarte apreciat interpret de improvizatie, Gerhard Gruber a sustinut cine-concerte pe trei continente, de la Los Angeles si Washington, la New Delhi, Mumbai, Pune, Tokyo, Hobart, Rotorua/NZ, Padova, Bordeaux, Hamburg, München, Viena, Motovun si multe altele.

    Gerhard Gruber privilegiaza improvizatia, pe care o vede ca pe un dialog direct cu actiunea de pe ecran, ceea ce face sa nu exista doua proiectii identice ale aceluiasi film. „Sentimentul meu de a fi in mijlocul actiunii a fost o experienta de nedescris inca de la inceputul carierei si a ramas neschimbat pâna in prezent. Este exact ceea ce face ca serile de film mut sa fie atât de animate. Niciodata nu este vorba doar de film, ci intotdeauna de combinatia a trei elemente, film – muzica – public. De aceea fiecare seara este o experienta unica”, spune pianistul Gerhard Gruber.

  • „Testamentul artistic” al compozitorului italian G. B. Pergolesi dirijat de Giulio Prandi, la Sala Radio

    Miercuri, 30 aprilie 2025 (19.00), Orchestra de Camera Radio va invita la Sala Radio la un concert derulat in atmosfera de sacralitate a sarbatorilor pascale. Veti asculta celebra lucrare Stabat Mater pentru solisti, cor si orchestra, ce evoca suferintele Fecioarei Maria in timpul Crucificarii.

    Semnata de compozitorul italian Giovanni Battista Pergolesi in 1736, partitura este un testament artistic creat chiar in perioada finala de viata a marelui muzician, curmata de tuberculoza, perioada petrecuta intr-o manastire franciscana de langa Napoli.
    Invitat special al serii este dirijorul italian Giulio Prandi, care in aceasta stagiune a dirijat la Opera din Florenta sau la Opéra Grand Avignon (Franta) si care in 2022 a fost distins la International Classical Music Awards (ICMA) – la categoria Muzica de cor, pentru premiera mondiala bazata pe instrumente de epoca a lucrarii „Petite Messe Solennelle” de Rossini. In ipostaza solistica ii veti aplauda pe Alexandru Costea – contratenor si Marta Fumagalli – mezzosoprana. Evenimentul se va derula cu participarea Corului Academic Radio (pregatit de dirijorul Ciprian Tutu).

    Seara de la Sala Radio cuprinde si Sinfonia milanese nr. 5 semnata de un alt compozitor italian – Nicola Antonio Zingarelli – si Haydn: Simfonia nr. 49, intitulata La passione.

    Condus de pasiunea sa pentru repertoriul vocal italian al secolului al XVIII-lea, dirijorul GIULIO PRANDI a fondat in 2003 „Coro e Orchestra Ghislieri”, ansambluri pe care le dirijeaza in cele mai importante sali de concert si festivaluri europene: Filarmonica din Berlin, Concertgebouw Amsterdam, Teatro alla Scala, BOZAR Bruxelles, Ambronay, Festivalul „Enescu”, Internationale Händel-Festspiele Göttingen, Festivalul „Monteverdi” din Cremona, Festivalul Valle d’Itria.
    Pe langa activitatea cu Ghislieri, Giulio Prandi si-a consolidat activitatea de dirijor, colaborand cu orchestre si institutii renumite, precum I Cameristi della Scala, Filarmonica „Arturo Toscanini”, Orchestre Philharmonique du Luxembourg, Fondazione Arena di Verona, Teatro „Carlo Felice” din Genova.
    Giulio desfasoara o activitate constanta de cercetare care, de-a lungul anilor, a dus la redescoperirea multor lucrari rare si inedite. De asemenea, se dedica permanent marilor capodopere ale lui Vivaldi, Pergolesi, Handel, Joseph si Johann Michael Haydn, Mozart si Rossini.
    Printre punctele culminante ale stagiunii 2024/2025 se numara „Orlando furioso” de Vivaldi la Daegu Opera House din Coreea si „Il Re Pastore” de Mozart in Malta. Va dirija Marea Missa de Mozart pentru Opera din Florenta si Recviemul de Fauré pentru Teatro Comunale di Piacenza. Va reveni la Opéra Grand Avignon pentru un recital sustinut de Ramón Vargas si pentru oratoriul „La Giuditta” de Alessandro Scarlatti.

    Alexandru Costea

    Contratenorul ALEXANDRU COSTEA este solist invitat la Opera Nationala Romana din Cluj-Napoca, Teatro Sociale Rovigo-Italia, Filarmonica de Stat Sibiu, Filarmonica „Ion Dumitrescu” – Rm. Valcea, Opera Nationala Bucuresti s.a.
    In anul 2022, a debutat in premiera nationala „Traiano in Dacia” de Giuseppe Nicolini, in rolul lui Decebalo. In acelasi an, a primit o bursa de studiu in Italia, la Conservatorul „Arrigo Boito” – Parma. In anul 2023 a debutat in spectacolul „La prova di un opera seria” de Francesco Gnecco, la Teatrul Sociale Rovigo. În decursul aceluiasi an, a debutat in premiera spectacolului „Nunta lui Figaro”  de Mozart in rolul lui Cherubino, la Opera Nationala din Cluj-Napoca.

    Marta Fumagalli

    Mezzosoprana MARTA FUMAGALLI a studiat la Conservatorio di Musica „G. Verdi” din Como. In prezent, studiaza cu Roberto Balconi la Conservatorul „G. Cantelli” din Novara.
    Colaboreaza constant in special cu ansambluri de muzica baroca (Cappella Neapolitana, Coro e Orchestra Ghislieri, Homme Armé, La Florida Cappella, La Risonanza, Orchestra Nazionale Barocca dei Conservatori, Festina Lente, Vox Luminis, La Venexiana, Le Concert des Nations, Coro RSI/I Barocchisti, Les Musiciens du Louvre, Il canto di Orfeo, LaVerdi Barocca, Atalanta Fugiens, Cantar Lontano, Ensemble Salomone Rossi, La Divina Armonia, Dolce e Tempesta, Accademia degli Erranti, Allabastrina Ensemble) si, ca solist, concerteaza in Italia si in strainatate (Auditorium de Lyon, Gran Teatre del Liceu Barcelona, Arsenal Metz, Festival des Abbayes en Lorraine, Festival Barocco Boliviano, Philharmonie Paris, Festival Baroque du Pays du Mont Blanc s.a.).
    In iunie 2018, a castigat premiul „Diapason D’Or Decouvérte” pentru CD-ul cu Missa in Re Major de Pergolesi, inregistrata alaturi de Coro e Orchestra Ghislieri dirijate de G. Prandi, pentru Arcana-Outhere Music.
    Este membra a Capelei muzicale profesioniste a Bazilicii S. Maria Maggiore din Bergamo, condusa de C. Gentilini.

    Concertul va fi transmis LIVE pe calea undelor – pe toate frecventele Radio Romania Cultural si Radio Romania Muzical. De asemenea, concertul poate fi ascultat LIVE online (pe site-urile celor doua posturi de radio) si prin intermediul aplicatiei Radio Romania, disponibila pe dispozitive Android si iOS.

    Biletele sunt disponibile in sistem online pe www.bilete.ro si in Reteaua Bilete.ro. Biletele se pot achizitiona si de la casa de bilete a Salii Radio (tel. 021 314.68.00). Pentru programul casei de bilete, va rugam sa consultati site-ul oficial www.salaradio.ro – sectiunea Bilete.

  • Bucharest Opera Festival 2025, lansat la New York printr-un recital extraordinar susținut de soprana Iulia Isaev și pianista Liana Mareș la Institutul Cultural Român din New York

    Soprana Iulia Isaev si pianista Liana Mares, artiste ale Operei Nationale Bucuresti, vor fi prezente la Institutul Cultural Roman din New York vineri, 25 aprilie, in cadrul un eveniment de exceptie care aduce in prim-plan excelenta artei lirice romanesti. Celebrand deschiderea oficiala a Bucharest Opera Festival 2025, recitalul sustinut de soprana Iulia Isaev si pianista Liana Mares promite o seara de muzica rafinata si emotie autentica. In cadrul serii, publicul va descoperi detalii despre cea de-a patra editie a festivalului de la Bucuresti, eveniment care a devenit o platforma esentiala pentru prezentarea celor mai valoroase companii de opera si balet din Romania si din strainatate.

    Evenimentul va include si proiectia filmului „Bucharest Opera Festival 2024 – All Puccini Edition”, realizat de Virgil Oprina, o marturie video a succesului remarcabil al editiei precedente. De asemenea, muzicologul Oltea Serban-Parau va oferi o retrospectiva a editiei din 2024.
     
    Recitalul va fi onorat de prezenta directorului Operei Nationale Bucuresti, dirijorul Daniel Jinga, iar seara va fi deschisa cu un cuvant introductiv din partea directorului ICR New York, Dorian Branea.
    Peter Quantrill, critic muzical si jurnalist britanic: „Anul acesta, in loc sa se concentreze pe o singura figura, Puccini, ca in 2024, festivalul din iunie ofera o imagine reprezentativa a artei lirice din Romania. Sunt patru opere in versiune scenica, trei balete, o opereta, un musical si o opera in concert. Vin companii din doua tari vecine – Bulgaria si Republica Moldova – iar restul programului este in intregime autohton. Astfel, chiar daca veti putea vedea Nabucco si Cenusareasa, Faust de Gounod si Jesus Christ Superstar, tema principala a Festivalului 2025 este arta lirica din Romania.”

    Program muzical
    Iulia Isaev     – soprana
    Liana Mares – pian

    A. Catalani – „Ebben? Ne andrò lontana” din opera La Wally
    A. Boito – „L’altra notte in fondo al mare” din opera Mefistofele
    G. Puccini – „O mio babbino caro” din opera Gianni Schicchi
    F. Poulenc – Les chemins de l’amour
    P.A. Tirindelli – O Primavera!
    G. Enescu – Eu ma duc, codrul ramane
    ?G. Enescu – Estrenne a Anne
    G. Enescu –  Languir me fais…
    G. Enescu – Aux damoiselles paresseuses d’ecrire a leur amys
    G. Enescu – Du confict en douleur
    N. Bretan – Stelele-n cer

     
    Iulia Isaev

    Reprezentanta de marca a scolii romanesti de canto, cu o prestigioasa cariera artistica internationala care a culminat in 2019 cu debutul pe scena Operei Metropolitan din New York in rolul titular din opera „Tosca” de G. Puccini, soprana Iulia Isaev se situeaza in galeria personalitatilor muzicale care au ridicat arta interpretativa la un nivel de maxima excelenta. Absolventa a Universitatii de Muzica din Bucuresti, sub indrumarea distinsei maestre Arta Florescu, s-a remarcat inca din anii studentiei obtinand premii la concursuri internationale precum „Loire Atlantique’’ Nantes- Franta, „George Enescu” Bucuresti, „Madama Butterfly” Barcelona – Spania. Debutul sau artistic a avut loc pe scena Operei Nationale Bucuresti in rolul Micaelei din opera „Carmen” de G. Bizet urmand ca ulterior sa desfasoare o intensa activitate in decursul careia a fost invitata de cele mai prestigioase teatre de opera din Europa, Asia si Statele Unite ale Americii: Staatsoper Viena, Bayeriche Staatsoper Munchen, Staatsoper Berlin, Deutche Oper Berlin, Semperoper Dresden, Oper der Staat Koln, Schwetzingen Schloss Opera Festival, Opernhaus Zurich, Hamburgiche Staatsoper , Opera National de Paris Palais Garnier, Teatre Champs-Elysees Paris, Opera National Lorraine Nancy, Opera National du Rhin Strasbourg, Theatre Royal de la Monnaie Brusseles, Teatro dell’Opera di Roma, Teatro La Fenice si Teatro Malibran Venezia, Teatro San Carlo Lisabona, Greek National Opera House, New National Theatre Tokyo si Bunkamura Hall Tokyo, Seoul Opera House, si New York Metropolitan Opera House. A interpretat roluri in spectacole de referinta: Mimi din „La Boheme”, Cio-cio-san din „Madama Butterfly”, Floria Tosca din „Tosca”, Manon Lescaut din „Manon Lescaut” Liu din „Turandot” de Puccini, Desdemona din „Otello”, Alice Ford din „Falstaff ” de Verdi, Marguerite din „Faust” de Gounod, Giulietta din „Povestirile lui Hoffmann” de Offenbach, Donna Anna din „Don Giovanni”, Contessa din „Nunta lui Figaro”, Pamina din „Flautul Fermecat”, Fiordiligi din „Cosi Fan Tutte” de Mozart, Tatiana din „Evgheni Oneghin” de Ceaikovski, Nedda din „Paiate” de Leoncavallo, Adriana Lecouvreur din „Adriana Lecouvreur” de Cilea, Elsa de Brabant din „Lohengrin” si Elisabeth din „Tannhauser” de Wagner. In cadrul acestor spectacole a colaborat cu dirijori renumiti precum James Levine, Yannick Nezet-Seguin, Michel Plasson, Marco Armiliato, Carlo Rizzi, Fabio Luisi, Mladislav Rostropovich, Daniel Oren, Rafael Fruhberg de Burgos, Daniel Harding, Evelino Pido, Ascher Fish, Franz Welser Most, Kerry Lynn Wilson, Robin Ticciati, Gianluigi Gelmetti etc. dar si cu regizori de opera si film de talie mondiala: Franco Zefirelli, Peter Brook, David McVicar, Richard Eyre, Graham Vick, Robert Wilson, Luigi Proietti, Hugo de Ana etc. De asemenea a sustinut serii de concerte vocal simfonice atat in tara cat si in strainatate in sali de prestigiu precum Concertgebow Amsterdam, Gran Teatre dell Liceu Barcelona, Teatro Massimo Palermo, Filarmonica din Koln, Megaron Athena, Nagasaky Hall Center, Palais Garnier Paris etc. A inregistrat in Studioul de concerte al Salii Radio arii di opere, concerte vocal simfonice si a participat in cadrul mai multor emisiuni la Radio si Televiziune. Este invitata sa jurizeze diverse concursuri de canto din tara si a sustinut numeroase cursuri de maiestrie. In prezent Iulia Isaev este solista la Opera Nationala Bucuresti si conf. univ. dr. la Universitatea de Muzica din Bucuresti.
    Liana Mares (c) Alex Coman

    Absolventa a Facultatii de Interpretare Muzicala a Universitatii Nationale de Muzica Bucuresti, la clasa prof. Veronica Gaspar in 1998, pianista Liana Mares a absolvit si sectia Clavecin a aceleeasi prestigioase institutii de invatamant, la clasa prof. Ogneanca Lefterescu. Imediat dupa absolvire, a fost angajata la Opera Nationala Bucuresti, colaborand insa si cu alte institutii precum Filarmonica George Enescu din Bucuresti, Teatrul National de Opereta Ion Dacian si Radiodifuziunea Romana. A sustinut recitaluri la Ateneul Roman, Sala Dalles, Muzeul Cotroceni, Muzeul Peles, in sali de concerte din Craiova, Oradea si Braila.
    Repertoriul sau de acompaniament muzica de opera contine lucrari semnate de compozitori ca Wolfgang Amadeus Mozart, Giuseppe Verdi, Giacomo Puccini, Gaetano Donizetti, dar si Georges Bizet, Engelbert Humperdinck, Richard Wagner, Henry Purcell si Peter Ruzicka. Alaturi de trupa Operei Nationale Bucuresti, Liana Mares a intreprins turnee in Franta, Grecia si Israel.
    Din iunie 2011, este formator de interpreti lirici, titlu acordat de Accademia Teatro alla Scala.

    ***

    Ajuns la a 4-a editie, Bucharest Opera Festival va alterna in cele 10 seri productii de opera, balet, opereta si opera in concert, cu 10 companii diferite, printre care 2 invitati din afara Romaniei, Teatrul National de Opera si Balet Maria Biesu din Chisinau si Opera din Ruse.
    Operei Nationale din Bucuresti i se alatura pe afisul festivalului Opera Nationala Romana Iasi, Opera Nationala Romana Timisoara, Opera Maghiara din Cluj-Napoca, Opera din Brasov, Teatrul de opera si balet Nae Leonard din Galati si Orchestra de Camera Radio.

    Ca si anii trecuti, toti directorii de teatru liric din Romania au gasit cheia sa-si entuziasmeze colectivele artistice si tehnice pentru a veni la acest festival, contribuind la a transforma Bucurestiul intr-o destinatie privilegiata de turism cultural.
    https://www.rciusa.info/

  • Proiecție de gală la Cinema Ateneu Iași: „TWST / Things We Said Today” – cel mai nou film semnat de Andrei Ujică

    Duminica, 27 aprilie, ora 17:00, Cinema Ateneu Iasi gazduieste proiectia de gala a filmului „TWST / Things We Said Today”, in prezenta regizorului Andrei Ujica. Premiera ieseana marcheaza revenirea cineastului dupa o absenta de 15 ani, intr-un eveniment special dedicat publicului pasionat de cinemaul de autor. Evenimentul se va desfasura in prezenta regizorului Andrei Ujica, una dintre cele mai influente voci ale cinemaului nonfictional european, autor al unor filme-cult precum Videograme dintr-o revolutie sau Autobiografia lui Nicolae Ceausescu. Dialogul de dupa proiectie va fi moderat de Bogdan Cretu, critic literar, eseist si profesor indragit al Facultatii de Litere din Iasi, o prezenta intelectuala carismatica, recunoscut pentru modul in care apropie publicul de marile idei ale culturii contemporane.

    Andrei Ujica: „Abia astept reintalnirea cu publicul iesean dupa o absenta de 15 ani, atunci cind am fost prezent cu filmul « Autobiografia lui Nicolae Ceausescu”

    „TWST / Things We Said Today” este cel mai recent film al reputatului cineast romano-german Andrei Ujica, un hibrid fascinant intre documentar si eseu vizual, construit in jurul unui moment legendar din istoria culturii pop – primul concert sustinut de The Beatles pe Shea Stadium, in august 1965.

    Filmul a avut premiera mondiala in selectia oficiala Out of Competition – Non Fiction la prestigiosul Festival International de Film de la Venetia, iar din 25 aprilie va putea fi vazut in cinematografele din Romania, fiind distribuit de Bad Unicorn.

    Prin vocile a doi adolescenti americani si cu ajutorul materialelor de arhiva si al animatiilor semnate de artistul Yann Kebbi, filmul construieste o veritabila capsula de timp – o poveste despre visuri, muzica si inceputuri, care se transforma intr-o meditatie profunda asupra memoriei si prezentului.

    Biletele sunt disponibile online, pe cinemaiasi.ro/film/twst-things-we-said-today/, sau la casieria Ateneului National din Iasi.

    Regie si scenariu: Andrei Ujica Animatie: Yann Kebbi
    Montaj si sunet: Dana Bunescu
    Voci: Tommy McCabe si Therese Azzara Efecte vizuale: Olga Avramov
     

    O coproductie internationala sustinuta de ARTE France Cinéma, INA, Eurimages, Fondation Cartier pour l’art contemporain, HfG / ZKM Filminstitut, Arte France, UPFAR-ARGOA, SACEM si Avanpost.

  • Săptămâna Internaţională a Muzicii Noi – SIMN 2025

    Saptamana Internationala a Muzicii Noi, cel mai important festival autohton dedicat muzicii contemporane organizat de Uniunea Compozitorilor si Muzicologilor din Romania, cu sprijinul Ministerului Culturii, va avea loc intre 18 si 25 mai la Bucuresti. Urmand o respectabila traditie, invita astfel publicul pentru a 34-a oara, la cel mai important festival dedicat muzicii contemporane pentru nu mai putin de 8 zile cu 18 evenimente incitante, adevarate calatorii prin universul muzicii vremurilor noastre. Numeroase prime auditii fac parte din programul acestei editii guvernate de metafora constelatiilor pe care Dan Dediu, directorul artistic al SIMN o explica: „Vine vremea constelatiilor. De ce constelatii? Pentru ca o constelatie tine de viziunea celui care priveste noianul de stele de pe cer. Gruparea acelor stele intr-o constelatie, chiar daca ele nu au nimic comun una cu cealalta, este un act de imaginatie al privitorului. Astfel, viziunea unei constelatii leaga, uneste realitati distincte, uneori fara legatura intre ele, si le unifica sub semnul unei singure idei. Pentru ideea-forta pusa sub egida constelatiilor in aceasta editie am ales carnavalul, acea explozie de energie si fantezie ce constituie un vortex social si cultural fascinant.”

    Constelatia Carnaval este asadar denumirea editiei cu numarul 34 a SIMN, in care publicul interesat de muzica noua se va intalni cu evenimente care reflecta carnavalescul si-l ipostaziaza in fel si fel de chipuri, a caror strategie repertoriala este articulata pe trei directii: muzica electronica contemporana, spectacole in formate diverse (opera, experimente, muzica electroacustica cu video, concerte instrumentale hibride etc) si femei compozitoare din Romania.

    Anul trecut, compozitorul Dan Dediu, presedintele UCMR si directorul artistic al SIMN, anunta intentia festivalului de „a reflecta din ce in ce mai accentuat asupra conditiilor si functiilor muzicii noi in lumea contemporana”. Anul acesta, prin Constelatia Carnaval „evenimentul devine nu doar o platforma de celebrare a noului, ci pastreaza si legatura cu muzica trecutului, pe care o aduce in prezent, si care devine astfel ferment conceptual si inspirational pentru creatiile contemporaneitatii.”

    Intr-o saptamana de impact pentru viata culturala romaneasca sunt programate concerte sustinute de Orchestrele si Corul Academic Radio, Orchestra Concerto si Corul UNMB, ansamblurile Profil, devotioModerna din Bucuresti, formatia Couleurs din Cluj-Napoca, recitaluri instrumentale si de lieduri, un concert coral, muzica electroacustica, spectacole (premiera operei D’ale carnavalului de Dan Dediu si a non-baletului foarte putin probabil Black Swan de Irinel Anghel) si un simpozion de muzicologie dedicat muzicii electronice ce vor avea loc la Bucuresti, in perioada 18-25 mai. Acestea vor putea fi urmarite la Sala Radio, la Opera Nationala Bucuresti, la Teatrul Apollo 111 si in salile de concerte ale Universitatii Nationale de Muzica.
    Co-producatorul festivalului este Radio-Romania – Directia Formatii Muzicale iar partenerii principali sunt Universitatea Nationala de Muzica din Bucuresti, Orchestrele si Corurile Radio, Opera Nationala Bucuresti, centrul National de Arta Tinerimea Romana, Filarmonica Oltenia Craiova, Muzeul National “George Enescu”si Sectiunea Nationala Romana – SNR-SIMC

  • Andrei Aradits caută un obiect deloc inutil, în episodul 4 din Vânătorii de comori: România S2

    Penultimul episod din prima parte a noii serii are premiera la HISTORY Channel pe 22 aprilie, la ora 21.00. Marti (22 aprilie), de la ora 21:00, formatul docu-reality „Vanatorii de comori: Romania” S2 ajunge la penultimul episod la HISTORY Channel – Pierdute in timp. In al patrulea episod, o vedeta cunoscuta de pe micul ecran cauta ceva deosebit. Clientul care apeleaza la vanatorii de comori este actorul Andrei Aradits.

    Andrei Aradits (51 de ani) este actor de teatru si televiziune, a aparut in seriale la Acasa („Lacrimi de iubire”), Antena 1 („Narcisa salbatica”) si Pro TV („Vlad”). In plus, a fost membru in juriul emisiunii „Te cunosc de undeva” timp de 12 sezoane si a prezentat formatul „Esti mai destept decat un copil de clasa a V-a?” la Antena 1.
    In episodul 4 din sezonul 2, vanatorii de comori primesc o cerinta neobisnuita de la actorul Andrei Aradits, care isi doreste un obiect uitat, perimat si… inutil, ar spune unii. Acesta este manat de dorinta de a-i salva povestea de la uitare. Dupa ce reusesc sa desluseasca provocarea, cei patru o iau la pas prin targuri si colectii private, in cautarea unor obiecte speciale. In magazin isi fac aparitia tehnologii uitate si obiecte misterioase, a caror functionalitate doar expertii o pot deslusi. Cei 4 descopera arbalete de secol XVII, ciocane ritualice folosite de triburile de tuaregi din nordul Africii, scaune medicale din secolul XIX, cele mai vechi bancnote romanesti sau scrisori ce spun povestea unor dueluri legendare in care a fost implicat fostul ministru Duiliu Zamfirescu.  
    Ep 4 din Vanatorii de comori Romania S2
    „In fiecare an apare ceva nou. Noul model de iPhone, noua formula de detergent, noi tendinte, noua pastila de gat. Cu toate astea un lucru vechi nu e musai depasit sau redundant. Exista valoare si frumusete in podul de la bunici. Cred ca despre asta e vorba in Vanatorii de comori. Despre lucruri pretioase din trecut”, a declarat Andrei Aradits.
    In cele 5 episoade din „Vanatorii de comori: Romania” S2 apar vedete noi, comori deosebite si echipa castiga o membra noua – Teo Cosma. Ea si dealerii de obiecte vintage Liviu Andrei, Gabi Badea si Dan Greere au 48 de ore pentru a multumi fiecare client si cauta articolul castigator prin piete de vechituri si colectii personale de antichitati. Privitorii pot vedea intregul lant de tranzactii: de la cumparare, la evaluare, expertiza si pana la vanzarea finala.
    Ep 4 din Vanatorii de comori Romania S2

    „Vanatorii de comori: Romania” se concentreaza si in aceasta serie pe obiecte cu semnificatie istorica sau de colectie si spune noi povesti captivante despre istoria tarii noastre, prin intermediul acestor articole vintage. Pe 29 aprilie, in ultimul episod din sezonul 2, invitata speciala a vanatorilor va fi Mirona Noru (Managerul Casei Capsa).

    Primul sezon a avut 6 episoade si a fost lansat in mai 2023. Ca si prima serie, a doua este produsa de Paprika Studios, una dintre cele mai importante companii de productie din Europa Centrala, Europa de Est si Tarile Baltice. Compania produce emisiuni de divertisment, reality TV si seriale de fictiune pentru numeroase posturi TV, in 17 limbi diferite.

    Cei patru membri ai echipei de vanatori gestioneaza doua magazine Liquid Money, cu sediile in Sibiu si Bucuresti, specializate in obiecte de colectie.

    Ep 4 din Vanatorii de comori Romania S2

  • Zilele Sculpturii București 2025 | Ce vezi nu e tot ce e- #celălaltcorp, o expoziție despre corpul reimaginat, deconstruit și revendicat

    Ajuns la cea de-a V-a editie, evenimentul Zilele Sculpturii Bucuresti revine in 2025 cu o tema radicala si necesara: #celalaltcorp – o expozitie de sculptura contemporana si transmedia care aduce in prim-plan figura umana ca spatiu de tensiune intre norma si identitate, intre istorie si viitor, intre corpul fizic si cel augmentat. Evenimentul are loc intre 26 aprilie si 11 mai, in spatiile Galeriei SENAT, Galeriei The Institute si curtea Combinatului Fondului Plastic din Bucuresti. Vernisajul oficial are loc pe 26 aprilie, ora 18:00.

    „Exista un corp pe care il recunoastem usor: cel din oglinda, cel din reclamele lucioase, cel invatat, modelat, acceptat. Dar exista si celalalt corp. Corpul rescris de trauma, de iubire, de identitate. Corpul augmentat, politizat, vulnerabil. Corpul care nu incape in norme, dar explodeaza in forme. Te provocam sa privesti dincolo de suprafata. Pentru ca in arta — ca si in viata — ce vezi nu e tot ce e.”, Reka Csapo Dup, curator.

    Sub curatoriatul Reka Csapo Dup si cu participarea criticilor Adriana Oprea si Horatiu Lipot, expozitia reuneste lucrarile a peste 45 de artisti consacrati si emergenti: Alina Aldea, Ion Anghel, Vlad Basarab, Anca Boeriu, Alin Carpen, Titi Ceara, Traian Chereches, ?tefan Radu Cretu, Calin Dan, Misha Diaconu, Darie Dup, Raluca Ilaria Demetrescu, Elena Dumitrescu, Albert Kaan, Iosif Király, Cristina Lilienfeld, Petru Lucaci, Laurentiu Mogosanu, Dragos Neagoe, Vlad Olariu, Alexandru Papuc, Radu Panait, Radu Pandele, Alexandru Patatics, Cosmin Paulescu, Romelo Pervolovici, Adrian Piorescu, Adrian Pirvu, Maria Pop, Marilena Preda Sanc, Alexandru Ranga, Bogdan Rata, Cristian Raduta, Elena Scutaru, Marcel Scutaru, Sever Petrovici Popescu, ?tefan Siminic, Maria Sicoie, Elena Surdu Stanescu, Irina Tanase, Ovidiu Toader, Catalin Udrea, Mihai Zgondoiu, Marian Zidaru, Victoria Zidaru.

    „Iata ca abia acum, ajunsi la cea de a 5-a editie, Zilele Sculpturii Bucuresti abordeaza prin lucrarile a 45 de artisti, autori, pentru ca specific actualitatii interdisciplinaritatea este o conditie, poate cea mai fireasca tema care i-ar putea fi dedicata acestei discipline artistice – corpul –, contextualizat prin hibridizari si sintetizari, divagatii & instrainari interpretate toate ca #celalaltcorp. De ce fireasca?, raspunsul la indemana ar fi ca sculptura fara trimitere la corp, iar in lipsa acestuia la prezenta sa, este de conceput. Mai abstract, poate pentru ca orice strapunge suprafata bidimensionala a iluziei inspre realul tridimensional, carbonic-material, sa fie analogat instinctiv de catre cognitie cu o entitate si, implicit, cu un corp.             

    In acest punct nodal, dintre corp si sculptura este interesant de amintit si de acea parafilie numita agalmatofilie. Cunoscuta si ca pigmalionism sau statuofilie este un fetis sexual care in esenta se manifesta, nici mai mult nici mai putin, decat o forma de atractie sexuala fata de statui. Aceasta a fost inventariata clinic inca din 1877, cand un gradinar s-a indragostit de statuia lui Venus din Milo si a incercat sa intretina raporturi sexuale cu aceasta. Va intreb pe dumneavoastra, ce alt gen artistic sau auctorial cunoasteti, care poate trezi asemenea dependente si afectiuni?! Poate ca, cum sustine adesea scoala structuralista, nici nu putem depasi corpul; functia si forma sa este chiar baza in care filtram  experientele noastre, relatia cu mediul si cu obiectele. Aici, corpul este vazut ca o pre-baza obiectiva a intregii experiente, fiind, astfel, prima si poate singura „lume”.” – Horatiu LIPOT, critic de arta.

    Expozitia #celalaltcorp poate fi vizitata in fiecare zi intre orele 12:00 si 18:00. Intrarea este libera.
    Un eveniment organizat de Filiala de Sculptura a Uniunii Artistilor Plastici din Bucuresti, cu sprijinul Ministerului Culturii.

    Sub egida International Sculpture Center/ #ISDAY

    Parteneri: Uniunea Artistilor Plastici din Romania, Combinatul Fondului Plastic, Combinat.ro, UNARTE, Galeria SENAT, Galeria The Institute, Compas Coffee, Crama anul zero – Via vie SRL

    Parteneri culturali: Institutul Liszt, UNAgaleria, Ferma de Arta, Asociatia Centrul Cultural H.D.U., DAR Development, Isaac Witkin Estate, Liceul Tonitza, Liceul Paciurea, Gallery Studio 76

    Evenimente speciale & program extins 26 aprilie 2025
    # ora 17:00 – Ateliere deschise: Marian & Victoria Zidaru, Ana Zoe Pop, Cristian Pentelescu
    # ora 17:00 – Vernisaj #celalaltcorp la UNA, o expozitie colectiva realizata de studenti ai Universitatii Nationale de Arte din Bucuresti si ai Universitatii Maghiare de Arte Frumoase din Budapesta
    # ora 18:30 – proiectia documentarului NAPO – Dan Paduraru & Cristi Calist 1995 – Galeria The Institute, Combinatul Fondului Plastic
    # ora 19:00 – DryLandscape (karesansui) – video-performance de Alexandru Patatics & Cristina Lilienfeld – Galeria SENAT, Combinatul Fondului Plastic
    # ora 19:30 – 56/Z – proiectia documentarului despre generatia Z si memoria revolutiei din 1956 – Galeria The Institute, Combinatul Fondului Plastic

    Filmul va fi proiectat si pe:

    # 27 aprilie, ora 16:00
    # 10 mai, ora 16:00
    # 11 mai, ora 16:00

    Expozitii si proiecte conexe:

    * #celalaltcorp la HDU – sculptori invitati: Bogdan Breza, Mircea Roman, Dan Munteanu s.a.
    * SCULPTORI PENTRU VIITOR – concurs de modelaj pentru elevii liceelor de arte plastice, cu premierea castigatorilor pe 11 mai
    * Despre Portrete #3 – expozitie colectiva internationala la Gallery Studio 76 (26 aprilie – 31 mai)