Ceasca de cultura

Autor: omdecultură

  • Concursul Naţional „Ion Creangă” de creaţie literară – Povești. Ediția a 33-a, 2025

    Muzeul National al Literaturii Romane Iasi anunta debutul inscrierilor la Concursul National „Ion Creanga” de creatie literara. Povesti, concurs care a luat nastere cu mai bine de trei decenii in urma, in atmosfera de poveste a Bojdeucii din Ticau, ajungand anul acesta la cea de-a 33-a editie. Concursul se adreseaza autorilor romani de toate varstele, inclusiv celor care traiesc in afara granitelor tarii (cu exceptia celor care sunt membri ai Uniunii Scriitorilor), avand ca scop principal descoperirea talentelor literare si sustinerea creatiei contemporane. De-a lungul timpului, proiectul a castigat o mare popularitate, fiind extrem de atractiv si solicitat, asa cum o demonstreaza numarul impresionant de concurenti care se inscriu la fiecare editie.

    Regulament de organizare si desfasurare:
    1. Modalitatea de trimitere a textelor:

    – Expediere electronica: Textele inscrise la concurs trebuie sa fie trimise exclusiv prin e-mail la adresa: concurs.mnlri@gmail.com, pana in data de 1 martie 2025, ora 24:00.
    – Atasament: Textul va fi atasat in e-mail, in format .doc sau .docx.

    2. Crearea contului de e-mail:

    – Participantii trebuie sa creeze un cont de e-mail dedicat concursului, folosind adrese de tipul:
    [titlu manuscris]@gmail.com sau [titlu manuscris]@yahoo.com (exemplu: povesteauneipisicute@gmail.com, printesa_cartilor@yahoo.com, dragonul.verde@gmail.com etc).
    – Obligatoriu! Adresa de e-mail si continutul e-mailului NU trebuie sa includa NUME sau PRENUME. Nerespectarea acestei cerinte va atrage descalificarea participantului.
    – NU se vor accepta e-mailuri care includ nume proprii (exemplu: ana.ionescu@yahoo.com).

    3. Subiectul e-mailului:

    – Subiectul e-mail-ului va fi: „Pentru Concursul National de Povesti”.

    4. Categorii de varsta:

    – In corpul e-mail-ului, participantii trebuie sa mentioneze sectiunea corespunzatoare varstei lor: „Povesti scrise de copii”, „Povesti scrise de adolescenti”, „Povesti scrise de adulti”.

    5. Cerinte pentru manuscrise:

    – Numar de cuvinte: Textul trebuie sa aiba intre 15.000 si 20.000 de semne (aproximativ 10 pagini).
    – Formatul textului:
    Microsoft Word (.doc sau .docx);
    Font: Times New Roman, marimea 12;
    Spatiere: 1,5 intre randuri;
    Diacritice: Textul va include diacritice.

    6. Acceptarea textelor:

    – Text integral: Participantii trebuie sa trimita o singura poveste completa in forma finala, care sa cuprinda intreaga desfasurare a actiunii, de la expozitiune pana la deznodamant.
     – Fragmente: Nu se accepta fragmente de poveste.
    – Texte multiple: Participantii nu pot trimite mai multe povesti pentru o singura editie a concursului. Trimiterea mai multor texte va duce la descalificare.

    7. Descalificarea:

    Vor fi descalificati participantii care nu respecta cerintele de mai sus, inclusiv nerespectarea formatului e-mailului, a numelui contului de e-mail sau a cerintelor de text (exemplu: trimiterea mai multor texte, lipsa sectiunii de varsta).


    IMPORTANT: NUMELE AUTORULUI NU VA FI MENTIONAT DELOC, PENTRU ASIGURAREA ANONIMATULUI!
    Anuntarea castigatorilor:

    Castigatorii concursului vor fi contactati in data de 1 aprilie 2025, pe adresa de e-mail de pe care a fost trimis textul, iar premiile vor fi anuntate public in data de 1 iunie 2025, pe site-ul www.muzeulliteraturiiiasi.ro.

    Povestile premiate la aceasta editie vor fi publicate in volumul Povestile de la Bojdeuca, care va fi lansat, de asemenea, pe data de 1 iunie 2025.
    ––-
    Concursul National „Ion Creanga” de creatie literara – Povesti cuprinde trei sectiuni: „Povesti scrise de copii”, „Povesti scrise de adolescenti”, „Povesti scrise de adulti”. La sectiunea „Povesti scrise de copii” pot concura elevi cu varste cuprinse intre 12 si 15 ani, la sectiunea „Povesti scrise de adolescenti” pot concura persoane cu varste cuprinse intre 16 si 19 ani, iar la sectiunea „Povesti scrise de adulti” pot concura persoane cu varste de peste 20 de ani.
    Castigatorii Premiilor I la Concursul National „Ion Creanga” de creatie literara – Povesti, la oricare din editiile anterioare, nu mai pot participa la editia de anul acesta si nici la o editie viitoare, in cadrul aceleiasi sectiuni. In situatia in care se inscriu la concurs, vor fi descalificati. Exceptie face cazul in care participantul a trecut la o alta etapa de varsta si poate concura la sectiunile superioare din punct de vedere cronologic, respectiv „Povesti scrise de adolescenti”, sau „Povesti scrise de adulti”.

    Prin trimiterea lucrarilor la adresa de e-mail a concursului, participantii isi asuma ca opera propusa spre jurizare este in intregime creatia lor si ca nu se incalca drepturile patrimoniale si morale ale altor persoane, prin publicarea acesteia, conform Legii 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Participantii declara pe proprie raspundere ca drepturile patrimoniale asupra editarii in limba romana pentru lucrarile trimise se afla in proprietatea lor si ca nu au incheiat niciun contract de editare pentru lucrarile trimise pentru jurizare. Organizatorul nu va lua in considerare lucrarile care incalca, in vreun fel, Legea drepturilor de autor sau alte legi romanesti in vigoare la data concursului. Muzeul National al Literaturii Romane Iasi nu isi asuma raspunderea in caz de plagiat, intreaga raspundere, atat juridica (civila, contraventionala, penala, dupa caz), cat si deontologica, revine in exclusivitate autorilor.
    Nu pot participa la concurs angajatii Muzeului National al Literaturii Romane Iasi si nici rudele acestora de gradul I (copii, parinti, sot/sotie), nici persoanele antrenate in organizarea concursului, membri ai juriului ori rude de gradul I ale acestora.
    Nu pot fi inscrise in concurs creatii literare declarate castigatoare intr-un alt concurs de creatie literara.
    Participantii nu au dreptul sa se inscrie cu mai multe lucrari, la oricare sectiune de concurs, in cadrul aceleiasi editii.
    Vor fi respinse texte fara diacritice, care contin greseli grave de scriere sau care insumeaza mai putin de 15.000 de semne si mai mult de 20.000 de semne (cu spatii).
    Vor fi descalificate textele cu un continut ilegal, defaimator, amenintator, ofensator, abuziv, obscen, instigator la ura, negationist, antisemit, care afecteaza intimitatea si/sau imaginea altei persoane. De asemenea, vor fi respinse textele care incalca drepturile individuale, incurajeaza discriminarea rasiala, etnica, sexuala sau orice alta forma de discriminare, precum si cele care sustin ideologii totalitare sau regimuri extremiste.
    Concurentii, prin trimiterea lucrarilor pe adresa de e-mail a concursului, isi dau acordul pentru publicarea textului lor, in cazul in care acesta ar urma sa fie premiat.

    Juriul concursului va fi format din reprezentanti ai MNLR Iasi si va stabili, pe baza unor criterii, castigatorii Concursului National „Ion Creanga” de creatie literara – Povesti, la cele trei sectiuni.

    Criteriile de jurizare vor fi urmatoarele:
    1. Respectarea tehnicilor de tehnoredactare si impresia generala oferita de text – 10 p.;
    2. Exprimarea coerenta, in concordanta cu normele ortografice, ortoepice si de punctuatie in vigoare – 10 p.;
    3. Valentele stilistice ale textului, aprecierea unor elemente de creativitate (imagini artistice, procedee retorice, limbaj figurat etc.) – 25 p.;
    4. Valoarea instructiv-educativa a continutului, impactul mesajului transmis – 15 p.;
    5. Gradul de complexitate artistica si originalitatea creatiei – 20 p.;
    6. Particularitati de ordin compozitional si de tehnica a creatiei – 10 p.;
    7. Din oficiu – 10 p.

    Concursul va putea fi intrerupt in caz de forta majora printr-o decizie a Organizatorului, dar nu inainte de a anunta public pe website-ul: www.muzeulliteraturiiiasi.ro. Conform prevederilor art. 1351 alin. (2) din Noul Cod civil, forta majora este definita astfel: „forta majora este orice eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil si inevitabil”.
    Prelucrarea datelor personale: in conformitate cu prevederile Legii nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date (cu modificarile si completarile ulterioare) si ale Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul comunicatiilor electronice, aveti urmatoarele drepturi privind colectarea si prelucrarea datelor personale: dreptul de interventie asupra datelor (art. 14), dreptul de informare (art. 12), de acces la date (art. 13), de opozitie de a folosi datele dumneavoastra personale (art. 15), de a va adresa justitiei (art. 18). Pentru exercitarea acestor drepturi, va puteti adresa cu o cerere scrisa, datata si semnata, la adresa de e-mail: muzeul.literaturii@gmail.com. Datele dumneavoastra personale colectate in conditiile expuse mai sus vor putea fi folosite si/sau transferate in scopuri de reclama, marketing si publicitate, educatie si cultura, inscrierea la newsletter, competitii, concursuri, reprezentand acordul dvs. La cererea scrisa a participantului, datata si semnata, expediata pe adresa de email: muzeul.literaturii@gmail.com, organizatorul se obliga: sa rectifice, sa actualizeze, sa blocheze, sa stearga sau sa transforme in date anonime, in mod gratuit, datele a caror prelucrare nu este conforma cu dispozitiile legale; sa inceteze prelucrarea datelor personale ale solicitantului.
    Participantii la Concursul National „Ion Creanga” de creatie literara – Povesti sunt obligati sa respecte regulamentul de organizare si desfasurare, precum si precizarile suplimentare.

  • Descoperă povestea demnă de Hollywood a spioanei de origine română Vera Atkins, în Spioanele pierdute, la History Channel

    Seria Spioanele pierdute are premiera pe 12 februarie (la ora 22.00) si va fi difuzata in fiecare miercuri. Din 12 februarie, miercurea, de la ora 22:00, HISTORY Channel introduce telespectatorii in universul plin de riscuri al spionajului, in timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, cu seria-documentar „Spioanele pierdute” (The Lost Women Spies, 2024). Productia are 6 episoade de o ora si este inspirata de documentele secrete ale spioanei Vera Atkins (1908-2000), care au fost gasite intr-o magazie dintr-o gradina din Cornwall, in anul mortii acesteia.

    In dosare era detaliata viata agentelor secrete din Marea Britanie, folosite de prim-ministrul Winston Churchill in timpul razboiului, de care Vera era responsabila. Cand unele dintre aceste femei au disparut fara urma, ea a decis sa le afle soarta, sfidand autoritatile britanice. Dosarele ei desigilate au dezvaluit povestea femeilor devenite spioni si a celei care le-a condus – o adevarata „doamna de fier” de origine romana.

    Vera Maria Rosenberg a fost, probabil, cea mai importanta femeie spion din Al Doilea Razboi Mondial. Nascuta in 1908, la Galati, a crescut intr-o familie prospera si a facut parte din lumea cosmopolita a Bucurestiului interbelic. In 1937 a plecat la Londra, unde facuse anterior studii de secretariat si si-a schimbat numele in cel al mamei (Atkins). In 1941, a fost recrutata ca secretara la Special Operations Executive (SOE) – serviciul de operatiuni speciale creat de Winston Churchill.
    A ajuns rapid sefa departamentului care se ocupa de Franta si, din spatele biroului, evalua si dirija spionii de sex feminin. Agentele ei au participat la nenumarate operatiuni vitale, inclusiv la pregatirea debarcarii din Normandia. Principala ei contributie a fost insa alta: dupa inchiderea SOE, a insistat sa descopere ce s-a intamplat cu 100 de agenti inca disparuti, dintre care 16 femei. In ciuda opozitiei initiale a autoritatilor, a luat interviuri si a mers pe urma lor, din sediul Gestapo din Paris pana in lagarele de concentrare Natzweiler, Buchenwald, Ravensbrück si Dachau, pentru a se asigura ca li se afla soarta si contributia le este recunoscuta.

    In 1987, Vera Atkins a primit de la presedintele francez François Mitterand Legiunea de Onoare pentru aportul ei la eliberarea Frantei. Dupa razboi, Vera a lucrat pentru UNESCO, s-a pensionat si s-a retras intr-un orasel britanic (Winchelsea). Romanca a inspirat cateva personaje de film si serial, iar fanii HISTORY Channel o tin poate minte din seria-documentar „Razboiul spionilor”, difuzata de postul TV in 2019 si prezentata de Damian Lewis. In plus, viata ei a facut subiectul unei carti publicate si in Romania: „Secretele Verei Atkins. Povestea unei romance spion in Al Doilea Razboi Mondial” de Sarah Helm.

    Pentru a descoperi intreaga poveste a Verei Atkins, nu rata premiera „Spioanele pierdute”, la HISTORY Channel, pe 12 februarie, de la ora 22:00! Un nou episod va fi difuzat in fiecare miercuri, la aceeasi ora.

  • Ion Bogdan Ștefănescu, invitat la SCENA GÂNDIRII – Conferințele Operei Naționale București

    Pe 18 februarie 2025, de la ora 18.30, invitat la SCENA GANDIRII – Conferintele Operei Nationale Bucuresti va fi Ion Bogdan Stefanescu, muzician, poet si profesor universitar. Desfasurata sub titlul „Strigat inauntru. Sau despre muzica si poezie”, aceasta editie va propune un dialog despre confluentele dintre sunet si logos, dintre ritmurile interioare ale poeziei si lirismul care anima in profunzime muzica.

    Invitatul editiei din februarie va aparea intr-o dubla ipostaza: cea de muzician si cea de poet, explorand cum cele doua forme de arta se completeaza si se potenteaza reciproc. Flautist cu o importanta cariera internationala, solist al Filarmonicii „George Enescu”, profesor la Universitatea Nationala de Muzica din Bucuresti si laureat al numeroase premii nationale si internationale, Ion Bogdan Stefanescu aduce o perspectiva unica asupra convergentei dintre arta sunetului si arta cuvantului.

    Evenimentul va consta intr-un dialog Daniel Nica, lector universitar la Universitatea din Bucuresti si gazda intalnirilor SCENA GANDIRII. Intalnirea promite sa fie nu doar un dialog intelectual, ci si o incursiune sensibila intr-un spatiu-limita unde poezia devine muzica, iar muzica devine poezie.

    Biletele sunt disponibile online pe http://tickets.operanb.ro/ si la Casa de Bilete a Operei. Evenimentul va fi transmis in direct de TVR Cultural.

    Sponsori: Aqua Carpatica, Domeniile Samburesti, BCR, Retele Electrice si PPC Romania | Parteneri: Laguna, Market Aroma, Yokko The Fashion Store, Secuiana, Marelbo, Pop Cola, Phoenixmedia, Euromedia, Cocor, Baneasa Shopping City, Electrolux, Techir, Sansha | Partener cultural de mobilitate: Suzuki

  • Jazz Fan Rising: Afro-jazz fusion în primul turneu al lui Alune Wade în România

    * Melomanii invitati intr-o inedita calatorie muzicala africana in patru reprezentatii unice in Constanta (15 februarie), Bucuresti (16 februarie), Bistrita (17 februarie) si Cluj-Napoca (18 februarie).
    * New African Orleans – noul sound auzit in premiera pe scenele din Romania combina jazzul american cu ritmuri afrobeat, arabo-andaluze, cantece berbere, sufi si rap. Alune Wade va concerta in premiera in Romania in cadrul unui turneu organizat de Jazz Fan Rising, initiativa privata a iubitorilor de jazz din Romania. Concertele vor avea loc, in reprezentatii unice, la Constanta, sambata, 15 februarie, de la ora 19.00, la Teatrul pentru Copii si Tineret, la Bucuresti, duminica, 16 februarie, de la ora 19.00, la Sala Dalles, la Bistrita, luni, 17 februarie, de la ora 19.00, la Palatul Culturii si la Cluj-Napoca, marti, 18 februarie, de la ora 19.00, la Academia de Muzica „Gheorghe Dima”.

    Cele patru concerte din Romania invita audienta intr-o calatorie muzicala inedita intre Africa de Vest, Africa de Nord si Africa de Est, in ritmuri arabo-andaluze, cantece berbere, sufi, afrobeat si rap, ritmate de instrumente traditionale. Alune Wade recupereaza traditia muzicala si ritmurile africane, apoi le fuzioneaza cu jazz-ul originar american.

    Ciprian Moga, Jazz Fan Rising: „Descoperim in premiera in Romania o figura remarcabila a scenei de jazz african de astazi. Alune Wade este un amestec de culturi muzicale, iar asta transpare din toate concertele sale. El intruchipeaza muzica cosmopolita, se inspira din ambianta metropolelor pline de viata Paris, New York si Dakar si se simte in elementul lui in soundul traditional african. Sa ne bucuram de compozitiile lui eclectice si extrem de creative, care ridica in picioare audiente din sali importante din intreaga lume”.

    Alune Wade este basist virtuoz, compozitor si vocalist senegalez, care a fost lansat pe scena internationala de jazz de Joe Zawinul, cu al sau Zawinul Syndicate si este favoritul lui Marcus Miller, care l-a invitat sa contribuie la albumul sau, Afrodeesia. S-a remarcat prin stilul sau distinctiv si vibrant la bas electric si prin vocea lui care spune povesti cu profunda emotie si o tonalitate speciala, la fel ca griotii, barzii din Africa de Vest.
    Pentru turneul in perimera din Romania, trupa evolueaza in formula de cvintet, cu: Alune Wade (bas electric, voce / Senegal), Alix Goffic (percutii / Guyana Franceza) / Tilo Bertholo (percutii / Martinica) – la Constanta, Cedric Duchemann (claviaturi, Réunion), Harry Ahonlonsou – (saxofon, Benin) si Camille Passeri (trompeta / Franta).

    Concertele Alune Wade Quintet sunt propuse de Jazz Fan Rising, asociatia connoisseur-ilor de jazz (Bucuresti, Constanta, Cluj), in partenariat cu Institutul Francez. Organizator Jazz Festival & Events, cu exceptia concertului de la Bistrita, organizat de Centrul Cultural „George Cosbuc”.

    Bilete la concerte (15-18 februarie 2025) pot fi cumparate prin platformele Eventbook, Eventim (Bucuresti, Cluj-Napoca, Constanta) si iabilet.ro (pentru Bistrita) si in magazinele afiliate.

    Nascut in 1978 la Dakar, in Senegal, Alune Wade a fost expus muzicii clasice prin tatal sau, care era dirijor de orchestra simfonica. La varsta de 13 ani, a inceput sa cante la bas in trupe locale din Dakar. Trei ani mai tarziu, a participat la o auditie pentru trupa lui Ismaël Lô, unul dintre cei mai respectati muzicieni de pe continentul african, iv care a si ramas timp de opt ani. Joe Zawinul i-a descoperit talentul unic si l-a facut celebru in intreaga lume invitandu-l pe Wade sa faca parte din legendarul Zawinul Syndicate. De atunci, Alune Wade a colaborat cu multe mari legende muzicale, precum Marcus Miller, Oumou Sangare, Bobby McFerrin, Youssou N’Dour, Cheick Tidiane Seck, Harold Lopez-Nussa, Gregory Porter, Blick Bassy, Fatoumata Diawara si multi altii. Alune Wade a fost selectat personal de Marcus Miller in 2015 pentru a contribui la albumul sau „Afrodeesia” – o dovada a talentului sau exceptional.

    Alune Wade este atat inradacinat in traditie, cat si experimental in abordarea sa: ritmurile africane servesc drept baza pentru compozitiile sale, in jurul carora aranjeaza cu maiestrie si fara efort diverse genuri care se imbina perfect intr-un intreg coerent. Pentru el, basul electric si contrabasul sunt extensii naturale ale radacinilor sale africane, oferind posibilitati ritmice fantastice in diferite genuri, de la muzica clasica la jazz si World Music. Basul sau explorat cu rara maiestrie si versatilitate serveste drept coloana vertebrala, creand o legatura valoroasa intre ritm si armonie, dand o noua vitalitate scenei de jazz africane.

    Despre Jazz Fan Rising, activ de 10 ani in Romania

    Cele patru concerte Alune Wade Quintet deschid stagiunea 2025 Jazz Fan Rising, o initiativa privata animata de intreprinzatori, manageri din multinationale, medici, avocati, profesori si arhitecti. Toti au colectii de muzica consistente si impartasesc cu placere bucuriile muzicii. Alegerile grupului completeaza agenda de jazz din Romania. Invitatii JFR sunt „raritati”, artisti si proiecte savurate de „cunoscatori” sau de „exploratori”. De 10 ani, Asociatia Jazz Fan Rising isi doreste sa constituie o voce a publicului de jazz pe piata muzicala, care sa se alature artistilor si promotorilor de concerte.

    Jazz Fan Rising – a organizat peste 60 de concerte din anul 2014 si pana in prezent. Printre invitatii s-au numarat Håkon Kornstad, Helge Lien Trio, Mats Eilertsen Trio, Christian Wallumrod (Norvegia), Tonbruket, Magnus Ostrom Quartet (Suedia), EYOT (Serbia), Triosence, Wolfgang Haffner, Benedikt Jahnel (Germania), Ana Carla Maza (Cuba), Verneri Pohjola (Finlanda), Rabih Abou-Khalil (Liban/Germania), Macha Gharibian Trio (Armenia/Franta), Thomas Enhco, Dan Tepfer, Francois Couturier, Benjamin Moussay, Vincent Peirani, Emile Parisien, Rouge, Geraldine Laurent, Nout, Nguyen Le, Youn Sun Nah (Franta), Rita Marcotulli (Italia), Andrew McCormack (Marea Britanie), Vadim Neselovskyi, Vijay Iyer Trio (SUA), David Helbock, Ulrich Drechsler, BartolomeyBittmann (Austria) etc.

  • Julie keeps Quiet (regia Leonardo van Dijl), câștigător Semaine de la Critique Cannes 2024 și nominalizat pentru LUX Audience Award 2024 – în cinematografe!

    „Julie Keeps Quiet”/ „Julie nu vorbeste”, debutul in lungmetraj al lui Leonardo van Dijl, castigator a doua premii in cadrul Semaine de la Critique la Cannes 2024 si nominalizat pentru LUX Audience Award 2024, intra in cinematografe pe 14 martie. Un portret intim si captivant despre o tanara atleta care incearca sa faca fata tuturor provocarilor, „Julie Keeps Quiet” este distribuit de AUGUST FILM. Prima proiectie in Romania a filmului va avea loc pe 10 martie, in Bucuresti, la Cinema Elvire Popesco. 
    Bilete: https://eventbook.ro/film/bilete-julie-keeps-quiet?hall=cinema-elvire-popesco

    Apreciat drept „Un studiu captivant al disfunctionalitatilor si al reprimarii” (The Guardian), „Un portret intim si genial executat al unei tinere atlete.” (Cineuropa), „Un lungmetraj de debut calm controlat si concentrat” (Eye For Film) sau „Un studiu de caracter, un film tensionat si obsedant al carui ritm lent genereaza o tensiune apasatoare.” (RogerEbert.com), „Julie Keeps Quiet” a reprezentat propunerea Belgiei pentru Premiile Oscar in categoria „cel mai bun film strain”.

    Filmul urmareste povestea lui Julie, o sportiva exceptionala la o academie de tenis de elita, a carei viata se desfasoara in jurul jocului pe care il iubeste. Cand antrenorul ei devine subiectul unei investigatii si este suspendat brusc, toti jucatorii clubului sunt incurajati sa vorbeasca. Dar Julie decide sa taca.

    „Sa fiu cufundat in tacerea Juliei a fost o calatorie incredibila. M-a ghidat in moduri neasteptate, ajutandu-ma sa ma inteleg mai bine pe mine, precum si lumea in care traim. Acum imi dau seama ca, intr-un fel sau altul, suntem cu totii Julie si toti purtam taceri.”, spune regizorul Leonardo van Dijl.

    Din distributia filmului fac parte: Tessa Van Den Broeck, Ruth Becquart, Claire Bodson, Koen De Bouw, Pierre Gervais, Laurent Caron si multi altii.
    Subiectul filmului si prestatia tenismenei Tessa Van den Broeck au atras atentia si sprijinul celebrei jucatoare Naomi Osaka, care s-a alaturat proiectului in calitate de producator asociat prin compania sa, Hana Kuma.

    Tessa Van den Broeck este la prima sa experienta cinematografica. Este jucatoare de tenis din 2013, s-a antrenat la mai multe academii, colaboreaza cu un club si ca arbitra de tenis si urmeaza studii de asistenta medicala la Colegiul UCLL.

    Pentru scenariul filmului, Leonardo van Dijl a colaborat cu Ruth Becquart, scenarista si  actrita celebra pentru roluri in seriale precum „1985”, „High Tides”, „Sphinx”, „Hostage”, „Two Summers”, „Red Light”, „Blackout”, „Over Water”, „Chaussée d’Amour” etc

    Ruth Becquart a mai jucat in numeroase filme, printre care: „Dead Corner” de Nabil Ben Yadir, „Dirty Mind” de Pieter van Hees, „Nowhere” de Peter Monsaert, „Hotel Poseidon” de Stef Lernous si „The Chapel” de Dominique Deruddere.
    Claire Bodson, actrita de teatru si film, e cunoscuta in special pentru rolurile din filmele fratilor Dardenne („Tori et Lokita”, „Le jeune Ahmed”) regizorilor Lenny si Harpo Guit („Fils de plouc”, „Aimer perdre”) si Eve Duchemin („Temps mort”).

    Koen De Bouw, castigator al mai multor premii importante, este unul dintre cei mai apreciati actori din Belgia. A aparut in „Loft”  (2008, r. Erik Van Looy), joaca alaturi de Matt Bomer si Kelsey Grammer in serialul „The Last Tycoon”, creat de Billy Ray, este cunoscut si pentru rolul „Jasper Teerlinck”, din serialul belgian de succes „Professor T.”, cu remake-uri in Franta si Germania. A mai aparut in seriale precum „Culte”, „Alter Ego”, „As Long As We Live”, „Splinter” si „Styx”, precum si in filmele „The Last Front” si „Nowhere”.


    Laurent Caron a colaborat cu Jean-Pierre si Luc Dardenne pentru „Le silence de Lorna”,  „Le gamin au vélo”, „Deux jours, une nuit”, „La fille inconnue” si „Le jeune Ahmed” si a aparut in lungmetraje regizate de Lucas Belvaux, Julien Rambaldi, Laurent Micheli, Alessandro Tonda, Stephan Streker, Nicolas Pariser, in serialul „Ennemi Public”, precum si in productiile „La vie devant nous” de Olivier Meys si „L’Age mûr” de Jean-Benoit Ugeux.

    Imaginea filmului este semnata de Nicolas Karakatsanis, director de imagine a carui activitate a fost remarcata prin contributiile sale la numeroase selectii academice si de festivaluri prestigioase. A lucrat pentru productii precum „Skunk” (r. Koen Mortier, 2023), „Cruella” (r. Craig Gillespie, 2021), „I, Tonya” (r. Craig Gillespie, 2018), „Le Fidèle” (r. Michaël R. Roskam, 2017), „Triple 9” (r. John Hillcoat, 2016), „Violet” (r. Bas Devos, 2014), „Bullhead” (r. Michaël R. Roskam, 2011).

    Filmul beneficiaza de o superba coloana sonora ce poarta semnatura muzicienei Caroline Show, detinatoarea unui Premiul Pulitzer (2013), a mai multor premii Grammy, si autoarea a peste 100 de lucrari muzicale in ultimul deceniu pentru artisti, filarmonici, festivaluri, filme. Caroline Shaw a contribuit la productia albumelor unor artisti precum Rosalía, Woodkid si Nas. A lucrat ca vocalista sau compozitoare pentru mai multe filme, seriale TV si podcasturi, inclusiv „The Humans”, „Bombshell”, „Yellowjackets”, „Maid”, „Dark”, „Tár”, „America” (Dolly Parton) si „More Perfect”.

    „Julie Keeps Quiet” este un film produs de: De Wereldvrede (Gilles De Schryver, Gilles Coulier, Wouter Sap, Roxanne Sarkozi). Coproducatori: Les Films du Fleuve (Delphine Tomson, Luc Dardenne, Jean-Pierre Dardenne), Hobab (Nima Yousefi, Peter Krupenin), Film i Väst (Kristina Börjeson, Anthony Muir), VRT. Producatori asociati: Blue Morning Pictures (Federica Sainte-Rose, Florian Zeller), Hana Kuma (Naomi Osaka, Stuart Duguid).

    Drama „Julie Keeps Quiet” – coproductie Belgia – Suedia – a fost realizata cu sprijinul: The Flanders Audiovisual Fund (VAF), The Centre du Cinema et de l’audiovisuel of the French community in Belgium, The Belgian Tax Shelter via Flanders Tax Shelter, Proximus, New Dawn, Film i Väst, Blue Morning Pictures.

    Din 14 martie, „Julie Keeps Quiet”, va rula in cinematografe din mai multe orase, precum:  Bucuresti, Cluj, Sibiu si Miercurea Ciuc, distribuit de August Film.

  • Invitați de talie internațională, soprana Valentina Naforniță și tenorul Ștefan Pop, în La Bohème de Puccini, la Opera Națională București

    Miercuri, 26 februarie 2025, de la ora 18.30, Opera Nationala Bucuresti prezinta La Bohème de Giacomo Puccini, intr-o distributie de talie internationala. Asadar, in ultima saptamana din luna indragostitilor (februarie), sunteti invitati sa admirati una dintre cele mai intense povesti de iubire din istoria artei lirice universale, cu soprana Valentina Nafornita (in rolul „Mimi”) si tenorul Stefan Pop (in rolul „Rodolfo”) in principalele roluri solistice.

    La Bohème (de Giacomo Puccini) – miercuri, 26 februarie 2025, ora 18:30

    Sub conducerea dirijorala a lui Daniel Jinga, in antepenultima zi din luna indragostitilor (februarie), Opera Nationala Bucuresti va invita la spectacolul de opera La bohème de Giacomo Puccini. Pe fundalul romantic reprezentat de cartierul Latin din Parisul regelui Ludovic-Filip de Orléans, prinde viata povestea de dragoste dintre midineta Mimi (interpretata de soprana Valentina Nafornita) si poetul Rodolfo (interpretat de tenorul Stefan Pop). Puteti fi martorul intim al unei lumi demult apuse, dar plina de pasiune, intriga, conflicte de tot felul si emotii explozive, sublimate in arii de opera memorabile. Montarea recreeaza atmosfera boema a capitalei franceze, din prima jumatate a secolului al XIX-lea, oferind publicului o experienta captivanta si autentica. La Bohème este o opera in patru acte, cu muzica compusa de Giacomo Puccini (1893-1895), pe un libret de Giuseppe Giacosa si Luigi Illica, dupa romanul Scènes de la vie de bohème (1851) de Henri Murger. Acesta a fost tradus, in 1972, in limba romana, sub titlul de Scene din viata de boem. Absolut remarcabil in cazul acestui spectacol este distributia exceptionala: in principalele doua roluri solistice, vom putea admira doua personalitati de talie internationala ale artei lirice contemporane, soprana Valentina Nafornita (in rolul „Mimi”) si tenorul Stefan Pop (in rolul „Rodolfo”).

    Soprana Valentina Nafornita (in rolul „Mimi”)

    La scurt timp dupa absolvirea Universitatii Nationale de Muzica din Bucuresti, Valentina Nafornita a castigat concursul BBC Cardiff Singer of the World si si-a inceput cariera internationala de cantareata de opera. Ca tanara membra a ansamblului Operei de Stat din Viena, Valentina Nafornita si-a dezvoltat un repertoriu vast. „Papagena” sa din Flautul fermecat de Mozart a fost urmata de mai multe debuturi remarcabile, printre care „Musetta” (La Bohème), „Susanna” (Nunta lui Figaro), „Pamina” (Flautul fermecat), „Norina” (Don Pasquale), „Zerlina” (Don Giovanni), „Adina” (Elixirul dragostei), „Oscar” (Bal mascat) si „Ilia” (Idomeneu). Debutul sau in rolul „Zerlina” la Festivalul de la Salzburg din vara anului 2014 a fost urmat de aparitii la Opéra national de Paris in rolul titular din Iolanta de Piotr Ilici Ceaikovski, la Opéra de Lausanne in rolul „Contessa” din Nunta lui Figaro si la Operele de Stat din Hamburg, Berlin si München, Teatro alla Scala din Milano. Alte momente importante din cariera sa includ rolurile „Helena” in Visul unei nopti de vara de Britten la Opera de Stat din Viena, „Musetta” (La Bohème) la Gran Teatre de Liceu din Barcelona, „Fiordiligi” (Così fan tutte) la Teatro del Maggio Musicale din Florenta, sub bagheta lui Zubin Mehta si o adaptare cinematografica a operei La Bohème pentru RAI Italia. In stagiunea 2022/2023, Valentina Nafornita revine la Teatro del Maggio Musicale din Florenta, unde apare pentru prima data pe scena in rolul „Micaëla” din Carmen de Bizet. Cu mare succes si-a facut debutul si la Teatro Carlo Felice din Genova in rolul „Rosalinde” din Liliacul, in regia muzicala a lui Fabio Luisi. In stagiunea 2023/2024 debuteaza ca „Mimì” (La Bohème) la Opera de Stat din Berlin si va interpreta, din nou, rolul “Zerlina”, de data aceasta la Teatro San Carlo din Napoli. Artista lucreaza in mod regulat cu dirijori de talie mondiala precum Bertrand de Billy, Guillermo García Calvo, Karel Mark Chichon, Gustavo Dudamel, Ádám Fischer, Louis Langrée, Cristian Mandeal, Ingo Metzmacher, Kazushi Ono, Evelino Pidò, Peter Schneider si Franz Welser-Möst, Keri-Lynn Wilson, Simone Young si Massimo Zanetti. Primul ei album, Romance, a fost lansat de casa de discuri Alpha in 2020, fiind apreciat de critica muzicala.

    Tenorul Stefan Pop (in rolul „Rodolfo”)

    Nascut in Bistrita, avand o pregatire muzicala solida dupa studiul viorii timp de doisprezece ani, Stefan Pop a absolvit Academia de Muzica „Gheorghe Dima” (catedra de canto) din Cluj Napoca.  Dupa ce a castigat majoritatea concursurilor nationale de canto, in anul 2008, la varsta de 21 de ani, a debutat in rolul „Nemorino” din opera Elixirul dragostei de Gaetano Donizetti pe scena Operei Nationale Romane din Timisoara si in opera Casatoria secreta de Domenico Cimarosa la Opera Maghiara din Cluj-Napoca. In martie 2009 a fost invitat sa cante la premiera mondiala a lucrarii Colinda-Balada op. 46 de György Kurtág alaturi de Orchestra Filarmonicii Transilvania din Cluj Napoca. Debutul sau international, spectaculos, a avut loc in luna decembrie a anului 2009 la varsta de doar 22 de ani, cu rolul „Alfredo” din opera La Traviata de Giuseppe Verdi la Teatro dell’Opera din Roma, in celebra productie regizata de Franco Zeffirelli. Curand a urmat debutul la Opera Nationala Greaca, tot in opera La Traviata. La 23 de ani, in 2010, a castigat doua dintre cele mai importante concursuri internationale de canto la doar sapte zile diferenta, pe doua continente diferite: Operalia, gazduita de Teatro alla Scala din Milano sub atenta indrumare a maestrului Placido Domingo, unde a fost printre putinii concurenti din intreaga istorie a concursului care au castigat doua premii in aceeasi seara (premiul I si premiul publicului), si 6th International Music Competition din Seul (unde a castigat premiul I). Dupa ce a castigat Operalia, Stefan Pop a debutat in rolul „Nemorino” din opera Elixirul dragostei la Teatro Verdi din Trieste (2010) si la Opera de Stat din Hamburg (2011). La Opera de Stat din Viena (2011), sub bagheta lui Evelino Pido, a debutat cu rolul „Elvino” din opera Somnambula de Vincenzo Bellini. Anul 2013 i-a adus debutul la Teatrul Bolsoi din Moscova in rolul lui „Alfredo” si, de asemenea, debutul in rolul titular din opera Faust de Charles Gounod la Opera Nationala Bucuresti. In iunie 2014 a debutat in rolul „Rodolfo”, in varianta de concert a operei La bohème de Giacomo Puccini, la Salle Pleyel din Paris. Mai tarziu, in august 2014, a debutat si in rolul cantaretului italian din opera Cavalerul rozelor de Richard Strauss la renumitul Festival de la Salzburg, spectacol disponibil si pe DVD. Tot in 2014 a cantat in La Traviata la Opera Menorca alaturi de Leo Nucci si Norah Amselem. In februarie 2015, Stefan Pop a debutat in opera Don Giovanni de Wolfgang Amadeus Mozart la Opera „Bastille” din Paris, alaturi de o distributie de exceptie, sub bagheta lui Alain Altinoglu. A participat la doua festivaluri importante de opera, Festivalul Menuhin din Gstaad, Elvetia, in rolul „Don Ottavio” din opera Don Giovanni (alaturi de Tatiana Lisnic si Erwin Schrott) si la Festivalul „George Enescu” de la Bucuresti, intr-un concert in aer liber condus de David Crescenzi. In noiembrie 2015 i s-a oferit titlul de cetatean de onoare al orasului natal, Bistrita.

    Bilete pe http://tickets.operanb.ro/ si de la Casa de Bilete a Operei Nationale Bucuresti.

    Sponsori: Aqua Carpatica, Domeniile Samburesti, BCR, Retele Electrice si PPC Romania. | Parteneri: Laguna, Market Aroma, Yokko The Fashion Store, Secuiana, Marelbo, Pop Cola, Phoenixmedia, Euromedia, Cocor, Baneasa Shopping City, Electrolux, Techir, Sansha. | Partener de mobilitate: Suzuki.

  • Premiile Gopo 2025: Peste 120 de producții românești în cursa pentru nominalizări. Organizatorii anunță componența juriilor

    Peste 120 de productii romanesti intra in cursa pentru nominalizarile la Premiile Gopo 2025. In total, 122 de filme romanesti – lungmetraje de fictiune, documentare si scurtmetraje, lansate in cinematografe, la festivaluri nationale si internationale sau pe platformele de streaming in 2024, intra in etapa de jurizare pentru cea de-a 19-a editie a Premiilor Gopo, care va avea loc in 29 aprilie la Bucuresti. Premiile Gopo au doua jurii de preselectie, pentru categoria lungmetrajelor si cel de-al doilea pentru categoriile documentar si scurtmetraj.

    Juriul de preselectie, care va stabili nominalizarile pentru lungmetraje este alcatuit, ca si pana acum, din 11 profesionisti din domeniul cinematografic. Juratii de anul acesta sunt criticii de film Dana Duma si Ion Indolean, jurnalista Anca Vancu, regizorii Marian Crisan si Constantin Popescu, actrita Maria Popistasu, producatoarea de film Anamaria Antoci, directoarea de imagine Ana Draghici, curatorul de film Bogdan Movileanu, consultantul cultural Corina Suteu si scenaristul Florin Lazarescu.

    Din juriul de documentare si scurtmetraje fac parte 5 profesionisti din industrie: criticii de film Cezar Gheorghe si Andreea Chiper, regizorul Serban Georgescu, producatoarea de film Velvet Moraru si selectionera de film Anca Paunescu.

    42 de lungmetraje se regasesc pe lista propusa pentru nominalizarile la categoria Cel mai bun film. Printre acestea se numara Anul Nou care n-a fost (r. Bogdan Muresanu), Trei kilometri pana la capatul lumii (r. Emanuel Parvu), Morometii 3 (r. Stere Gulea), Saptamana Mare (r. Andrei Cohn), Unde merg elefantii (r. Gabi Virgina Sarga, Catalin Rotaru), Baietii buni ajung in Rai (r. Radu Potcoava), Familiar (r. Calin Peter Netzer) sau Tati part-time (r. Letitia Rosculet), Moartea in vacanta (r. Cristian Ilisuan) si Candidatul Perfect (r. Alex Cotet).

    Nasty (r. Tudor Giurgiu, Cristian Pascariu, Tudor D. Popescu), Opt ilustrate din lumea ideala (r. Radu Jude, Christian Ferencz-Flatz), Alice ON & OFF (r. Isabela Tent), Amar (r. Diana Gavra) si Hai, Romania (r. Claudiu Mitcu) se numara printre cele 22 de productii inscrise la categoria documentar in urma apelului lansat in luna ianuarie.

    La categoria scurtmetraj au fost inscrise 67 de titluri, filme de fictiune, documentare si povesti animate. Lista scurtmetrajelor romanesti inscrise la aceasta editie cuprinde productii precum Anul trecut la gara de Nord (r. Marin Cumatrenco), Flori, fete si baieti (r. Simona Borcea), Neliniste (r. Simona Deaconescu, Paul Negoescu), Despre imposibilitatea unui omagiu (r. Xandra Popescu) sau Buffon (r. Bogdan Theodor Olteanu).

    Lista filmelor care intra in cursa pentru nominalizari la Premiile Gopo 2025 poate fi accesata aici: https://premiilegopo.ro/stiri/filmele-care-intra-in-cursa-pentru-nominalizari-la-premiile-gopo-2025

    Nominalizarile la toate categoriile Premiilor Gopo vor fi stabilite in luna martie. Dupa anuntul nominalizarilor, peste 700 de profesionisti activi din toate domeniile industriei de film romanesti vor fi invitati sa voteze pentru desemnarea castigatorilor trofeelor Gopo 2025, prin intermediul unui mecanism de vot asigurat de firma de audit si consultanta PwC Romania, cu care organizatorii Premiilor Gopo au demarat un parteneriat inca din 2011.

    Gala Premiilor Gopo 2025 este organizata de Asociatia pentru Promovarea Filmului Romanesc cu sprijinul Centrului National al Cinematografiei si Babel Communications.

    FILMELE CARE INTRA IN CURSA PENTRU NOMINALIZARI LA PREMIILE GOPO 2025

    122 de filme romanesti, lansate in cinematografe sau festivaluri nationale si internationale in 2024, intra in cursa pentru nominalizarile la cea de-a 19-a editie a Galei Premiilor Gopo, cel mai important eveniment care recompenseaza si celebreaza realizarile anuale ale cinematografiei romanesti.
    Pe lista propusa pentru nominalizari se regasesc 42 de titluri care vor concura pentru categoriile sectiunii de Lungmetraj, dintre care 9 documentare si 33 de lungmetraje de fictiune care au fost distribuite in cinematografe in anul precedent. Pentru categoria Cel mai bun Documentar intra in cursa 22 de productii, iar pentru Cel mai bun Scurtmetraj au fost inscrise 67 de filme.

    LUNGMETRAJ FICTIUNE:

    2020 – r. Bobby Barbacioru
    ANUL NOU CARE N-A FOST – r. Bogdan Muresanu
    ASIMPTOMATIC –  r. Ovidiu Roteliuc, Mario Farkas, Alexandru Geru
    BAIETII BUNI AJUNG IN RAI    –  r. Radu Potcoava
    BUZZ HOUSE: THE MOVIE –  r. Florin Babei
    CA FETELE –  r. Camelia Popa
    CANDIDATUL PERFECT –  r. Alex Cotet
    CAPTURA –  r. Adi Voicu
    CASATORIA –  r. Mihai Bendeac
    CLARA    –  r. Sabin Dorohoi
    COMPLOTUL BONELOR –  r. Iura Luncasu
    ECCE HOMO BRANCOVEANU    –  r. Dan Pita
    EXT. MASINA. NOAPTE –  r. Andrei Cretulescu
    FAMILIAR    –  r. Calin Peter Netzer
    HORIA    –  r. Ana-Maria Comanescu
    KINGDOM OF JUDAS    –  r. Sabina Lisievici
    KLAUS & BARROSO    –  r. Bogdan Theodor Olteanu, Adrian Nicolae, Cosmin Nedelcu
    LA SNAGOV    –  r. Cristian Comeaga
    MASA SI CELE 6ASE UMBRE    –  r. Ciprian Ioan Iacob
    MOARTEA IN VACANTA –  r. Cristian Ilisuan
    MOROMETII 3    –  r. Stere Gulea
    NOAPTEA LUI VLAD    –  r. Ciprian Dumitrascu
    PHOENIX – POVESTEA  –  r. Cristian Radu Nema
    RETREAT VAMA VECHE –  r. Petre Nastase
    SAPTAMANA MARE    –  r. Andrei Cohn
    SECRETUL INSULEI PIN-UP –  r. Alecs Nastoiu
    SPRE PUNCTUL G –  r. Andi Gherghe, Szitai Eszter
    TATI PART-TIME –  r. Letitia Rosculet
    TIMING –  r. Neagu Lucas
    TREI KILOMETRI PANA LA CAPATUL LUMII    –  r. Emanuel Parvu
    UNDE MERG ELEFANTII –  r. Gabi Virginia Sarga, Catalin Rotaru
    WEEKEND DE VIS –  r. Ovidiu Georgescu
    ZAPADA, CEAI SI DRAGOSTE 2 CU PUTIN NOROC –  r. Catalin Bugean

    DOCUMENTAR:

    ALICE ON & OFF –  r. Isabela Tent
    AMAR    –  r. Diana Gavra
    APA SI TALPA –  r. Mircea Gherase, Lucian Mircu
    BOXING WITH MYSELF –  r. Andreiana Mihail
    COLECTIONARUL DE FLUTURI – r. Dragos Zamosteanu
    FLUTURI DE NOAPTE  –  r. Andrei Rautu
    GOVERNMENT OF CHILDREN 2: DESIRABLE FUTURES  –  r. Ioana Mischie
    HAI, ROMANIA! –  r. Claudiu Mitcu
    IN INIMA NATIONALEI – DIN VESTIAR PANA IN GERMANIA –  r. Remus Achim
    INTRE TACERE SI PACAT –  r. Diana Nicolae
    IVAN OMUL CU RADACINI IN APE –  r. Ana Preda
    LEO RECORDS; STRICTLY FOR OUR FRIENDS –  r. Ioana Grigore
    MAIA – PORTRET CU MAINI  –  r. Alexandra Gulea
    MOARTEA LUI IOSIF ZAGOR –  r. Adi Dohotaru
    NASTY  –  r. Tudor Giurgiu, Tudor D. Popescu, Cristian Pascariu
    OPT ILUSTRATE DIN LUMEA IDEALA –  r. Radu Jude, Christian Ferencz-Flatz
    PELICULE DE FAMILIE –  r. Dan Curean
    SATUL, O LUME IN AMURG –  r. Catalin Apostol
    SLEEP #2 –  r. Radu Jude
    TOVARASU, FACEREA, GLORIA SI DESFACEREA UNUI DICTATOR –  r. Trevor Poots
    VIS.VIATA –  r. Ruxandra Gubernat
    WEEKEND IN FAMILIE –  r. Mihnea Toma

    SCURTMETRAJE:

    (IN) CERC  –  r. Andreea Parfenov
    @TIKTOK_COWBOY  –  r. Anastaseu Stefan
    77 DE ANI INAPOI  –  r. Dan Stroie, Alexandru Bodrug
    AL TREILEA FIU  –  r. Alex Constantin Manea
    ALB 2040  –  r. Ana Agopian
    ALBOCALMIN  –  r. Florin Serban
    ALIBABA  –  r. Vlad Popa
    ANUL TRECUT LA GARA DE NORD  –  r. Marin Cumatrenco
    AZ ÉN LÁNYOM (FATA MEA)  –  r. Eröss Henrietta
    BINE  –  r. Octavian Saramet
    BLUE  –  r. Ana Vijdea
    BUBBLE BATH   –  r. Adriana Racasan
    BUFFON  –  r. Bogdan Theodor Olteanu
    BUNA DIMINEATA  –  r. Bogdan Drumea
    BUTTERFLIES  –  r. Iris Resit
    CEI DE SUS  –  r. Rares Gabriel Vasilca
    CENTRIMETIC  –  r. Philip Gaicean
    CHIPURI – VICTOR REBENGIUC  –  r. Laurentiu Damian
    CINE SE ODIHNESTE PIERDE  –  r. Emanuel-Alexandru Vasiliu
    CIREASA DE PE SALATA BOEUF  –  r. Matei Preda
    CRESCENDO  –  r. Eugen Munteanu
    DACA VOI PLUTI  –  r. Bogdan Alecsandru
    DANSEAZA REGINA  –  r. Maria Mitulescu
    DESPRE IMPOSIBILITATEA UNUI OMAGIU  –  r. Xandra Popescu
    DINCOLO  –  r. Alina Teodorescu
    DOAMNA FA DIN LEU DOLAR  –  r. Valentin Rares Fogoros
    DOCUMENT 56  –  r. Christopher Landry
    DOTS  –  r. Costandache Ioana
    DOUAZECI SI SAPTE APRILIE / ÁPRILIS HUSZONHÉT  –  r. Rebeka Hatházi
    DOUBLE OF NOTHING  –  r. Mihai Pircalabu
    EUGEN, PRIETENUL ANTONIEI  –  r. Vladut Iosef
    FISHEYE  –  r. Marco Manolescu
    FLORI, FETE SI BAIETI  –  r. Simona Borcea
    FOC SI PARA  –  r. Flavia-Sofia Matei
    FORME! SAU CUM AM INVATAT SA NU IMI MAI FIE FRICA DE TABLOU  –  r. Matei Preda
    FRACTI  –  r. Lavinia Petrache
    FUCKYOU/LOVEYOU  –  r. Elias Ferchin Musuret
    GOGOTTE  –  r. Socor Ruxandra-Maria
    HAPPY  –  r. Mara Cohn
    IN JUDECATA APUSULUI  –  r. Baicu Florin
    LA REVEDERE, CASTELULE!  –  r. Alina Serban
    MAMA!  –  r. Theodor Ionita
    MAMAIE BRANDUSA   –  r. Ada Dumitru, Ana Ineni
    MANA –  r. Ciprian Ioan Iacob
    MATER NOSTER  –  r. Lehel Fazakas
    MOARTEA CENTURIONULUI – O POVESTE DE MISTER A TRECUTULUI  –  r. Octavian Repede
    NELINISTE  –  r. Simona Deaconescu, Paul Negoescu
    NETWORKING  –  r. Marian Farcut
    NIGHT TERROR  –  r. Carmen-Maria Dumitru
    O ALTA PRIMAVARA  –  r. Claudiu Mitcu
    OANA RADULESCU VELCOVICI  –  r. Alex Constantin Manea
    ORIUNDE  –  r. Florian Ghimpu
    PANA LA CER SI DINCOLO DE EL  –  r. Alexandru Oita
    PANDORA EXISTA (ESEU)  –  r. Dan Mihalcea
    PARADIS MURDAR  –  r. Alina Gheorghe
    PORUNCA 7  –  r. Andreea Nitu
    PUR SI SIMPLU DIVIN  –  r. Melody Boulissiere, Bogdan Stamatin
    SEVEN DAYS AND A COKE (SAPTE ZILE SI O COLA)  –  r. Alecs Nastoiu
    SONIAREBEKA  –  r. Sara Budrala
    STILL LIFE  –  r. Sami Al Mouallem
    TIBI  –  r. Tudor Om, Serghei Chiviriga
    TOT CE RAMANE –  r. Andrei Redinciuc
    TOTUL E MINUNAT SI NIMENI FERICIT (TEMSNF)  –  r. Ioana Pasarin
    TRENUL UNIRII  –  r. Stefan Marcu
    TU, MARIE  –  r. Laura Pop
    WHITE NOISE  –  r. Alexia-Ioana Badea
    WTF LUCI!?  –  r. Paul Radu

  • Biletele pentru Festivalul Internațional George Enescu 2025 vor fi puse în vânzare pe 15 februarie!

    Incepand cu data de 15 februarie 2025, ora 12.00, melomanii vor putea achizitiona bilete individuale pentru concertele si evenimentele din cadrul Festivalului International George Enescu, unul dintre cele mai mari si mai prestigioase festivaluri de muzica clasica din intreaga lume. Aflat la cea de a XXVII-a editie, Festivalul Enescu va avea loc in perioada 24 august – 21 septembrie 2025 si va aduce la Bucuresti peste 4000 de muzicieni care vor evolua in sase spatii permanente. Marile orchestre, ansamblurile, dirijorii si solistii de renume aflati in programul festivalului vor transforma pentru o luna de zile Bucurestiul, prin prezenta lor, in capitala muzicii clasice.  

    Suntem incantati sa anuntam punerea in vanzare a biletelor individuale pentru editia din acest an a Festivalului International George Enescu. Festivalul este un simbol al excelentei muzicale, iar fiecare editie aduce in prim-plan artisti exceptionali si interpretari memorabile oferind publicului oportunitatea de a se bucura de acest eveniment unic, care celebreaza mostenirea lui George Enescu la 70 de ani de la trecerea sa in eternitate. Cele mai mari nume ale muzicii clasice internationale ii invita pe melomani si nu numai sa fie parte din aceasta experienta extraordinara.
    Cristina Uruc, manager interimar ARTEXIM,

    organizatorul Festivalului International George Enescu
    Martha Argerich pe scena Festivalului Enescu 2023

    Biletele vor putea fi achizitionate online pe platforma https://www.cts.eventim.ro/artist/festivalul-george-enescu, dar si in format fizic, din reteaua de hypermarketuri Carrefour si lanturile de librarii Carturesti si Humanitas.
    Preturile variaza in functie de evenimentul selectat si de categoria locului, asigurand astfel o accesibilitate largita.

    * Biletele pentru Concertele de la Sala Palatului se impart in 6 categorii: VIP – 280 lei, Categoria 1 – 250 lei, Categoria 2 – 200 lei, Categoria 3 – 150 lei, Categoria 4 – 120 lei, biletele reduse pentru elevi/studenti/pensionari – 90 lei.

    ** Biletele pentru Concertele de la Ateneul Roman si Concertele de la Miezul Noptii vor avea urmatoarele preturi: Categoria 1 – 280 lei, Categoria 2 – 250 lei, biletele reduse pentru elevi/studenti/pensionari – 120 lei.

    *** Biletele pentru concertele din seria Aniversari, ce vor avea loc la Sala Radio si biletele pentru Seria de concerte Enescu 70 de la MNAR, Sala Auditorium vor avea urmatoarele preturi: Categoria 1 – 150 lei, Categoria 2 – 120 lei, biletele reduse pentru elevi/studenti/pensionari – 85 lei.   

    **** Biletele pentru concertele din Seria Enescu – JTI Immersive Experience ce se vor desfasura la MINA – Museum of Immersive New Art vor avea doua categorii de pret: 200 lei (pret intreg) si 150 lei (pret redus pentru elevi, studenti si pensionari).

    Miercuri, 19 februarie 2025, se vor pune in vanzare biletele pentru spectacolele programate la Opera Nationala Bucuresti, iar biletele pentru concertele din Seria Concertelor pentru familii si copii de la Teatrul Odeon vor fi puse in vanzare pe website-ul teatrului, la o data comunicata ulterior.

    Organizatorii isi rezerva dreptul de a modifica programele. Va rugam sa vizitati site- ul Festivalului International George Enescu, www.festivalenescu.ro, pentru cele mai recente informatii.

    Cristian Macelaru © Catalina Filip

    Festivalul International George Enescu este unul dintre cele mai importante evenimente de muzica clasica la nivel international, organizat incepand cu 1958. Cea de-a XXVII-a editie a festivalului are loc intre 24 august si 21 septembrie 2025 si va marca 70 de ani de la moartea marelui compozitor si muzician George Enescu. Tema editiei din acest an este „Aniversari / Celebrations”, iar in programul festivalului se vor regasi peste 95 de concerte sustinute de peste 4.000 dintre cei mai renumiti artisti ai lumii, ce vor aduce in prim-plan atat mostenirea artistica a lui Enescu, cat si impactul sau profund asupra muzicii clasice universale.

    Festivalul International George Enescu este un eveniment desfasurat sub Inaltul Patronaj al Presedintelui Romaniei.

    Festivalul Enescu 2023. Cameristi della Scala  © Cristina Tanase
    Festivalul Enescu 2023. dirijorul Paavo Jarvi si Orchestra Tonhalle din Zurich. © Andrada Pavel
    Festivalul Enescu 2023. London Symphony Orchestra. © Andrada Pavel
    Festivalul Enescu 2023. Orchestra de Camera din Zurich. © Petrica Tanase
    Festivalul Enescu 2023. Orchestra Filarmonica Ceha. dirijor Manfred Honeck. © Cristina Tanase
    Festivalul Enescu 2023. Orchestra Gewandhaus din Leipzig. dirijor Herbert Blomstedt. © Alex Damian
    Festivalul Enescu 2023. Orchestra Teatrului Capitole din Toulouse. © Andrada Pavel
    Festivalul Enescu 2023. Patricia Kopacinskaia. Camerata Bern. © Catalina Filip
    Festivalul Enescu 2023. Seria concertelor de la miezul noptii. Avi Avital © Alex Damian
    Festivalul Enescu 2023. Seria Concertelor pentru familii si copii. Teatrul Odeon.
    Festivalul International George Enescu 2023
    Festivalul International George Enescu 2023

    Proiect cultural finantat de Guvernul Romaniei prin Ministerul Culturii.
    Organizator: ARTEXIM
    Co-organizator: Fundatia ArtProduction
    Co-producatori: Societatea Romana de Radiodifuziune, Societatea Romana de Televiziune, Primaria Municipiului Bucuresti prin ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului Bucuresti
    Parteneri principali: Rompetrol – KMG International Romania, BRD – Groupe Société Générale, JTI – Immersive Experience: partener de inovatie, Lexus: partener de mobilitate
    Parteneri: Purcari, One United Properties, Mobexpert, Nazzuro Aqua, L’OR, Althaus, Fundatia Liliana si Peter Ilica, Senia Music

    Partener de monitorizare: mediaTRUST

  • Horror Vacui, cel mai lung eveniment teatral din lume, debutează sâmbătă la București

    Un maraton de sapte zile, non-stop, cu peste 500 de actori si peste 500 de povesti despre abandon. Sambata, 15 februarie, de la ora 20:00, debuteaza Horror Vacui, cel mai lung eveniment teatral din lume. Este un eveniment organizat de Asociatia A.R.T. Fusion, sub umbrela Papercuts. Aceasta reprezentatie de tip teatru durational se va desfasura timp de 7 zile, non-stop, pana pe 22 februarie 2025, la Galeria de Arta Galateca din Bucuresti. Accesul la eveniment este gratuit. Peste 500 de actori vor aduce la viata un performance unic, in premiera mondiala, ce pune in prim-plan tema abandonului copiilor, un fenomen ce a marcat profund societatea romaneasca, in special in perioada comunista.
    Acest eveniment exceptional este mai mult decat o demonstratie de anduranta, el reprezinta o explorare profunda a unor teme esentiale precum abandonul, golul si responsabilitatea colectiva. Se estimeaza ca aproximativ 1 milion de copii au fost abandonati in perioada comunismului, devenind „copiii nimanui”. Statul roman nu detine nici astazi date concrete despre aceasta realitate tragica. Prin Horror Vacui, Papercuts provoaca o recunoastere a trecutului si creeaza premise pentru un viitor mai responsabil.

    Alexandru Ivanoiu, dramaturg si initiator al proiectului, explica semnificatia evenimentului: „Horror Vacui demonstreaza, prin predarea acestei stafete intre artisti, ca exista multa speranta ramasa in ecosistemul cultural. Si nu numai. Masura in care arta va determina schimbari reale, sistemice este una incerta, dar este fascinant sa vezi incercarile.”
    O parte din povestile si marturiile care au stat la baza acestui performance au fost colectate anterior de la public, printr-un apel deschis, si au fost integrate in structura artistica a evenimentului pentru a reda cu autenticitate experientele celor afectati de abandon.

    O experienta teatrala fara precedent
    Horror Vacui va aduce in fata publicului 505 texte despre abandon si rezilienta, interpretate intr-un flux continuu de cate trei actori pe ora. Printre artistii implicati se numara Maia Morgenstern, Dana Rogoz, Andreea Gramosteanu, Ofelia Popii, Ada Gales, Ioana Flora, Lari Giorgescu, Emilia Popescu, Tudor Chirila, Richard Bovnovski, Elvira Deatcu, Aylin Cadir, Crina Semciuc, Radu Stefan Banica, Zarug, Alex Bogdan, Victoria Raileanu si Kate Pendry, alaturi de alti actori, scriitori si jurnalisti de renume.
    Publicul va descoperi zone interactive care incurajeaza implicarea si exprimarea libera. Vizitatorii sunt invitati sa-si lase gandurile, impresiile si opiniile pe un perete dedicat, devenind astfel parte activa a experientei si pot contribui prin scrisori adresate autoritatilor, oferind astfel o oportunitate reala de a genera schimbare.
    „Am o mare onoare. Joc textul mamei mele, Tony Mott (Antoneta Gales), un text despre durere si abandon, dar mai ales despre cum invatam sa ne fim alaturi. Despre cum maturitatea nu inseamna sa nu mai avem nevoie de sprijin, ci sa invatam sa ni-l oferim singuri. Ma fascineaza aceasta intalnire dintre textele din arhiva si cele de fictiune, dar cel mai mult ma impresioneaza cati oameni au ales sa se implice. Teatrul e un catalizator comunitar, o dovada ca, oricat de izolati ne-am simti uneori, toti ne dorim sa facem parte din ceva mai mare. Dintr-o schimbare, dintr-o comunitate, dintr-o lume care ne priveste si ne include”, explica actrita Ada Gales ce a determinat-o sa se alature proiectului.
    Ada Gales
    „Dincolo de originalitatea sa, mi se pare ca premisa esentiala a acestui proiect este construirea unei comunitati. Asa cum mi-am dat seama ca autenticitatea este o alegere absolut necesara oricarui om si artist, mai ales in vremurile noastre, un drum care creeaza punti, la fel intrezaresc si ca un proiect de o asemenea amploare si frumusete, care porneste de la povesti reale ale abandonului, aduse la viata de actori, nu poate decat sa dea senzatia de apartenenta, de retea de sprijin, suport si de comunitate. Ma bucur ca exista si ca fac parte din el deoarece cred ca toate povestile suntem noi toti, ca natiune si societate civica. Si asta ne responsabilizeaza”, adauga actrita Ioana Flora.
    Ioana Flora
    „Sunt onorat sa fac parte din acest proiect unic si emotionant – cel mai lung performance care reuneste 505 voci pentru 505 povesti. Acest spectacol vorbeste despre abandon, dar, mai presus de toate, despre cautarea iubirii, a solidaritatii si a sperantei. Pentru mine, acest moment este o oportunitate de a da glas povestilor care merita auzite si simtite. Fiecare moment va fi un manifest pentru umanitate, pentru conexiune, pentru o lume mai empatica. Le multumesc tuturor celor implicati pentru increderea oferita si pentru dedicarea lor de a aduce la lumina aceste marturii”, spune actorul Lari Giorgescu.
    Lari Giorgescu
    Muzeul Abandonului este curator si furnizor principal de marturii, punand la dispozitie in jur de 250 de texte, jumatate din textele aduse la viata de performeri in cadrul evenimentului. „Abandonul nu este doar un fapt trecut, ci o rana deschisa care pulseaza inca in constiinta colectiva. Prin Horror Vacui, nu doar ca privim acest gol dureros in fata, dar il si umplem cu vocile celor care nu au fost ascultati. Fiecare poveste rostita este o piatra de temelie in reconstructia unei societati mai constiente, mai responsabile, mai capabile de compasiune”, a declarat Oana Dragulinescu, fondator Muzeul Abandonului.

    Programul detaliat va fi anuntat pe retelele de socializare ale proiectului:
    https://www.facebook.com/papercuts.platform

    https://www.instagram.com/papercuts.platform/

    Papercuts este o initiativa bilaterala finantata prin Granturile SEE si Norvegiene – Fondul National Bilateral in cadrul Programului RO-CULTURA. Valoarea totala a proiectului este de 562.842 lei (113.102,24 euro) si are o durata de implementare de patru luni, in perioada octombrie 2024 – februarie 2025.

    ***

    Granturile SEE si Norvegiene reprezinta contributia Islandei, Liechtensteinului si Norvegiei la o Europa verde, competitiva si incluziva. Exista doua obiective generale: reducerea disparitatilor economice si sociale in Europa si consolidarea relatiilor bilaterale dintre tarile donatoare si 15 tari UE din Europa Centrala si de Sud si ?arile Baltice. Cele trei tari donatoare coopereaza strans cu UE prin intermediul Acordului privind Spatiul Economic European (SEE). Intre 1994 si 2014, donatorii au furnizat 3,3 miliarde EUR prin scheme consecutive de granturi. Pentru perioada 2014-2021, granturile SEE si Norvegiene se ridica la 2,8 miliarde EUR.

    ////

    Programul RO-CULTURA, finantat prin Granturile SEE 2014 – 2021, este implementat de Ministerul Culturii prin Unitatea de Management a Proiectului si are ca obiectiv general consolidarea dezvoltarii economice si sociale prin cooperare culturala, antreprenoriat cultural si managementul patrimoniului cultural.
    Bugetul Programului este de aproximativ 34 milioane de euro.
    Mai multe detalii sunt disponibile pe www.ro-cultura.ro.

    ###

    Ne place sa spunem ca A.R.T. Fusion a luat nastere din dorinta de a face o schimbare si din pasiune pentru Teatru Forum. Mai exact, in 2005, 7 tineri motivati sa produca o schimbare in viata altor tineri, indragostiti fiind de metoda Teatru Forum, s-au reunit undeva intr-un beci din Bucuresti si au ajuns la concluzia ca au nevoie de o organizatie a lor. Nu stiau foarte multe despre ce inseamna ONG-urile in general, dar stiau sigur ca vor sa produca o schimbare in comunitatea in care traiesc, ca au descoperit metoda perfecta pentru asa ceva – Teatru Forum -, ca vor ca si alti tineri sa o descopere si ca au alaturi oameni dragi, cu pasiuni comune.

    Asa a luat nastere Asociatia A.R.T. Fusion (cu “A”, de la Atitudine, “R” de la “Realitate” si “T” de la “Transformare”) – un adevarat motor de schimbare sociala si globala, care gaseste resurse constante pentru a se alimenta cu energie – chiar si cand ai crede ca nu mai are de unde – deoarece resursa adevarata pentru orice energie de care am avea nevoie in A.R.T. Fusion este nevoia uriasa de schimbare in lume si pasiunea oamenilor care pun umarul la treaba.

  • Premiera Simfoniei The Hills Of Change în România

    Premiera romaneasca a simfoniei The Hills of Change va avea loc pe 20 februarie 2025, la Casa de Cultura a Studentilor din Iasi, in Sala Gaudeamus, incepand cu ora 19:00, cu accesul publicului de la ora 18:30. Acest concert special propune o experienta multisenzoriala, in care muzica si arta vizuala se vor impleti pentru a reda peisajele simbolice ale celor doua orase. Publicul va avea ocazia sa descopere o lucrare simfonica in sapte miscari, fiecare inspirata de cate o colina emblematica din Iasi si Oslo, reinterpretata sonor de compozitori romani si norvegieni.

    Evenimentul va fi dirijat de Kristoffer Wøien si il va avea ca maestru de concert pe Daniel Lazar. Ansamblul simfonic, alcatuit din 26 de instrumentisti romani, va interpreta aceasta compozitie in premiera pentru publicul din Romania. Cei sapte compozitori care au contribuit la realizarea acestei lucrari sunt Tirill Mohn, Martin Romberg si Kristin Bolstad din Norvegia, alaturi de Sabina Ulubeanu, Paul Pintilie, Alexei Turcan si Alexandru Murariu din Romania. Fiecare dintre acestia a creat o miscare inspirata de cate o colina reprezentativa a celor doua orase, avand ca punct de referinta lucrarile pictorilor Felix Aftene si Valeria Duca. Astfel, muzica devine un canal prin care peisajele culturale si naturale ale Iasului si Oslo-ului sunt reimaginate si prezentate publicului intr-o forma artistica inovatoare.
    Concertul de la Iasi vine dupa premiera norvegiana a The Hills of Change, care a avut loc pe 8 februarie la Nynorskens hus din Oslo, unde peste 200 de spectatori au participat la acest eveniment de exceptie. Printre invitatii speciali ai serii s-au numarat Ionut Eriksen, presedintele Camerei de Comert Norvegiano-Romane si ES Cristian Badescu, Ambasadorul Romaniei in Regatul Norvegiei. De asemenea, la eveniment au fost prezenti Mia Huhta, directorul Vaasa City Symphony Orchestra din Finlanda, Manuela Linke, ofiter cultural al Ambasadei Austriei in Norvegia, Caroline Stefek, director cultural al Goethe Institut Oslo, si Maria Lukaszuk, consilier ministerial al Ambasadei Poloniei in Norvegia.
    In incheierea proiectului, pe 21 februarie 2025, de la ora 10:00, la Palatul Braunstein din Iasi, va avea loc conferinta de inchidere a initiativei bilaterale The Hills of Change. Aceasta va aduce in prim-plan concluziile proiectului si va oferi o perspectiva asupra modului in care colaborarea dintre artistii romani si norvegieni a contribuit la dezvoltarea unei creatii artistice inovatoare. Evenimentul va fi o oportunitate pentru public, jurnalisti si profesionisti din domeniul cultural de a afla mai multe despre procesul de creatie si despre impactul acestui proiect asupra scenei artistice internationale.
    Publicul din Iasi este invitat sa participe gratuit la concertul din 20 februarie, pe baza biletului rezervat in platforma. Evenimentul va fi transmis si online, pentru a permite unui numar cat mai mare de spectatori sa se bucure de aceasta experienta artistica interdisciplinara. Prin achizitionarea biletului, participantii isi ofera acordul pentru utilizarea imaginilor si inregistrarilor video realizate in cadrul evenimentului, in scopul promovarii activitatilor festivalului.

    „The Hills of Change” – o simfonie transculturala este un proiect de coproductie romano-norvegiana realizata de ASOCIATIA INDUSTRII CREATIVE (Romania) in parteneriat cu DAC MUSIC PERFORMANCE (Norvegia). Inspirat de relieful oraselor Iasi – Romania si Oslo – Norvegia, initiativa bilaterala redefineste conceptul de colaborare artistica internationala, printr-o abordare interdisciplinara intre pictura si muzica. Aceasta simfonie de camera reprezinta un efort colaborativ intre trei compozitori norvegieni si patru compozitori romani, fiecare contribuind cu o parte componistica pentru a crea o lucrare in sapte parti.

    Valoarea totala a initiativei bilaterale este de 621.972,92 lei (124.984,51 Euro), iar valoarea finantarii nerambursabile este de 621.972,92 lei (124.984,51 Euro). Perioada de implementare a initiativei bilaterale este de 4 luni, in orasele Iasi (Romania) si Oslo (Norvegia).
    Mai multe informatii referitoare la proiect pot fi obtinute online, pe website-ul

    https://asociatiaindustriicreative.com/the-hills-of-change/
    //////

    Granturile SEE si Norvegiene reprezinta contributia Islandei, Liechtensteinului si Norvegiei la o Europa verde, competitiva si incluziva. Exista doua obiective generale: reducerea disparitatilor economice si sociale in Europa si consolidarea relatiilor bilaterale dintre tarile donatoare si 15 tari UE din Europa Centrala si de Sud si Tarile Baltice. Cele trei tari donatoare coopereaza strans cu UE prin intermediul Acordului privind Spatiul Economic European (SEE). Intre 1994 si 2014, donatorii au furnizat 3,3 miliarde EUR prin scheme consecutive de granturi. Pentru perioada 2014-2021, granturile SEE si Norvegiene se ridica la 2,8 miliarde EUR.
    Mai multe detalii sunt disponibile pe: www.eeagrants.org si www.eeagrants.ro

    Programul RO-CULTURA este implementat de Ministerul Culturii prin Unitatea de Management a Proiectului si are ca obiectiv general consolidarea dezvoltarii economice si sociale prin cooperare culturala, antreprenoriat cultural si managementul patrimoniului cultural. Bugetul Programului este de aproximativ 34 milioane de euro. Mai multe detalii sunt disponibile pe www.ro-cultura.ro