Stiati ca in istoria muzicii se spune ca, in mod paradoxal, cele mai reusite creatii spaniole sunt de fapt semnate de mari compozitori francezi? Bizet, Chabrier, Debussy si Ravel sustin, prin lucrarile lor, aceasta afirmatie. Daca iti plac sonoritatile hispanice, atunci nu rata concertul ce se va derula la Sala Radio, joi, 23 ianuarie 2025 (de la 19:00), prezentat de ORCHESTRA NATIONALA RADIO, sub bagheta dirijorului britanic RUMON GAMBA. Veti asculta Chabrier – España (rapsodie pentru orchestra) si Suitele Carmen, extrase din celebra opera semnata de Bizet, de la a carui trecere in nefiinta se implinesc 150 de ani.
Premiera absoluta operei a avut loc pe 3 martie 1875 si Bizet spera ca, in sfarsit, si-a gasit calea sa artistica. Cateva nume celebre ale muzicii franceze au asistat la eveniment, printre care Massenet, Offenbach, Delibes si Gounod.
Din pacate insa, receptia initiala nefasta a operei Carmen s-a datorat, ca de multe ori in istoria muzicii, revoltei publicului (din cauza noutatii propuse). Carmen a revolutionat teatrul liric: vorbea despre oameni reali, probleme reale, drame reale. Pana atunci, publicul fusese obisnuit sa vada pe scena subiecte mitologice cu zei si zeite, legende, regi si regate de altadata, procesiuni religioase si ceremonii, povestiri moralizatoare si in nici un caz subiecte contemporane, strabatute de atata realism si chiar violenta. Mai mult, spectatorii au considerat subiectul prea socant in epoca: o femeie care fuma pe scena, cu o viata depravata precum Carmen, un pronuntat caracter erotic, fabricanti de tigari, crime, hoti s.a.
Seara de la Sala Radio va fi si un prilej de revedere cu unul dintre cei mai apreciati tineri violoncelisti romani: STEFAN CAZACU. Acesta va interpreta Ceaikovski – Variatiuni pe o tema Rococo pentru violoncel si orchestra.
Rumon Gamba (c) Alexandru Dolea
Absolvent al Academiei Regale de Muzica din Londra, RUMON GAMBA a colaborat cu celebra BBC Philharmonic si activitatea sa se deruleaza cu precadere in tarile nordice, unde astazi este dirijor principal al Orchestrei Simfonice din Oulu – Finlanda. A fost dirijor principal si director muzical al NorrlandsOperan – Suedia, dirijor principal al Aalborg Symfoniorkester – Danemarca si dirijor principal si director muzical al Iceland Symphony Orchestra – Islanda.
De asemenea, a colaborat cu Rotterdam Philharmonic Orchestra, Gothenburg Symphony, Sinfónica de Galicia la Festivalul Musika-Música din Bilbao s.a. Interesat de muzica noua, Rumon Gamba a dirijat prime auditii, precum premiera operei Two Boys de Nico Muhly la English National Opera, Concertul pentru viola de Brett Dean alaturi de BBC Symphony Orchestra, Dancer in the Dark de Poul Ruders, Blood on the Floor si Scherzoid de Mark-Anthony Turnage.
Stefan Cazacu (c) Cristina Bobe
Incepand din toamna anului 2023, violoncelistul STEFAN CAZACU este solist-concertist al Filarmonicii de Stat din Sibiu. Recent, Stefan a fost nominalizat la Gala Premiilor Radio Romania Cultural (editia 2024), la categoria muzica. Stefan Cazacu a primit de timpuriu o educatie complexa intr-o celebra familie de muzicieni, a urmat studii muzicale universitare la Bucuresti si la Viena, a obtinut premii in diverse competitii nationale si internationale. A fost apreciat – in ipostaza solistica sau ca membru al Orchestrei Romane de Tineret – in tari ca Olanda, Germania, Austria, Spania, Portugalia, Franta, Elvetia, Italia, Ungaria, Slovacia, Cehia, Norvegia, Luxemburg, Belgia, Bulgaria, Macedonia de Nord, Serbia, Republica Moldova, Turcia, Israel, Emiratele Arabe Unite, Vietnam, China, Statele Unite ale Americii.
Concertul va fi transmis LIVE pe calea undelor – pe toate frecventele Radio Romania Cultural si Radio Romania Muzical. De asemenea, concertul poate fi ascultat LIVE online (pe site-urile celor doua posturi de radio) si prin intermediul aplicatiei Radio Romania, disponibila pe dispozitive Android si iOS.
Biletele sunt disponibile in sistem online pe www.bilete.ro si in Reteaua Bilete.ro. Biletele se pot achizitiona si de la casa de bilete a Salii Radio (tel. 021 314.68.00). Pentru programul casei de bilete, va rugam sa consultati site-ul oficial www.salaradio.ro – sectiunea Bilete.
Marti, 14 ianuarie 2025, a avut loc la Ateneul Roman Gala Premiilor MUSICRIT – singura gala ce recompenseaza Excelenta din toate ariile muzicii clasice din Romania.
Aflata la cea de a III-a editie, Gala Premiilor MUSICRIT este organizata de Uniunea Criticilor, Redactorilor si Realizatorilor Muzicali din Romania (MUSICRIT), in parteneriat cu Filarmonica „George Enescu”, Centrul National de Arta „Tinerimea Romana” si ARTEXIM. Trofeul MUSICRIT 2024 (pentru O viata inchinata muzicii) a fost oferit reputatului dirijor CRISTIAN MANDEAL, Premiul „Grigore Constantinescu” (pentru intreaga activitate) a fost oferit doamnei prof. univ. dr. DHC VALENTINA SANDU-DEDIU, iar premiantii celor zece categorii jurizate pe anul 2024, sunt:
* Premiul pentru Critica muzicala – MARCEL FRANDES
* Premiul pentru Management cultural – MARIN CAZACU
* Premiul pentru Cea mai buna stagiune lirica din tara – OPERA MAGHIARA CLUJ-NAPOCA
* Premiul pentru Cea mai buna stagiune simfonica din tara – FILARMONICA „GEORGE ENESCU”, Bucuresti
* Premiul Festivalul muzical al anului – CLUJ MODERN, editia a XV-a
* Premiul Proiectul cultural al anului – BUCHAREST OPERA FESTIVAL – “ALL PUCCINI EDITION”
* Premiul Instrumentistul anului – MARIA MARICA (vioara)
* Premiul Artistul liric al anului – IONUT PASCU (bariton)
* Premiul Revelatia anului – MIHAI DAMIAN si ANSAMBLUL FLAUT POWER
* Premiul Discul anului – Albumul discografic Enescu – inregistrat de CRISTIAN MACELARU si ORCHESTRA NATIONALA A FRANTEI (Deutsche Grammophon)
Trofeul Musicrit. Cristian Mandeal. (c) Andrei Gindac
Trofeul Musicrit – Cristian Mandeal. (c) Andrei Gindac
In aceeasi seara, MUSICRIT a oferit si cinci Premii de Excelenta urmatorilor artisti si proiecte:
* TEATRUL NATIONAL DE OPERA SI OPERETA „NAE LEONARD” din GALATI, pentru spectacolul “Un bel dì, vedremo”
Romanian String Quartett la Gala Premiilor MUSICRIT (c) Andrei Gindac
Anita Hartig. (c) Andrei Gindac
Anita Hartig – Premiul de excelenta la aniversarea a 15 ani de cariera internationala. (c) Andrei Gindac
Anita Hartig a cucerit publicul cu aria Fideliei „Addio, addio mio dolce amor” din opera „Edgar” de Giacomo Puccini, solista Operei Maghiare Cluj-Napoca, Egyed Apollónia, a interpretat aria lui Cio-Cio-San, „Un bel di vedremo”, din opera pucciniana „Madama Butterfly”, baritonul Ionut Pascu a interpretat monologul lui Oedip, „Où Suis-Je?”, din opera „Oedip” de George Enescu, iar tanarul bariton Mihai Damian a oferit publicului recitativul si aria lui Renato din actul al III-lea al operei „Bal mascat” de Giuseppe Verdi, „Alzati! Eri tu che macchiavi quell’anima”.
Marin Cazacu – Premiul pentru Management (Laudatio Silviu Vexler). (c) Andrei Gindac
Violonista Maria Marica, castigatoarea editiei din 2022 a Concursului International George Enescu, a interpretat Introducere si Rondo Capricciosoop.28 in la minor de Camille Saint-Saëns, organistul Steffen Schlandt a interpretat Allegro din Sonata pentru orga de Paul Richter, Ansamblul Flaut Power, condus de Ion Bogdan Stefanescu, a interpretat Intrarea Reginei din Saba din Oratoriul „Solomon” de Georg Friedrich Handel, iar Romanian String Quartett (Maria Marica – vioara, Alexandru Marin – viola, Cristian Andris – viola si Radu Sinaci – violoncel) a interpretat Partea I a Cvartetului de coarde op.14 de Mihail Andricu.
Momentele „solistice” sustinute de Orchestra Romana de Tineret – aflata sub maiastra bagheta a maestrului Cristian Mandeal, au fost: un fragment din Suita de balet „Lacul lebedelor” de Piotr Ilici Ceaikovski, celebra uvertura a operei „Ruslan si Ludmila” de Mihail Glinka, „Alla Marcia” din Suita „Karelia” op.11 de Jean Sibelius si „Nimrod” din Variatiunile „Enigma” op.36 de Edward Elgar.
Amfitrionii GALEI PREMIILOR MUSICRIT au fost Luminita Arvunescu – Presedintele Uniunii Criticilor, Redactorilor si Realizatorilor Muzicali din Romania si Marius Constantinescu – jurnalist TVR.
Uniunea Criticilor, Redactorilor si Realizatorilor Muzicali din Romania (UCRRM) a fost infiintata in anul 1990 de personalitati de marca ale muzicii clasice: Iosif Sava, Grigore Constantinescu, Smaranda Oteanu-Bunea, Dumitru Avakian, Mihaela Dobos, Elena Zottoviceanu etc si este cea mai activa sustinatoare a valorilor muzicale din spatiul romanesc in presa scrisa si audio-vizuala, prin actualii ei membri: Costin Popa – critic muzical, prof.univ.dr. DHC Valentina Sandu Dediu – Rectorul Colegiului de Studii Avansate „Noua Europa”, Luminita Arvunescu – realizatoare de emisiuni radio si de evenimente muzicale, actualul Presedinte UCRRM, Cristina Comandasu – Manager Radio Romania Muzical si membra a juriului International Classical Music Awards, Claudia Robu si Valentina Baintan – realizatoare de emisiuni la TVR Cultural etc.
O gala in care sa evidentiem Excelenta si Performanta – cat se poate de obiectiv, profesionist si asumat – a fost ideea din care s-a nascut proiectul Gala Premiilor MUSICRIT in urma cu trei ani. Un proiect si un pariu personal pornite din convingerea ca numai uniunea noastra – reunind criticii muzicali, redactorii de carte si realizatorii de emisiuni muzicale din radio si televiziune – poate gira atat o ierarhizare corecta cat si un eveniment cultural, as spune, fara modestie, de tinuta internationala. Si, exemplific cu cativa dintre premiantii editiilor trecute: Trofeul Musicrit – Ansamblul „Violoncellissimo” (2022) si Corul National de Camera „Madrigal-Marin Constantin” (2023); Cei mai buni artisti lirici ai anului – baritonul George Petean (2022) si mezzosoprana Judit Kutasi (2023); Cei mai buni instrumentisti ai anului – violoncelistul Andrei Ionita (2022) si violonistul Alexandru Tomescu (2023); Festivalul anului – a XXV-a editie a Festivalului „Hariclea Darclee” de la Braila (2022) si editia din 2023 a Festivalului International George Enescu, Premiul pentru management – Mihai Constantinescu (2022) si Maria Mot, Directoarea agentiei londoneze de impresariat artistic MWA Management. Sunt nume cu o puternica rezonanta si dincolo de hotarele tarii noastre, care onoreaza Scoala Romaneasca de Muzica clasica, prin fiecare aparitie a lor.
Premiile MUSICRIT sunt asadar premii oferite – asumat, de Uniunea Criticilor, Redactorilor si Realizatorilor Muzicali din Romania iar Gala Premiilor MUSICRIT – ajunsa la editia a III-a este „vitrina” in care am grija sa expun tot ceea ce a avut Romania mai bun in materie de Muzica clasica pe anul precedent.
Luminita Arvunescu, Presedinte UCRRM
Maestrul André Rieu, alaturi de minunatii sai muzicieni Johann Strauss Orchestra, pregateste o serie de spectacole unice, ce vor transforma luna noiembrie a acestui an intr-un adevarat regal al muzicii si al emotiei la BT-Arena din Cluj-Napoca. Desi, concertele programate in zilele de 13, 14 si 15 noiembrie 2025 sunt deja SOLD-OUT, iar pentru show-ul din data de 12 noiembrie mai sunt disponibile doar cateva locuri, maestrul André Rieu nu ezita sa isi manifeste recunostinta fata de publicul din tara noastra. Ca urmare a cererii extraordinare, artistul completeaza seria de concerte de la BT-Arena, Cluj-Napoca, cu un nou show ce va avea loc pe 11 noiembrie 2025, incepand cu ora 19:30.
Biletele pot fi achizitionate incepand de vineri, 17 ianuarie 2025, online din reteaua Eventim.ro, cat si in format fizic din outlet-urile partenere Eventim – librariile Carturesti, librariile Humanitas, magazinele Good2Go si Carrefour. Organizatorii evenimentului precizeaza ca EVENTIM este singura agentie de bilete autorizata sa vanda bilete pentru concertele artistului André Rieu din Romania, si semnaleaza faptul ca achizitionarea biletelor de pe alte platforme online nu reprezinta o garantie in privinta validarii acestora la momentul accesului in locatie.
„Ma bucur enorm sa revin in Romania si sa impartasesc pasiunea mea pentru muzica cu acest public extraordinar. Impreuna cu orchestra mea, pregatim un spectacol special, plin de surprize, care sper sa atinga inimile tuturor.” a declarat André Rieu.
In concertele programate, in perioada 11-15 noiembrie 2025, pe scena Salii Polivalente BT-Arena din Cluj-Napoca, artistul promite publicului cinci seri magice. Muzica, dansul, emotia si veselia se vor reuni pe aceeasi scena intr-o explozie a bucuriei. Cu un nou repertoriu muzical, invitati surpriza si momente pline de energie, cele cinci reprezentatii de la Cluj vor fi prezentate intr-o combinatie perfecta de divertisment, cu momente emotionante si muzica de cea mai inalta calitate, menite sa creeze experiente memorabile pentru publicul de toate varstele.
Supranumit „Regele Valsului”, André Rieu, este unul dintre cei mai iubiti artisti ai lumii, celebru pentru spectacolele sale grandioase, care au transformat muzica clasica intr-un fenomen global. Violonist si dirijor de exceptie, artistul olandez a cucerit inimile a milioane de oameni prin carisma sa, talentul sau unic si abordarea inovatoare a muzicii clasice.
Andre Rieu
Johann Strauss Orchestra este cea mai mare orchestra privata de muzica clasica din lume, cu peste 60 de muzicieni din diverse tari. Inspirata de epoca balurilor vieneze, orchestra creeaza o atmosfera spectaculoasa, plina de eleganta si veselie, sub bagheta maestrului André Rieu. Impreuna, reusesc sa aduca pe scena o combinatie fermecatoare de valsuri, arii de opera, cantece traditionale, muzica de film si piese contemporane, transformand fiecare moment artistic intr-un adevarat spectacol de divertisment.
In show-urile artistului André Rieu din intreaga lume, spectatorii pot fi observati cu usurinta cum trec de la o stare la alta; canta, danseaza, rad, plang, aplauda si se imbratiseaza atunci cand asculta frumoasele valsuri sau coloane sonore ale unor filme celebre, melodii spirituale, cantece populare sau marsuri, completate prin acordurile magice ale pretioasei sale viori Stradivarius ce dateaza din anul 1692. Aceasta vioara este faimoasa pentru sunetul cald, bogat si deosebit, iar André Rieu a mentionat in numeroase interviuri ca vioara sa este o parte esentiala a interpretarii si a emotiei pe care o transmite in fiecare concert. Fiecare nota pe care o canta la acest instrument legendar contribuie la magia spectacolelor sale, captivand milioane de spectatori din intreaga lume.
Cu peste 40 de milioane de albume vandute, mai mult de 500 de discuri de platina, aproape 10 milioane de urmaritori pe Facebook, miliarde de vizualizari pe YouTube si cu aproximativ jumatate de milion de spectatori anuali in intreaga lume, carismaticul violonist olandez este, fara indoiala, unul dintre cei mai de succes artisti din lume, un simbol al excelentei si al bucuriei de a trai prin muzica.
Asociatia pentru Promovarea Filmului Romanesc anunta cea de-a 19-a editie a Premiilor Gopo, evenimentul anual care sarbatoreste si recompenseaza realizarile cinematografiei romanesti. Gala care reuneste an de an actori, regizori, producatori si vedete va avea loc marti, 29 aprilie 2025, in Bucuresti. 38 de lungmetraje, filme de fictiune si documentare lansate in cinema in cursul anului 2024 indeplinesc criteriile de eligibilitate si vor putea fi jurizate si nominalizate la Premiile Gopo 2025. Organizatorii anunta si deschiderea apelul de inscrieri pentru categoriile documentar si scurtmetraj, data limita pentru inscrieri fiind 7 februarie 2025.
Filmele eligibile pentru Premiile Gopo 2025
Filmele romanesti produse in Romania sau realizate in regim de coproductie, dar cu participare majoritar romaneasca, care au avut premiera nationala in perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2024 si care au beneficiat de cel putin o saptamana de difuzare in sali de cinema, cu acces pe baza de bilet, precum si cele care au avut premiera pe o platforma de streaming, vor fi jurizate de 11 profesionisti din industria cinematografica, care vor alcatui juriul Premiilor Gopo 2024. Nominalizarile vor fi anuntate in luna martie.
Gopo 2024 by Miluta Flueras
Unul dintre cele mai discutate filme ale lui 2024, lungmetrajul Anul Nou care n-a fost (r. Bogdan Muresanu) se afla pe lista productiilor eligibile pentru titlul Cel mai bun film romanesc. Premiat in sectiunea Orizzonti la Venetia, dar si la Cairo sau Palm Springs, debutul lui Bogdan Muresanu a atras atentia criticii internationale, dar si a publicului din Romania. Pe lista filmelor eligibile se gaseste si productia Trei kilometri pana la capatul lumii (r. Emanuel Parvu), selectata in Competitia Oficiala de la Cannes 2024, unde a primit premiul Queer Palm. Filmul a castigat marele premiu la Festivalul de la Sarajevo 2024 si a fost propunerea Romaniei pentru Cel mai bun film strain la Premiile Oscar.
GOPO 2023 GALA by Miluta Flueras
Saptamana Mare (r. Andrei Cohn) a avut premiera internationala in sectiunea Forum de la Berlinale, iar Doru Bem, actorul din rolul principal, a fost premiat la Sarajevo pentru prestatia sa. Filmul inspirat dintr-o nuvela de I.L. Caragiale este eligibil pentru Premiile Gopo. Si unul dintre cele mai vizibile documentare romanesti ale anului trecut – Nasty (r. Tudor Giurgiu, Cristian Pascariu, Tudor D. Popescu) – se afla pe aceasta lista. Povestea carierei lui Ilie Nastase a avut o proiectie speciala la Cannes 2024. Printre titluri se numara si Unde merg elefantii (r. Gabi Virginia Sarga si Catalin Rotaru) selectat in Competitia Oficiala a TIFF 2024, sau ultima parte a trilogiei lui Stere Gulea – Morometii 3. Lista este completata de filme precum Tati Part-Time (r. Letitia Rosculet), Buzz House: The Movie (Florin Babei) sau Candidatul perfect (r. Alex Cotet).
Lista lungmetrajelor eligibile, care vor fi luate in considerare pentru nominalizarile la Premiile Gopo 2025 este disponibila pe site-ul oficial: https://premiilegopo.ro/filme
Inscrierea filmelor documentare si de scurtmetraj
Pentru categoria Cel mai bun film documentar (doar in cazul filmelor care nu au beneficiat de proiectii in cinema mai mult de o saptamana) este necesara inscrierea filmelor romanesti care au avut premiera in cursul anului 2024 si care nu au beneficiat de difuzare in circuitul cinematografic, dar au fost prezentate la TV sau in circuitul festivalier (national sau international). Pentru categoria film documentar nu sunt eligibile reportajele de televiziune.
Pentru categoria Cel mai bun scurtmetraj sunt eligibile productiile romanesti care au fost prezentate in premiera pe marile ecrane, la TV sau in cel putin un festival competitiv (national sau international) in cursul anului 2024. Pentru ca acestea sa fie luate in considerare de catre juriul care va decide nominalizarile, este obligatorie inscrierea de catre producatori.
Juriul care va stabili nominalizarile pentru categoriile Cel mai bun film documentar si Cel mai bun scurtmetraj este compus din 5 profesionisti din domeniu (2 critici de film si 3 membri reprezentand diverse bresle ale industriei de film: regizori, producatori, actori, directori de imagine, scenaristi s.a)
Inscrierile au loc in perioada 15 ianuarie 2025 – 7 februarie 2025.
Producatorii si realizatorii de film din Romania sunt invitati sa completeze fisa tehnica disponibila online: https://premiilegopo.ro/fisa-tehnica
Regulamentul Premiilor Gopo poate fi consultat pe site-ul oficial: https://premiilegopo.ro/regulament
Nominalizarile la toate categoriile vor fi stabilite in luna martie. Dupa anuntul nominalizarilor, peste 650 de profesionisti activi din toate domeniile industriei autohtone de film vor fi invitati sa voteze pentru desemnarea castigatorilor trofeelor Gopo 2025, prin intermediul unui mecanism de vot asigurat de prestigioasa firma de audit si consultanta PwC Romania, partener al Premiilor Gopo inca din 2011.
Gala Premiilor Gopo 2025 este organizata de Asociatia pentru Promovarea Filmului Romanesc, cu sprijinul Centrului National al Cinematografiei si Babel Communications.
Muzeul National Cotroceni (Bulevardul Geniului nr. 1) va fi deschis pentru public in data de 24 ianuarie 2025, cu prilejul aniversarii a 166 de ani de la Unirea Principatelor Romane, infaptuita de domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Vizitatorii vor putea admira obiecte personale ce au apartinut familiei Cuza, documente din epoca (cum ar fi copia firmanului de recunoastere din partea sultanului Abdul Aziz a dublei alegeri a lui Alexandru Ioan Cuza), fotografii, precum si sabia de parada a domnitorului, daruita de principele sarb Mihail Obrenovici. Lama poarta inscriptia „AMICUS CERTUS IN RE INCERTA”, manerul il infatiseaza pe Sf. Andrei, la picioarele caruia se afla un leu si un vultur, simbolizand Serbia si Romania, luptandu-se cu un sarpe, personificarea Imperiului Otoman. Teaca, terminata printr-un cap de leu, este impodobita cu sute de diamante si smaralde. Pe ea apar monogramele lui Alexandru Ioan Cuza si Mihail Obrenovici.
Alexandru Ioan Cuza si sotia lui, doamna Elena Cuza, au avut drept resedinta de vara palatul domnesc de la Cotroceni, pe care l-au reamenajat, incepand din 1862, prin reparatii, dotari, redecorarea interioarelor cu mobilier nou si obiecte ambientale in stilurile la moda, unele provenite din manufacturi occidentale, in special de la Paris.
Vizitarea Muzeului National Cotroceni in data de 24 ianuarie 2025 se face doar in baza unei programari prealabile pe email la adresa vizitare@muzeulcotroceni.ro, sau la numerele de telefon 021-317.31.07 sau 0725.518.38, de luni pana vineri, in intervalul orar 9.00-16.30.
Copiii cu varsta sub 14 ani vor beneficia de intrare gratuita.
La intrarea in muzeu se va prezenta un act de identitate in original (C.I. sau pasaport).
Fundatia Regala Margareta a Romaniei si Muzeul National de Arta al Romaniei prezinta publicului expozitia de arta vizuala Talent 35, in perioada 18 ianuarie – 23 februarie 2025, in Salile Kretzulescu (intrarea prin Strada Walter Maracineanu, vizavi de biserica Kretzulescu). Vernisajul expozitiei va avea loc sambata, 18 ianuarie 2025, ora 17:00, in prezenta Majestatii Sale Margareta si a Altetei Sale Regale Principesa Sofia. Curatorul expozitiei este conf. univ. dr. Ion Anghel, pictor, membru al Uniunii Artistilor Plastici din Romania si mentor in cadrul programului national Tinere Talente.
Din anul 2009 si pana in prezent, Fundatia Regala Margareta a Romaniei a dezvoltat programul national Tinere Talente, prin care a oferit 440 de burse pentru elevi si studenti la institutii de invatamant vocationale, care aveau nevoie de sustinere pentru a-si atinge adevaratul potential si a-si exprima talentul. Sprijinul financiar destinat dezvoltarii artistice a fost completat prin mentorat intergenerational, promovare si schimburi culturale internationale. Astfel, un numar important dintre bursierii sustinuti la inceput de drum de Fundatie si partenerii sai au evoluat si s-au afirmat in lumea artelor vizuale, avand in prezent expunere nationala si internationala si o cariera artistica de succes.
Prin expozitia aniversara Talent 35, in premiera, 52 de tineri artisti vizuali, care au beneficiat de sustinerea Fundatiei Regale, vor expune lucrari in cadrul celui mai important muzeu din Romania – Muzeul National de Arta al Romaniei, gazduit in Palatul Regal din Capitala. Demersurile de explorare artistica ale tinerilor de-a lungul timpului se materializeaza acum intr-o colectie de 91 de lucrari realizate prin diferite tehnici, precum pictura, arta fotografica, sculptura, instalatie, design vestimentar, ilustratie, scenografie. Expozitia va fi deschisa publicului in perioada 18 ianuarie – 23 februarie 2025.
In cadrul vernisajului va fi lansat Albumul de arta contemporana Talent 35 – o selectie de 72 de lucrari de arta apartinand tinerilor artisti emergenti, care astazi transmit lumii intregi talentul lor. Coordonatorul albumului este conf. univ. dr. Carmen Apetrei.
In data de 18 ianuarie 1990, Majestatea Sa Margareta si Alteta Sa Principesa Sofia, sub indrumarea Regelui Mihai, au initiat primele actiuni umanitare, atunci cand au ajuns pentru prima data in Romania. De-a lungul a 35 de ani, Fundatia Regala Margareta a Romaniei a dezvoltat numeroase proiecte durabile in domeniul educatiei, culturii, dezvoltarii comunitatilor si societatii civile, prin care a contribuit la reinnoirea spirituala si sociala a Romaniei.
La 35 de ani de la infiintare, Fundatia Regala Margareta a Romaniei continua misiunea de a sprijini si promova artistii in devenire si de a le deschide noi orizonturi culturale, prin initiativa bilaterala ”Talent 35 – Sustinerea si promovarea artistilor emergenti si a artei contemporane”, realizata in parteneriat cu Nedland Kultur din Norvegia. Aceasta initiativa contribuie la sprijinirea artei contemporane si a artistilor emergenti, cresterea gradului de constientizare privind diversitatea culturala si consolidarea cooperarii si schimbului cultural intre Romania si Norvegia.
Programul de vizitare a expozitiei Talent 35: miercuri-vineri, orele 10-18, sambata-duminica, orele 11-19, luni si marti inchis. Prima miercuri din luna intrarea gratuita.
***
„Talent 35 – Sustinerea si promovarea artistilor emergenti si a artei contemporane” este o initiativa bilaterala finantata prin Granturile SEE si Norvegiene – Fondul National Bilateral in cadrul Programului RO-CULTURA.
Valoarea totala a initiativei bilaterale este de 618.840,41 lei (124.355,03 EUR).
Impreuna pentru o Europa verde, competitiva si incluziva.
***
Granturile SEE reprezinta contributia Islandei, Principatului Liechtenstein si Regatului Norvegiei la reducerea disparitatilor economice si sociale in Spatiul Economic European si la consolidarea relatiilor bilaterale cu cele 15 state beneficiare din estul si sudul Europei si statele baltice. Aceste mecanisme de finantare sunt stabilite in baza Acordului privind Spatiul Economic European, ce reuneste statele membre UE si Islanda, Liechtenstein si Norvegia ca parteneri egali pe piata interna.
In total, cele trei state au contribuit cu €3,3 miliarde intre 1994 si 2014 si €1,55 miliarde pentru perioada de finantare 2014-2021.
Mai multe detalii sunt disponibile pe: www.eeagrants.org si www.eeagrants.ro.
***
Granturile SEE si Norvegiene reprezinta contributia Islandei, Liechtensteinului si Norvegiei la o Europa verde, competitiva si incluziva. Exista doua obiective generale: reducerea disparitatilor economice si sociale in Europa si consolidarea relatiilor bilaterale dintre tarile donatoare si 15 tari UE din Europa Centrala si de Sud si ?arile Baltice. Cele trei tari donatoare coopereaza strans cu UE prin intermediul Acordului privind Spatiul Economic European (SEE). Intre 1994 si 2014, donatorii au furnizat 3,3 miliarde EUR prin scheme consecutive de granturi. Pentru perioada 2014-2021, granturile SEE si Norvegiene se ridica la 2,8 miliarde EUR.
////
Programul RO-CULTURA este implementat de Ministerul Culturii prin Unitatea de Management a Proiectului si are ca obiectiv general consolidarea dezvoltarii economice si sociale prin cooperare culturala, antreprenoriat cultural si managementul patrimoniului cultural.
Bugetul Programului este de aproximativ 34 milioane de euro.
Mai multe detalii sunt disponibile pe www.ro-cultura.ro.
––
Infiintata in 1990 de catre Majestatea Sa Margareta impreuna cu tatal sau, Regele Mihai, Fundatia Regala Margareta a Romaniei este o organizatie nonguvernamentala de elita care, de-a lungul celor 35 de ani de activitate, a dezvoltat numeroase proiecte durabile in domeniul educatiei, culturii, dezvoltarii comunitatilor si societatii civile, prin care a contribuit la reinnoirea spirituala si sociala a Romaniei. Mai multe detalii sunt disponibile pe www.frmr.ro.
––
Nedland Kultur este o companie privata din Norvegia care dispune de o experienta de peste 20 de ani in proiecte culturale, colaborari inter-culturale, organizare de concerte si festivaluri, digitalizare muzicala etc. Compania a implementat proiecte in Norvegia, Marea Britanie, Tanzania, Kenya, Etiopia, Uganda, Malawi, Rusia, Palestina, Israel, Vietnam si Egipt, inclusiv in Romania. Prin numeroase proiecte in locatii variate, Nedland Kultur a reunit oameni, i-a inspirat sa se bucure sa se cunoasca, sa invete unii de la ceilalti si sa se respecte, din convingerea ferma ca exista intotdeauna mai multe lucruri care unesc oameni din medii culturale si/sau geografice diferite decat ceea ce ii separa. Mai multe detalii sunt disponibile pe www.nedlandkultur.com.
Soprana Leontina Vaduva si pianistul Catalin Raducanu deschid pe 3 februarie, de la ora 19.00, la Ateneul Roman din Bucuresti, Turneul National Bella voce, Bella musica, cu un program care imbina in mod inedit ariile clasice cu sansonetele franceze si cantecele romanesti. Biletele pentru concertul de la Bucuresti: https://oveit.com/hub/event/bella-voce-bella-musica-03DkmQzg
Pentru prima data in cariera sa intr-un turneu national de acest gen, Leontina Vaduva va interpreta piese din repertoriul celebrei Edith Piaf, alaturi de lucrari semnate de compozitori precum Rossini, Verdi, Obradors, Joseph Kosma si Kurt Weill. Programul include si melodii romanesti nemuritoare, romante ale Ioanei Radu sau cantece ale Mariei Tanase.
"Voi avea aceasta placere de a impartasi cu publicul din Romania un moment inedit pentru mine, pentru ca nu am cantat niciodata Edith Piaf pana la acest turneu, care a avut 3 avanpremiere, una la Lausanne (Elvetia), una la Paris (Franta) si una la Bucuresti. Va fi ceva nou si, sper, placut pentru public, sa ma descopere si in acest repertoriu", spune soprana Leontina Vaduva.
Leontina Vaduva (c) Aurel Virlan
Recitalul va beneficia de versatilitatea artistica a lui Catalin Raducanu, care la Bucuresti va alterna pianul cu tambalul, aducand astfel o nota distincta interpretarilor. Cei doi muzicieni nu sunt la prima intalnire artistica, ei sustinand in anul 2024 alte trei recitaluri impreuna la Lausanne, Paris si Bucuresti, in cadrul proiectului Turnee de poveste… pretutindeni.
„Astept cu mare drag intalnirea muzicala de pe 3 februarie 2025 de la Ateneul Roman cu Leontina Vaduva, si zilele care vor urma. Avem o „chimie speciala” in timpul actului artistic si ne completam foarte frumos muzical. Leontina Vaduva, dupa cum bine stim, are o forta expresiva de mare calibru si un timbru fermecator. Îndemn publicul sa vina alaturi de noi la crearea magiei prin muzica pe scena Ateneului.” (pianistul Catalin Raducanu)
Concertul de la Ateneul Roman face parte din Turneul National Bella voce, Bella musica pe care cei doi artisti il vor sustine in februarie 2025.
Detalii pe site: https://turneedepoveste.ro/bellavocebellamusica/
Turnee de poveste… pretutindeni | Turneul National "Bella voce, bella musica", cu soprana Leontina Vaduva si pianistul Catalin Raducanu
TURNEE DE POVESTE PRETUTINDENI
24 noiembrie – Lausanne, Christ Church (Eglise Anglicane)
26 noiembrie – Paris, Salle Colonne
4 decembrie – Bucuresti, Ateneul Roman (impreuna cu Ruxandra Donose & Sergiu Tuhutiu si Teodora Gheorghiu, Sorin Coliban & Diana Ionescu)
ITINERAR TURNEU NATIONAL IARNA
Bucuresti, Ateneul Roman – luni, 3 februarie, ora 19:00
Iasi, Palatul Culturii – marti, 4 februarie, ora 19:00
Deva, Sala Pro Arte – joi, 6 februarie, ora 19:00
Brasov, Apollonia Popular (fostul cinema Popular) – vineri, 7 februarie, ora 19
Program muzical :
Gioachino Rossini – La danza
Fernando Obradors – El vito
Giuseppe Verdi – Stornello
Kurt Weill – Speak Low, Stay Well
Joseph Kosma – Et puis après…
Edith Piaf – Padam, Padam
– Mon Dieu
– Non, je ne regrette rien
– Milord
– La foule
– Hymne à l’amour
Henry Malineanu – Nu se poate
Maria Tanase – Cantec de leagan
– Cine iubeste si lasa
– Tulnicu
– Butelcuta mea
– Sanie cu zurgalai
Producator: Pro Contemporania
Partener de traditie: JTI
Partener: The Culture Club
Sponsori : ORKLA FOODS, Grand Hotel Continental, Aqua Carpatica, Domeniile Samburesti
Parteneri culturali nationali: Institutul Cultural Roman, Universitatea Nationala de Muzica din Bucuresti, Centrul National de Arta Tinerimea Romana
Parteneri culturali : Filarmonica George Enescu din Bucuresti, Ateneul National Iasi, Palatul Culturii Iasi, Centrul Cultural Dragan Muntean Deva, Primaria Municipiului Deva, Colegiul National Decebal din Deva, Asociatia Culturala Dobondi Art, Centrul Cultural Apollonia Brasov, Asociatia pentru comunicare, transparenta si arta ACTA
Leontina Vaduva (c) Aurel Virlan
Dupa studii la Conservatorul din Bucuresti, sub indrumarea profesoarei Arta Florescu, soprana Leontina Vaduva a debutat pe plan international in 1986 la Teatrul Capitole din Toulouse in Manon de Jules Massenet. Rolul, devenit una dintre cele mai dragi carti de vizita, a purtat-o spre debutul londonez de la Royal Opera House Covent Garden, etapa care i-a adus prestigiosul premiu Lawrence Olivier (1988). Cu o cariera internationala desfasurata la inalt nivel artistic pe mari scene lirice ale lumii ca Opera „Bastille” si „Theatre des Champs Elyseses” din Paris, „Covent Garden” din Londra, „Teatro alla Scala” din Milano, „Staatsoper” din Viena, „Metropolitan” din New York, Leontina Vaduva si-a castigat un loc binemeritat in galeria marilor voci ale liricii internationale, impunandu-se prin performante remarcabile.
Stabilita in Franta, tara care a adoptat-o de la bun inceput, si care i-a acordat in 1999 titlul de Chevalier des Arts et des Lettres, iar cativa ani mai tarziu, pe cel de Officier des Arts et des Lettres, Leontina Vaduva a devenit rapid una dintre cele mai bune ambasadoare ale repertoriului francez interpretand magistral rolurile Micaëla, Antonia, Julieta si Mireille pe cele mai importante scene ale lumii. Rolul debuturilor in Statele Unite ale Americii (San Francisco, 1996, Metropolitan Opera, New York, 2000) a fost Mimi din „Boema” lui Puccini. Printre dirijorii cu care a colaborat de-a lungul timpului se numara James Conlon, Sir Colin Davis, Alain Lombard, Sir Charles Mackerras, Zubin Mehta, Riccardo Muti, Kent Nagano, Antonio Pappano, Michel Plasson si Carlo Rizzi.
Leontina Vaduva si Catalin Raducanu la Lausanne
Catalin Raducanu este absolvent al colegiului National de Arte "Dinu Lipatti" si al Universitatii Nationale de Muzica din Bucuresti, la aceasta din urma finalizandu-si studiile de licenta, master si doctorat in muzica clasica la sectia pian principal.
A castigat numeroase concursuri nationale si internationale, avand ocazia sa sustina recitaluri solo in Ungaria, Franta, Italia. A participat la cursuri de maiestrie sustinute de Gabriel Amiras, Cristian Beldi, Imre Rohmann, Tunde Kurucz si multi altii. Este un pianist versatil care pe langa ipostazele solistice si camerale concretizeaza proiecte artistice in calitate de pianist improvizator in formule solo, de duo sau in grupuri muzicale mai ample. A participat ca interpret la pian si tambal si in proiecte interdisciplinare precum La steaua… Cuvinte, necuvinte si Aplauze pentru poet… pe scena. In anul 2024 a facut parte din proiectul Aplauze pentru poet pe scena… in Italia, care a avut rolul de a duce poezia romaneasca in mijlocul celei mai mari comunitati de romani din afara tarii.
Din anul 2022 este pianistul grupului Violoncellissimo condus de Marin Cazacu, cu care a realizat turneul national anual Clasic la puterea a treia – Violoncellissimo, dar si mai multe concerte in strainatate. Din 2023 este protagonistul proiectului artistic intitulat Un artist, un pian si un tambal – clasic, jazz, folclor. In prezent este lector universitar la UNMB.
Leontina Vaduva si Catalin Raducanu la Ateneul Roman
Fagaras Fest, festivalul care aduna an de an iubitorii de natura si traditie din toata tara, deschide un nou capitol. Dupa cinci editii itinerante, festivalul se pregateste sa isi gaseasca un „acasa” permanent, iar primariile din zonele de la poalele Muntilor Fagaras sunt invitate sa aplice pentru a deveni gazde ale acestui eveniment emblematic. Intre 13 ianuarie si 26 ianuarie, autoritatile locale pot depune proiecte pentru a oferi locul perfect unde Fagaras Fest se va desfasura an de an.
De la debutul sau, Fagaras Fest a devenit un simbol al regiunii, aducand impreuna mii de oameni din toata tara pentru a celebra frumusetea naturii si cultura locala. In 2024, festivalul a reunit 7.000 de participanti, 750 de turisti au luat parte la tururi ghidate si 30 de mestesugari si producatori locali au avut standuri in cadrul Fagaras Fest. Impactul economic al festivalului in zona a fost de peste 350.000 de euro in 2024, iar succesul sau este dovedit nu doar prin numarul mare de vizitatori, ci si prin sprijinul acordat micilor afaceri locale.
Anul 2025 marcheaza un moment de stabilitate pentru festival, care isi va gasi „acasa” intr-o locatie permanenta. Astfel, Fagaras Fest va continua sa promoveze principii esentiale pentru dezvoltarea sustenabila a regiunii: conservarea naturii, sprijinirea comunitatilor locale, promovarea micilor producatori si pastrarea traditiilor. Festivalul va aduce un plus de vizibilitate regiunii si va contribui la cresterea turismului local.
Care sunt comunitatile care pot aplica?
Concursul se adreseaza primariilor din unitatile administrativ-teritoriale aflate la poalele Muntilor Fagaras. Acestea sunt:
Arges: Nucsoara, Arefu, Rucar, Leresti, Dragoslavele, Stoenesti, Dambovicioara , Albestii de Muscel, Valea Mare Pravat, Bradulet. Bughea de Sus.
Cum pot aplica primariile pentru a deveni gazda festivalului?
Termenul limita pentru depunerea aplicatiilor este 26 ianuarie 2025, iar criteriile de selectie sunt detaliate in regulamentul concursului. Printre acestea se numara justificarea necesitatii organizarii festivalului in locatia propusa, calitatea locatiei (inclusiv activitatile in aer liber care pot fi organizate in zona sau care deja exista, peisajele si atractiile naturale), utilitatile disponibile, accesibilitatea locatiei si facilitatile de cazare.
Procesul de depunere a proiectelor:
Proiectele se depun prin completarea tuturor rubricilor obligatorii ce fac parte din aplicatia (formularul) disponibil la urmatorul link:
https://bit.ly/FagarasFestConsursLocatie
Criterii de evaluare:
1. Justificarea, necesitatea si oportunitatea organizarii festivalului in locatia propusa (15 puncte)
2. Calitatea locatiei (30 puncte):
– Tipuri de activitati in aer liber care pot fi organizate (drumetii, trasee bicicleta, observarea naturii), peisaje si atractii naturale – 10 puncte
– Zone umbrite, arbori sau alte facilitati ale locatiei – 5 puncte
– Utilitati (apa potabila, canalizare, curent electric, iluminat) – 15 puncte
3. Accesul la locatie si zonele de parcare (20 puncte)
4. Unitati de cazare in zona (7,5 puncte)
5. Camping existent in zona sau posibilitatea de a amenaja un spatiu de campare (7,5 puncte)
6. Parteneri implicati in organizarea festivalului (10 puncte)
In 2024, Fagaras Fest a sarbatorit cea de-a cincea editie, marcand totodata incheierea proiectului „Crearea unei zone de natura salbatica in sudul muntilor Carpati, Romania”, LIFE18 NAT/RO/00108, care a sustinut finantarea festivalului. Pana in acest an, festivalul a fost itinerant, desfasurandu-se pe rand in Leresti, Nucsoara, Valea Avrigului, Porumbacu de Sus si Sebesu de Sus. Incepand cu 2025, Fagaras Fest isi va stabili un loc permanent, iar acest moment reprezinta alegerea cu mare atentie a locatiei care va gazdui festivalul an de an.
In continuare, Fundatia Conservation Carpathia, in calitate de organizator al festivalului, isi asuma toate cheltuielile organizatorice si logistice care tin de desfasurarea festivalului.
Evaluarea proiectelor
Proiectele vor fi evaluate de un juriu format din 3 membri specializati in organizarea de evenimente. Pentru a intra in concurs, fiecare proiect trebuie sa obtina cel putin 70 de puncte, conform criteriilor de evaluare. Cele mai bune proiecte vor face parte din lista scurta si vor intra in etapa finala, unde se va verifica locatia.
Etapele concursului:
• 13 ianuarie: Publicarea concursului
• 26 ianuarie: Termenul limita de aplicare
• 27-28 ianuarie: Evaluarea proiectelor
• 29 ianuarie: Anuntarea listei preliminare
• 30-31 ianuarie: Vizite in teren
• 4 februarie: Anuntarea castigatorilor
Fundatia Conservation Carpathia este cel mai mare proiect de conservare a naturii din Europa, care contribuie la refacerea ecosistemelor naturale din Muntii Carpati, in beneficiul biodiversitatii si a comunitatilor locale. Din 2009, fundatia romaneasca a salvat de la exploatare peste 27.000 de hectare de paduri si pasuni alpine in sud-estul Carpatilor Meridionali, achizitionandu-le cu scop de conservare, a plantat peste 4 milioane de puieti pe 1.991 de hectare afectate de taieri, a creat o zona de 78.000 de hectare pe care nu se desfasoara vanatoare sportiva si de trofee.
Fundatia contribuie la bunastarea comunitatilor din vecinatatea padurilor protejate prin proiecte sociale, de educatie si de dezvoltare de afaceri verzi, iar viziunea pe termen lung este crearea Parcului National Muntii Fagaras.
Activitatea Fundatiei Conservation Carpathia este recunoscuta la nivel national si international, recent organizatia primind trofeul BAMBI, cel mai important premiu media din Germania, pentru categoria „Planeta Noastra”. Din 1948, BAMBI premiaza personalitati si organizatii care se remarca prin activitate si au un impact deosebit.
In saptamana ce incadreaza Ziua culturii nationale, o noua serie din Antologia muzicii romanesti pe CD, proiect de anvergura initiat de Uniunea Compozitorilor si Muzicologilor din Romania, ajunge la editia cu numarul 21. Finantat de Ministerul Culturii si UCMR, derulat in parteneriat cu Societatea Romana de Radiodifuziune si publicat de Editura Muzicala, proiectul propune un set de 8 CD-uri cu muzica romaneasca ce concentreaza importante opusuri simfonice, camerale, vocal-instrumentale, precum si lucrari de muzica usoara si jazz. Setul de 8 CD-uri are un caracter preponderent informativ si cuprinde o arie larga si variata de compozitori si creatii, in interpretari de referinta si inregistrari de calitate, ce sunt puse la dispozitia radiourilor, institutiilor artistice, de invatamant si mass-media, bibliotecilor si fonotecilor din tara si strainatate in scop promotional.
Patru din cele opt CD-uri recent aparute propun portrete componistice consistente, omagiind creatia unor autori reprezentativi pentru trecutul si prezentul muzicii romanesti. Lucrari importante ale compozitorilor George Balint si Liviu Danceanu care au plecat mult prea devreme dintre noi, sunt readuse in memoria ascultatorilor. Alte doua portrete le sunt dedicate unor nume de referinta pentru componistica actuala. Astfel, CD-ul-portret al binecunoscutei compozitoare Doina Rotaru contine o selectie de lucrari ce-i reflecta stilul personal, unic, usor de distins, bazat pe o estetica arhetipala (Japanese Garden, Vivarta, Lumina, Fatum, Salcia), iar cel dedicat lui George Natsis, ii parcurge acestuia, patru decenii de cariera exemplara.
Alte trei albume evidentiaza compozitii romanesti din genuri diferite – creatii simfonice, vocal-simfonice si camerale, scrise pentru cvartet de coarde. Opusurile simfonice alese pentru aceasta editie a Antologiei apartin unor autori cu stiluri diferite – Simfonia I de Calin Ioachimescu, Postsimfonia a II-a de Octavian Nemescu si piesa Broken de Mihaela Vosganian.
Cantatele Cele 6 peceti de Maia Ciobanu si Anti-Schisma Laudatio de Christian Alexandru Petrescu se alatura unor lucrari vocal-simfonice de tip concertant – Incantatii de Diana Dembinski-Voda si Concertul fantezie pentru orga, orchestra si grup coral mixt de Dan Buciu, pe un CD ce propune spre auditie, cele mai noi repere ale acestui gen mixt, cel vocal-simfonic.
Patru creatii pentru cvartet de coarde se regasesc pe CD-ul dedicat genului, in interpretarea de exceptie a cvartetului Arcadia. Ele apartin unor compozitori din generatii diferite (Ulpiu Vlad, Vlad Razvan Baciu, Adrian Pop si Dan Dediu), demonstrand vesnica tinerete a acestei formule camerale si potentialul ei extraordinar care continua sa inspire creatorii in cele mai felurite moduri.
CD-ul dedicat muzicii de jazz aduce si el in prim plan, diferite creatii importante ale compozitorilor Petrica Andrei, Johnny Bota, Adrian Enescu, Cristian Soleanu, Robert Cozma, ce s-au remarcat in peisajul muzical romanesc, completand un tablou care surprinde varietatea preocuparilor si realizarilor membrilor Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor din Romania.
Avand o dubla misiune, de recuperare a inregistrarilor unor lucrari si de promovare a celor actuale, cu o privire care se indreapta deopotriva catre trecutul si prezentul muzicii romanesti, Antologia editata de UCMR creeaza o istorie pentru viitor, prin fixarea pe CD a unor repere componistice, a lucrarilor cu valoare confirmata. Acest proiect se doreste continuat pentru asigurarea accesului la muzica compozitorilor romani ce poate contribui la meritata ei recunoastere nationala si internationala.
Informatii despre cum poate fi obtinuta aceasta colectie se pot obtine la emailul ucmr.office@gmail.com
In 14 ianuarie 2025 sunt anuntate cele 26 premii International Classical Music Awards 2025. Aceste premii, printre cele mai importante acordate la nivel mondial, au fost deseori numite „Oscarurile muzicii clasice”. „Juriul international si independent a selectat castigatorii dintr-o lista cu 374 nominalizari si o mare varietate de artisti si case de discuri. Castigatorii nostri reprezinta expresia celui mai inalt profesionalism artistic, iar lista lor arata ca juriul nostru nu se multumeste cu o analiza superficiala a industriei muzicale, ci analizeaza in profunzime”, spune Remy Franck, presedintele juriului.
Juriul acorda 10 premii speciale si 16 premii pentru productii audio-video, acestea din urma, productii lansate intre 1 noiembrie 2023 si 31 octombrie 2024.
Premiul ICMA 2025 la categoria „Muzica simfonica”
In 2025, premiul de la categoria „Muzica simfonica” revine albumului George Enescu semnat de Orchestra Nationala a Frantei, condusa de dirijorul roman Cristian Macelaru, cuprinzand cele doua rapsodii romane si primele trei simfonii enesciene. Este prima data cand un premiu ICMA pentru productii audio-video revine unui artist roman, o performanta iesita din comun ce rasplateste calitatea exceptionala a acestui album lansat de casa Deutsche Grammophon pe 12 aprilie si care a primit deja premii importante international – Choc si Diapason d’or.
Iata motivarea juriului, pentru obtinerea acestui premiu: „Cateva dintre cele mai cunoscute lucrari simfonice de George Enescu, in cele mai bune interpretari disponibile in prezent: albumul semnat de Orchestra Nationala a Frantei, cu participarea Corului Radio France, sub conducerea lui Cristian Macelaru. O exceptionala intreprindere a lui Macelaru, care a lucrat dupa manuscrisele originale ale partiturilor enesciene; rapsodiile romane – unde simtim ceva rupt din sufletul de roman al dirijorului si primele trei simfonii de Enescu, cu sonoritatea si inventivitatea cerute de aceste partituri cu parfum francez, interpretate de o orchestra care are o traditie de aproape 100 ani in interpretarea muzicii franceze la cel mai inalt nivel. O adevarata descoperire, atat in ceea ce priveste lucrarile, cat si interpretarea lor!”
Cristian Macelaru: „Ma bucur in primul rand foarte mult pentru posibilitatea de a crea acest album cu muzica lui Enescu. Este o muzica pe care am iubit-o toata viata, mi-am dorit atat de mult sa o pun intr-o lumina mai vizibila pentru toata lumea. Ma bucur ca aceste inregistrari continua sa primeasca o atentie deosebita. Pentru mine este un gest care apreciaza nu numai munca pe care am depus-o noi, dar si calitatea muzicii in sine pe care Enescu a creat-o si acest lucru ma bucura foarte mult.
Primesc acest premiu cu bucurie. Sigur, nu pot decat sa ma bucur foarte mult de felul in care se recunoaste si se intelege acest dar pe care vreau sa il fac lumii intregi prin aceste inregistrari. Apreciez enorm onoarea care se acorda prin acest premiu.”
Emisiunile Radio Romania Muzical in cadrul carora a fost prezentat acest disc sunt disponibile aici:
La categoria „Muzica de camera”, premiul ICMA 2025 revine Cvartetului Danel, din care face parte violistul Vlad Bogdanas. Cvartetul franco-belgian Danel a fost infiintat in 1991, iar Vlad Bogdanas canta in cadrul lui din anul 2005. Cvartetul primeste premiul pentru integrala Cvartetelor de coarde semnate de Dmitri Sostakovici.
Iata motivatia juriului: „Putine cicluri se potrivesc cu cele cincisprezece cvartete ale lui Sostakovici in ceea ce priveste faptul ca sunt o oglinda a secolului XX, a tragicelor sale momente si a maretiei sale muzicale: asumandu-si provocarea dificila a unei inregistrari complete, derivate din concerte live, Quatuor Danel realizeaza o performanta demna de cele mai inalte comparatii, atat prin stralucirea instrumentala a interpretarilor, cat si prin sentimentul de angajament total, oferind admiratorilor acestei muzici un punct de referinta pe care toata lumea va trebui sa-l ia in considerare de acum inainte.”
Vlad Bogdanas: „Mi-a facut o placere deosebita faptul ca munca noastra este recunoscuta de catre profesionisti. Este o recompensa care are foarte multa valoare in ochii nostri, cand studiem, repetam, cantam pe scena. Incercam sa construim o interpretare care sa ne convinga pe noi, care sa ne placa. Daca muzica noastra este apreciata si de public si de profesionisti, reusita este totala.”
Un premiu special ICMA 2025 (si) pentru muzica romaneasca
Unul dintre cele 10 premii speciale ICMA 2025, Special achievement, revine pianistului german Oliver Triendl, juriul apreciind ca „Oliver Triendl este unul dintre cei mai cercetatori pianisti ai timpului nostru. El cauta neincetat in arhive compozitii neglijate de mare valoare si, astfel, a imbogatit cataloagele diverselor case de discuri cu inregistrari de neratat. Peste 150 de inregistrari demonstreaza angajamentul sau ca sustinator al repertoriului clasic si romantic rar interpretat, precum si sprijinul acordat compozitorilor contemporani.” Unul dintre discurile recente care poarta semnatura lui Oliver Triendl cuprinde muzica compusa de romanul Paul Constantinescu, album lansat in mai 2024.
Castigatorii vor primi trofeele la Gala premiilor ICMA ce va avea loc la Tonhalle din Düsseldorf pe 19 martie 2025, eveniment ce cuprinde si un concert in care vor evolua parte dintre castigatori.
Lista completa a premiilor ICMA 2025 este disponibila aici:
https://www.icma-info.com/winners-2025/
International Classical Music Awards (ICMA) sunt printre cele mai cunoscute si apreciate premii ale industriei discografice internationale. Juriul este alcatuit din critici muzicali profesionisti, de la relevante reviste, reviste online si posturi de radio: Andante (Turcia), Crescendo (Belgia), Das Orchester (Germania), Deutsche Welle (Germania), IMZ (Austria), MDR-Klassik (Germania), Musica (Italia), Musik & Theater (Elvetia), Opera (Marea Britanie), Papageno (Ungaria), Pizzicato (Luxembourg), Polskie Radio Chopin (Polonia), Radio 100,7 (Luxembourg), Radio Romania Muzical (Romania), Resmusica.com (Franta), Scherzo (Spania), Rondo Classic (Finlanda), Unison (Croatia). Reprezentand Radio Romania Muzical, din juriul ICMA face parte Cristina Comandasu, muzicolog cu o importanta activitate in domeniul actualitatii discografice, manager Radio Romania Muzical.
In trecut, muzicieni romani au primit premii special ICMA: contratenorul de origine romana Valer Barna Sabadus – tanarul artist al anului 2013, compozitorul Sebastian Androne Nakanishi – compozitorul anului 2022, soprana Aida Pascu – tanarul artist al anului 2024.
Gopo 2024 by Miluta Flueras
