Ceasca de cultura

Autor: omdecultură

  • Răzvan Stoica și vioara Stradivarius Ex-Ernst 1729 revin în școlile din România. „Un Stradivarius în școli”, stagiunea 2024 – 2025

    Razvan Stoica si vioara Stradivarius Ex-Ernst 1729 revin in scolile din Romania.

    Fundatia Culturala Gaudium Animae are bucuria sa anunte lansarea, luna aceasta, a unei noi stagiuni de muzica clasica din cadrul proiectului educational „Un Stradivarius in scoli”, 2024 – 2025. Programul de concerte este sustinut de virtuozul violonist Razvan Stoica – ambasadorul Fundatiei Culturale Gaudium Animae – la vioara sa, Stradivarius Ex-Ernst 1729, si de pianista Andreea Stoica.

    Tinerii din scoli vor avea acces deopotriva la un repertoriu impresionant, accesibil, atent curatoriat, si la unul dintre cei mai versatili interpreti ai viorii, din secolul 21, iar la finalul concertelor vor intra in dialog cu artistii, in cadrul sesiunilor de intrebari si raspunsuri (Q&A).

    Primele trei concerte, in trei colegii nationale :
    * marti, 19 noiembrie, ora 17:00 – Colegiul National de Arta „Octav Bancila”, Iasi
    * joi, 21 noiembrie, ora 12:00 – Colegiul National „Vasile Alecsandri”, Iasi
    * vineri, 22 noiembrie, ora 12:00 – Colegiul National „Stefan cel Mare”, Suceava

    In program:


    Ludwig van Beethoven – Allegro  partea a I-a din Sonata primaverii nr. 5 op. 24 in Fa major pentru vioara si pian

    J. S. Bach – Siciliana BWV. 998 (arr. Razvan Stoica)
    Niccolò Paganini – Variatiuni pe tema „Non più mesta accanto al fuoco” dupa Cenerentola de Rossini
    Ciprian Porumbescu – Balada pentru vioara si pian op. 29

    „Ne dorim sa avem public in salile de concert si peste 10, 15 ani, iar prin acest proiect apropiem tinerii de muzica clasica, intr-un mediu familiar lor.” – Razvan Stoica

    Lansat in 2023 si ajuns la a doua stagiune, proiectul educational „Un Stradivarius in scoli” isi propune sa cultive, in randul tinerei generatii, o dragoste autentica pentru muzica clasica si sa deschida tinerilor noi orizonturi catre o lume artistica rafinata.
    Muzica are puterea de a stimula imaginatia si creativitatea, oferind tinerilor o modalitate unica de a se exprima si de a-si explora emotiile. Muzica clasica, un „gen muzical” care, de fapt, a rezistat mai bine de 500 de ani, poate fi apreciata de un public mult mai larg, in ciuda falsei perceptii ca ar fi intimidanta si greu de inteles, perspectiva ce apare tocmai dintr-o lipsa de expunere si de familiaritate.

    Noua stagiune „Un Stradivarius in scoli”, 2024 – 2024 propune 27 de concerte la nivel national, ce vor fi tot atatea experiente interactive pentru elevi, care vor participa activ si vor intra in dialog cu artistii.

    Razvan Stoica, castigatorul titlului „Cel mai bun violonist din Europa sub 28 de ani” in anul 2013, este un adevarat maestru al artei interpretative violonistice, capabil sa inspire si sa incante pe oricine are sansa de a-l asculta, motiv pentru care i-a fost oferita vioara Stradivarius „Ex-Ernst”, in anul 2009, in urma castigarii Marelui Premiul al Concursului „Strad Prize” din Salzburg, Austria.

    Vioara „Ex-Ernst” a fost realizata de lutierul italian Antonio Stradivarius in 1729, la sfarsitul Perioadei sale de Aur. In intreaga lume au ramas mai putin de 650 de viori faurite de el, dintre care majoritatea sunt detinute de colectionari ce nu le expun public si nu permit folosirea lor.

    „Un Stradivarius in scoli” este un proiect educational gratuit pentru toti tinerii din scolile si colegiile romanesti, organizat de Fundatia Culturala Gaudium Animae cu sprijinul Grup ETA.

    Partener de mobilitate: Volvo Iasi – Premium Nordic Cars
    Partener: Noir Coffee Roasters

    *****

    Fundatia Culturala Gaudium Animae isi propune, atat prin proiectele sale educative, la nivel national, cat si prin cele concertistice, sa faciliteze si sa popularizeze muzica clasica, imprietenind-o cu publicul receptiv, de toate varstele, in spatii aparte si/sau neconventionale, dar si sa repuna Iasul pe o pozitie de relevanta pe harta culturala a Romaniei, in ceea ce priveste evenimentele muzicale (muzica culta) locale si angrenarea comunitatii.

  • „Țăndări” – primul lungmetraj regizat de Bogdan Naumovici – invită publicul românesc la cinema în 2025!

    Inspirat de comediile clasice, Bogdan Naumovici, cel mai cunoscut publicitar roman, debuteaza in lungmetraj cu comedia „Tandari”, pentru care semneaza scenariul si regia. Filmul produs de Laura Georgescu Baron (Hi-Fi Production) va fi distribuit de Forum Film, din 28 ianuarie, in toate cinematografele din Romania. „Dupa aproape 30 de ani in care m-am straduit sa fac oamenii sa rada cu povesti spuse in 30 de secunde, am simtit ca venit vremea sa incerc sa ii amuz cu o poveste spusa intr-o ora si jumatate. Cum umorul isi afla din ce in ce mai greu loc in publicitatea de azi, m-am reorientat catre film, evident comedie, unde am regasit libertatea de a alege subiecte, de a scrie glume si de a le aduce la viata asa cum mi-am dorit.

    Mi-e dor de comediile clasice romanesti, asa ca am ales actori unul si unul, care sa poata sa transmita o stare sau sa ridice o gluma doar dintr-o spranceana, pentru prima comedie romaneasca filmata la prim-plan si care pune accent mult mai mult pe jocul actoricesc decat pe popularitatea de pe retelele sociale. Le multumesc si aici actorilor minunati care au acceptat sa joace in primul lungmetraj al unui debutant intarziat.”, spune regizorul Bogdan Naumovici.
    Bogdan Naumovici

    Cand doua comune primesc de la Guvern doar jumatate din bugetul anual de care au nevoie, iar primarii rivali mizeaza totul pe un meci de fotbal, creste presiunea: cine invinge ia toti banii si isi face treaba. Asa ca, fireste, fiecare va face tot ce e romaneste posibil sa castige, intr-o comedie „laser, frate!” despre bani, fotbal si fete de maritat.

    Trailerul filmului dezvaluie mai multe si poate fi vizionat in cinematografe, precum si online, pe canalul de YouTube Cineforum, aici:

    Din distributia acestei comedii fac parte: Alin Florea, Constantin Florescu, Cristian Bota, Nicodim Ungureanu, Catalin Neamtu, Carmen Tanase, Dan Badea, Alex Conovaru, Sergiu Costache, Robert Tudor, Andreea Samson, Adriana Marnea, Gabriel Spahiu, Maria Radu, Puiu Lascus.

    Directorul de imagine este Lulu de Hillerin, iar montajul a fost realizat de Nikolay Georgiev. Muzica poarta semnatura lui Damian Draghici.

    Bogdan Naumovici a regizat in cariera sa peste 300 de spoturi publicitare, inclusiv Cele Mai Bune Spoturi ale Deceniului, este detinatorul a peste 100 de premii de creatie si a mai mult de 30 de premii de eficienta, precum si al titlului de Cel Mai Bun Profesionist in Advertising al Deceniului. Si-a facut debutul in cinematografie cu scurtmetrajul de fictiune „Zimnicea”, lansat in 2019, care a fost selectionat sau nominalizat in numeroase festivaluri internationale de film, inclusiv la TIFF, Santa Monica Film Festival si SEEFest in Los Angeles sau Singapore Film Festival si a avut premiera pe HBO in toate tarile din Europa Centrala si de Est in 2021.

    „Tandari” este un film independent produs de Hi-Fi Production.
    Sponsori: Vlad Casino/ Unibet, De Longhi, Xpert Beauty.
    Parteneri: Publicis Group

  • Noutăți ANANSI: prima carte de nonficțiune a lui Joan Dididon, cel mai recent roman al lui Sebastian Barry și traducerea în premieră a lui Mihail Elizarov

    Trei noi aparitii editoriale imbogatesc lista cartilor traduse in cadrul Anansi. World Fiction, imprint al Editurii Trei, dar si peisajul traducerilor din literatura universala din Romania. Este vorba despre Spre Betleem, agale – primul volum de nonfictiune al lui scriitoarei Joan Didion, considerata si una dintre figurile marcate ale „noului jurnalism” american –, unul dintre romanele aflate anul trecut in vizorul criticilor din Marele Regat, nominalizat la Booker Prize: Ragazul unui zeu batran de Sebastian Barry, „un scriitor de amplitudine aproape joyceana”, in acceptiunea criticilor de la The New Yorker, si de prima traducere in limba romana din opera lui Mihail Elizarov, romanul Bibliotecarul, distins in 2008 cu Premiul Booker pentru literatura rusa.

    Spre Betleem, agale de Joan Didion, o lectie despre eleganta gandirii, stil si luciditate.
    Spre Betleem, agale, prima carte de nonfictiune a lui Joan Didion, este alcatuita din eseuri si reportaje care au devenit in scurt timp repere stilistice in proza americana a secolului XX. Dupa cum s-a spus, Joan Didion priveste lumea contemporana cu detasare rece, de parca ar fi un observator de pe alta planeta, ochiul ei surprinzand insa detalii si implicatii ale evenimentelor care le scapa in general „analistilor” de meserie. De la o crima pasionala in peisajul sublunar californian si pana la San Franciscoul hippy al anilor 1960, mintea lui Joan Didion proceseaza mai curand fluxul subteran al istoriei contemporane, redandu-l apoi prin filtrul personalitatii ei care-si pune amprenta asupra universului contemplat. Impreuna cu volumul The White Album, Spre Betleem, agale poate fi considerat o lectie despre eleganta gandirii, stil si luciditate.

    Imediat dupa publicarea volumului, Truman Capote a declarat ca o astfel de carte atinge statutul de „arta”, iar Joyce Carol Oates a numit-o pe Joan Didion „martora elocventa a celor mai insolubile si incapatanate adevaruri ale vremurilor noastre”.  
    Despre dimensiunea literara a eseurilor si reportajelor lui Joan Didion au vorbit si criticii de la The New York Times Book Review: „Ne infatiseaza actori si milionari, sotii blestemate si consumatori naivi de acid, ideologi de stanga si snobi din aristocratia hawaiiana intr-un fel care nu-i face sa para malefici ori fascinanti, ci plini de viata, imperfecti si adesea frumosi”.
    Iar prozatoarea Zadie Smith lauda actualitatea acestei carti, remarcand faptul ca a devenit un „fenomen” cu un public devotat: „O stranietate a operei lui Joan Didion este aceea ca cele mai ironice afirmatii ale sale sunt citite acum ca fiind sincere, iar provocarile ei cele mai sincere sunt privite cu precautie”.
    Cartea apare in traducerea Berthei Savu.
    Din opera lui Joan Didion, in colectia Anansi. Ego au mai aparut volumele Anul gandirii magice (recompensat cu National Book Award for Nonfiction), Nopti albastre si Uite cum sta treaba.

    Ragazul unui zeu batran de Sebastian Barry – „un roman extraordinar!” (Irish Times)
    Scriitorul irlandez Sebastian Barry, cunoscut cititorilor din Romania datorita traducerilor anterioare (romanele Un gentleman de ocazie si Zile fara sfarsit), revine in atentia cititorilor romani cu editia in limba romana a celei mai recente carti ale sale: Ragazul unui zeu batran. Nominalizata la Booker Prize in 2023, cartea este un omagiu adus iubirii durabile si capacitatii sale de a lumina intunericul. Douglas Stuart, laureatul Booker Prize din anul 2020, pentru romanul Shuggie Bain (Anansi, 2021), descria Ragazul unui zeu batran drept „un roman de neuitat al unuia dintre cei mai buni scriitori ai timpurilor noastre”, iar criticii de la Irish Times il numeau „un roman extraordinar!”.

    Cartea spune povestea lui Tom Kettle, fost politist recent pensionat, care se stabileste intr-o casuta de pe domeniul unui castel victorian cu poalele scaldate de Marea Irlandei. De luni de zile abia daca a mai vazut pe cineva, intrezarind doar silueta proprietarului excentric al casei si pe cea a unei tinere mame infricosate, care s-a mutat alaturi. Cateodata, isi aminteste cu drag de propria familie, de sotia June si de cei doi copii, Winnie si Joe. Dar cand la usa sa bat doi fosti colegi, care-l iscodesc despre un caz vechi de zeci de ani, se vede atras in valtoarea intunecata a unui trecut cu care inca nu s-a impacat.
    Traducerea in limba romana a cartii poarta semnatura lui Petru Iamandi.

    Cunoscut deopotriva ca scriitor si dramaturg, Sebastian Barry a fost desemnat Laureate for Irish Fiction 2018–2021, iar romanele sale au fost nominalizate de mai multe ori la Booker Prize. A fost distins cu The James Tait Black Memorial Prize si a castigat de doua ori Costa Book of the Year Award.

    Bibliotecarul de Mihail Elizarov – cel mai cunoscut roman al unui autor aflat in plina ascensiune, distins cu Premiul Booker pentru Literatura Rusa 2008.
    O surpriza pentru cititorii romani o consituie traducerea in premiera in limba romana a lui Mihail Elizarov, unul dintre cei mai cunoscuti si mai apreciati scriitori ai generatiei sale.
    Mihail Elizarov s-a nascut in 1973, in Ucraina. A studiat literatura, apoi, in Germania, la Hanovra, cinematografia. A publicat mai multe romane si volume de proza scurta. In 2001, romanul Unghii a atras pentru prima data atentia presei asupra scriitorului, iar cel de-al patrulea roman al sau, Bibliotecarul, a fost distins in 2008 cu Premiul Booker pentru Literatura Rusa. Acesta este si romanul care apare in traducerea in limba romana a Magdei Achim sub umbrela imprintului Anansi. World Fiction.  

    Descris de criticii de la Publishers Weekly drept o satira despre absurditatea credintei oarbe si despre oameni care se lasa pacaliti sa creada intr-un sistem in care sunt fortati sa traiasca, romanul Bibliotecarul a fost ecranizat anul trecut, in regia lui Igor Tverdokhlebov.

    Bibliotecarul este un roman care face ca intrebarile profunde sa devina jucause, iar jovialitatea sa devina profunda. Nimeni nu-si mai aduce aminte de Gromov, candva scriitor de romane propagandistice, prea putin gustate de public. Insa pe masura ce trece timpul, Cartile lui ies iarasi la suprafata, si fiecare ii da cititorului ei o insusire aparte: Furia de a-si infrunta cu salbaticie dusmanii; Memoria, care aduce in mintea celui care citeste imaginile unei copilarii fericite; Puterea de a ignora teama de moarte. Cu timpul, in tara incep sa apara Biblioteci, falanstere de lectura sustinute de cititori care se razboiesc pentru ultimele exemplare ale acestor carti rare. In valtoarea luptei dintre proscrisi apare si Aleksei, eroul fara vreo calitate aparte, care schimba destinele tuturor in momentul in care primeste Cartea Memoriei, devenind fara voie Bibliotecar. Îmbinand mediul unui univers corupt cu umorul negru, realitatea cu mitul, Mihail Elizarov arunca asupra Rusiei sovietice din romanul sau o privire ironica, intr-o poveste despre inepuizabila dorinta umana, despre cautarea unui sens in viata traita intr-o lume haotica, iluzorie.

     
    „Bibliotecarul apartine acelui izvor stralucitor al burlescului si fantasticului ce strabate straturile literaturii ruse ca un filon de aur.” (Magazine Littéraire).

  • Premiile „Actualitatea muzicală” se decernează pe 18 noiembrie, la Ateneul Român

    Actualitatea muzicala, revista lunara editata de Uniunea Compozitorilor si Muzicologilor din Romania organizeaza in parteneriat cu Filarmonica „George Enescu”, Gala premiilor sale anuale, luni 18 noiembrie, ora 11.00, la Ateneul Roman, eveniment moderat  de Mihai Cosma, redactorul sef al revistei. De 33 de ani, muzicienii din Romania beneficiaza de aceasta forma eleganta, prestigioasa, de recunoastere a valorii lor, prin Premiile oferite de revista „Actualitatea muzicala”. Venind din partea profesionistilor breslei, aceasta recunoastere valideaza excelenta contributiilor laureatilor in viata muzicala romaneasca.
    Premiile revistei „Actualitatea muzicala” s-au impus astfel in peisajul cultural romanesc datorita seriozitatii si criteriilor din procedura de nominalizare si de acordare, prin buna vizibilitate a Galelor de decernare, si, desigur, prin prisma celebritatii artistilor recompensati cu aceste premii, vedete si valori ale muzicii romanesti sau internationale.
    In cadrul celei de a 33-a editii a Galei premiilor anuale ale revistei „Actualitatea muzicala” ce va avea loc in Salonul Oficial al Ateneului Roman din Bucuresti, se vor acorda distinctii pentru performante in sfera muzicii clasice si a celei de divertisment din perioada 2022-2023, unor interpreti, creatori si spectacole, remarcand si rasplatind astfel valoarea acestora.

    La categoria muzica clasica, laureatii sunt: compozitoarea si dirijoarea Simona Strungaru pentru proiectele ei artistice originale si valoroase, cantareata si actrita Laura Gabriela Oana pentru excelenta scenica si muzicologul Oltea Serban-Parau, curator al multor proiecte muzicale nationale reunite sub titlul „Turnee de poveste” (Duelul viorilor, Flautul fermecat, Pianul calator, O harpa de poveste, Orgile Romaniei, Un artist, un pian si un tambal, Clasic la puterea a treia – Violoncellissimo, Vioara lui Enescu, Zambetul muzicii, Melodie Dor Magie).

    Pentru muzica de divertisment, artistii premiati vor fi: Marius Teicu – „Campionul slagarelor”, Adrian Daminescu – „Forta talentului”, Petre Geambasu – „O viata inchinata cantecului”, Paul Surugiu-Fuego pentru 13 sezoane de mare audienta ale emisiunii sale „Drag de Romania mea” de la TVR2, Andrei Tudor pentru cartea „Un secol de muzica usoara romaneasca” si nu in ultimul rand, Mircea Tiberian, care primeste Premiul muzicii de jazz.
    Premiul pentru spectacolul anului va fi decernat musicalului Fantoma de la opera de Andrew Lloyd Weber si Charles Hart, de la Opera Nationala Bucuresti, care a reprezentat cel mai mare succes de box office din istoria ONB. Echipa de realizatori este formata din Daniel Jinga, Razvan Ioan Dinca, Gary McCann, Violeta Dinca, Ernest Fazekas si altii, printre solisti numarandu-se Irina Baiant, Adrian Nour si Kyrie Mendel. 

    Unica prin conceptie si realizare, revista Actualitatea Muzicala fondata in 1990 de Uniunea Compozitorilor si Muzicologilor din Romania, se adreseaza tuturor categoriilor de muzicieni ai tuturor genurilor muzicale – muzica de opera, de balet, simfonica, corala, usoara, pop, rock, jazz, folk – si melomanilor apartinand mai multor generatii. Contine cronici de concerte si spectacole si recenzii scrise de reputati critici muzicali, pagini dedicate celor care doresc sa aiba informatii la zi despre cele mai importante evenimente muzicale din Romania.

  • România amorțită: o radiografie a educației la sat, din perspectiva părinților și copiilor. Cum putem face tranziția spre o Românie care învață meserie?

    Romania se afla pe primul loc in Uniunea Europeana in ceea ce priveste abandonul scolar. Ponderea tinerilor care au parasit devreme sistemul de educatie si formare este de 16% la nivel national, in timp ce media Uniunii Europene este de 10%. Iar in mediul rural, acolo unde se afla jumatate din potentialul uman al tarii (51% din populatie), abandonul scolar este si mai ridicat. Peste 600.000 de elevi nu merg la scoala, in prezent, la nivelul la care trebuie sa fie sau au renuntat cu totul la studii. Problema este agravata de numarul mare de tineri NEETs (?neither in employment, nor in education and training’), care nu sunt nici in scoala, nici in campul muncii. Conform Eurostat, Romania are cel mai mare nivel de NEETs din UE (19,8%), in stransa legatura cu rata uriasa de abandon scolar. Lucrand la negru, pierzand sansa de a se forma profesional, traind din ajutoare sociale, acesti tineri devin la randul lor parte a unei probleme sistemice, perpetuand saracia, excluziunea sociala, inegalitatea de gen si lipsa competentelor.

    Pentru a intelege cum putem creste nivelul de scolarizare si ajuta mai multi copii sa-si finalizeze studiile, Asociatia BookLand si Unlock au realizat, cu sprijinul Leroy Merlin, o cercetare care a mers in inima Romaniei rurale (prea rar atinsa, de altfel, de studiile sociologice). Intitulat „Parinti la Sat”, studiul a privit in profunzime relatia dintre copii si scoala & modul in care parintii se raporteaza la educatie: cat de importanta este pentru ei si ce fac (sau nu) pentru a-si sustine copiii sa invete. Studiul arata si cum accesul la oportunitati, dar si traumele din familie determina stiluri de viata foarte diferite. Parintii de la sat care au beneficiat de oportunitati care sa-i ajute sa creasca material si emotional se pot gandi la educatie si la valori pe care le impartasesc apoi cu copiii. Cei fragili, aflati in saracie extrema si care nu pot asigura un trai decent, sunt prinsi intr-o capcana din care simt ca nu pot iesi.

    Cum arata valorile si principiile parintilor de la sat?

    Oamenii din satele argesene incearca sa depaseasca cutumele inradacinate in generatii prin care gura lumii guverneaza. Cu toate acestea, procesul nu este simplu si necesita timp, rezistenta la schimbare fiind mare. Exista, insa, valori care par de neclintit. Copiii continua sa fie ratiunea de a fi a parintilor, care isi definesc valoarea prin acestia; familia este valoarea centrala, iar copiii sunt sensul vietii. Asociata cu siguranta si statutul in comunitate, familia este valorizata pana intr-acolo incat unii adulti aleg sa ramana in situatii sau relatii toxice pentru ca ?asa se face’. In acelasi timp, statutul este dat si de bunurile detinute; inclusiv dragostea fata de copii este exprimata prin ceea ce poti da mai departe (?sa ai ce sa lasi copiilor, caci pentru ei muncesti’). Prin urmare, o casa mare (chiar si neterminata) este semn de bogatie, iar sa ai haine frumoase (de brand, daca se poate) inseamna sa fii un om valoros, care obtine mai usor recunoastere sociala.

    De ce se tem parintii din mediul rural?

    Pentru a intelege blocajul in care se afla Romania rurala, studiul a investigat si temerile parintilor. Acestia se tem, de pilda, ca le vor fi marginalizati si discriminati copiii, dar si ca tinerii o vor lua pe cai gresite si nu se vor tine de studii. Printre cauzele frecvent amintite pentru abandonul scolar sunt sarcinile adolescentelor (suntem nr.1 in Europa in ceea ce priveste numarul de mamici adolescente) si bullying-ul practicat. Parintii se tem si ca nu sunt capabili sa-si ajute copiii cu probleme comportamentale sau intarzieri de invatare. Iar in cazul celor care nu-si pot ajuta copiii la teme, teama de blocajul educational al copilului este inlocuita de o atitudine de desconsiderare a scolii (= locul unde acestia spun ca se rade de copiii lor). Frica de a nu fi parinti buni, de a nu-si ingriji copiii ?cum trebuie’ este asociata cu teama ca le vor fi luati copiii si este mult mai puternica in randul mamelor captive in situatii de abuz. Prea multe familii continua sa traiasca din alocatii, ajutor de somaj sau munca ziliera, iar teama de a nu (mai) avea un loc de munca si un venit afecteaza parintii.

    Cum arata casele familiilor intervievate?

    Cele mai multe cazuri de abandon scolar sunt intalnite in conexiune cu spatiul locativ. Copiii din familii sarace, la limita subzistentei, care locuiesc in case insalubre si nu au un spatiu unde sa se spele sau un loc in care sa-si faca temele, au un risc mult mai mare de a abandona scoala, ca si cum educatia ?ar fi ultima lor grija’. Unii copii au spus ca ar prefera sa nu mai frecventeze scoala si sa-si ingrijeasca fratii mai mici, pentru ca mama lor sa poata munci si aduce un ban in plus acasa. Studiul arata si ca investitiile in spatiul unde copilul invata nu sunt prioritare. Spatiul de baza al casei include o bucatarie, spatiul de dormit si un grup sanitar cu dus (wc-ul fiind, in multe cazuri, inca in curte), in timp ce spatiul de invatare este adesea „incropit” de o masa si un scaun unde se si gateste sau mananca.

    Disconfort si nesiguranta in relatia cu banii

    Respondentii spun ca lipsa banilor le creeaza un sentiment de nesiguranta si teama caci, in Argesul rural, oportunitatile de lucru nu sunt atat de variate si sigure: ?nu e ca la Mioveni unde ai acces la locuri de munca’. De aceea, multi sateni aleg sa plece in strainatate. In lipsa predictibilitatii financiare, majoritatea se axeaza pe imediat (?ce-i in mana nu-i minciuna’) si rareori fac planuri pe termen lung. In mod paradoxal, parintii cu cei mai putini bani au tendinta de a ceda presiunilor copiilor pentru a cumpara jucarii sau haine de brand, comparativ cu cei mai stabili financiar, care sunt mai chibzuiti. Cea mai mare diferenta intre cei care reusesc sa faca bani si cei care nu reusesc ramane atitudinea. Cei care sufera de deprivare financiara cred despre ei ca ?nu pot‘ si despre mediu ca ?nu se poate‘.

    Investitiile in educatie nu sunt o prioritate pentru parinti

    Indiferent de nivelul de trai, facturile si plata utilitatilor sunt prioritati. Chiar daca vorbim despre oameni care locuiesc la tara si au terenuri, sunt extrem de putini cei care se bazeaza pe productia proprie pentru a-si acoperi intreg necesarul gospodariei, apropiindu-se astfel de stilul urban de consum. Hainele sunt un subiect major de tensiune la sat, copiii fiind deseori judecati in functie de imbracaminte, cele mai multe cazuri de bullying fiind cauzate de acest aspect. Cheltuielile cu educatia (rechizite sau transport pentru cei care studiaza la oras) ocupa o pondere redusa in bugetul familiei, nefiind o prioritate. Apropo, un alt studiu recent arata ca romanii cheltuie de opt ori mai mult pe tigari si alcool decat pe educatie… Totusi, cu cat parintii sunt mai educati si cu cat au aspiratii mai inalte pentru copii, cu atat creste si investitia in educatie, in special in activitati extra-curiculare: sport, o limba straina sau excursii cu scoala.

    Familia, intre modele traditionale si independenta

    Familia ramane extrem de importanta la sat. Majoritatea femeilor continua sa se marite si sa devina mame de foarte tinere (16-18 ani), mai ales cele care provin din medii defavorizate, insa nu exclusiv. Rolurile de gen tind sa urmeze in continuare calea clasica: in general femeia este cea responsabila de gospodarie si copii, inclusiv de educatia lor. Totusi, in familiile moderne exista o oarecare implicare si a barbatilor. In familiile monoparentale copiii sufera mult dupa parintele care lipseste, mai ales daca mama este cea care a plecat. Atunci cand mamele raman singure cu copiii, cel mai adesea reusesc sa-i stabilizeze si sa le asigure o directie. Studiul releva si o tendinta noua: aceea a mamelor care-si invata fetele sa gandeasca independent si sa invete o meserie, pentru a nu depinde financiar de un partener.

    O diploma deschide usa spre locuri de munca mai bine platite

    A avea un loc de munca stabil, bine remunerat, care se bucura de prestigiu social este aspirational. Si totusi, oamenii nu-si incurajeaza copiii sa viseze mai mult decat ceea ce stiu ca functioneaza. Maximul la care aspira pentru copii sunt joburi sigure, in administratia publica – politist, pompier, invatator, asistent – iar cei care spun ca-si doresc sa-si vada copiii la facultate nu stiu ce anume vor studia acestia. Isi spun insa, ca o diploma le deschide copiilor usa spre locuri de munca mai bune: ?la birou, nu cu carca, in ploaie’. Perspectiva parintilor argeseni trebuie privita si in contextul perceptiei la nivel national, unde doar 34% dintre romani cred ca invatamantul ii pregateste pe copii pentru viata intr-o mare sau foarte masura, in timp ce 7 din 10 romani care au copii sau cunoscuti absolventi de liceu & facultate spun ca le e greu sa-si gaseasca locuri de munca, neavand experienta practica (59%) sau acces la oportunitati in zona (42%).

    Scoala, valorizata in teorie

    In teorie, scoala este valorizata de toti cei investigati pentru ca este un pasaport catre o viata mai buna, una in care nu sunt constransi sa munceasca in conditii precare. Desi parintii recunosc rolul esential al educatiei, in multe familii nu exista o implicare activa in sustinerea copiilor. Astfel, in familiile aflate in dificultate, copiii au performante scolare reduse, absenteaza frecvent sau abandoneaza scoala. In plus, multi parinti nu au la randul lor educatie si nu-si pot ajuta copiii la teme, acestia ajungand sa se frustreze si sa nu-si mai doreasca sa mearga la scoala. Un alt fenomen este cel al copiilor care doresc sa performeze, dar sunt tinuti pe loc de familiile care se tem ca acestia sa nu plece din comunitate. Multi parinti se plang de bullying in scoli, copiii ajungand sa fie judecati dupa haine, branduri, gadgeturi, si spun ca lipsa uniformei permite diferentierea intre copii la scoala si accentueaza atitudinile de discriminare.  

    Planurile de viitor & apartenenta la comunitate

    Planurile de viitor sunt influentate de puterea financiara si de statutul in comunitate. Totusi, exista un angajament comun: dorinta de a ramane in judet alaturi de familie. Parintii vor ca tinerii sa ramana si sa se dezvolte personal si profesional in comunitate, unde au crescut. Aceasta viziune este deosebit de importanta pentru familiile care se confrunta cu dificultati financiare; sprijinul reciproc dintre generatii constituie o sursa vitala de ajutor si stabilitate in fata provocarilor de zi cu zi. Insa, ce fel de suport pot asigura copiii care nu sunt cuprinsi in sistemul educational? Desi potentialul este urias: conform statisticilor europene, ponderea populatiei de varsta scolara in populatia totala din Romania este cea mai mare si mai stabila in comparatie cu tarile din regiune. In schimb, ponderea copiilor incadrati in scolile romanesti este cea mai mica din regiune & in scadere: doar 18% fata de 20% in Polonia sau 21% in Germania, spre exemplu.

    Stilurile parentale de la sat: un nou instrument util in comunicarea cu parintii

    Realizat pe teren, in gospodarii din mai multe sate argesene, Studiul „Parinti la sat” a intrat adanc in realitatea Romaniei rurale, printr-o o serie de 40 de interviuri cu parinti din varii categorii socio-economice. Concluziile, desi privesc situatia din Argesul rural, vorbesc despre probleme sistemice, existente la nivel national. Si, desi nu toate familiile intervievate traiesc in situatii financiare-limita, prea multe dintre cazurile intalnite spun povesti triste despre analfabetism, discriminare, abuz si medii toxice… Povesti despre copii la limita puterilor, care au ajuns sa ceara ajutorul serviciilor sociale.

    „Exista o Romanie profunda care sta ascunsa si pe care foarte putini se incumeta sa o exploreze. O Romanie amortita si blocata in zone rurale, unde oamenii sunt ancorati doar in prezentul caruia trebuie sa-i supravietuiasca. Ei nu au o viziune pe termen lung, pentru ca nu au pe ce sa se bazeze. Nu exista joburi stabile, oportunitati de dezvoltare sau un plan de crestere al comunitatii. Unii reusesc sa construiasca vile frumoase, lucrand si inspirandu-se din strainatate. Altii traiesc intr-o saracie incredibila, in case insalubre si darapanate, cu mame aflate in depresie pentru ca nu pot munci si mai sunt si chinuite de sotii alcoolici sau violenti, cu copii cu ochi tristi si care nu stiu incotro sa o ia. Cei mai mari prind curaj si ?se cer’ in plasament, lasandu-i pe parinti si mai deprimati. In studiul din judetul Arges am aflat ca nu exista parinte care sa nu-si iubeasca copiii si care sa nu planga atunci cand ii pierde… dar si ca sunt oameni care au nevoie de perspectiva, au nevoie de cineva care sa-i ajute sa devina utili social. Oamenii marginalizati de la sat sunt potentialul irosit al Romaniei, iar copiii care abandoneaza scoala sunt deseori produsul unor familii in deriva care nu-si gasesc un scop si o directie. Ei se apara si spun ?nu am scoala’, ?nu ma angajeaza nimeni’, ?nu am cum sa las copiii singuri acasa si sa merg la munca’. E normal cand toata viata nu ti-a iesit nimic si nu te-a ajutat nimeni. Sunt insa in comunitate oameni care au reusit si le intind o mana – le dau joburi temporare si reusesc sa traiasca de pe o zi pe alta. Dar nu apuca sa acopere la timp nevoile de baza ale copiilor: sa am un loc unde sa ma spal, sa imi fac lectiile, sa dorm. Fara oportunitati de dezvoltare, fara investitii si fara educatie, jumatate din Romania se chinuie sa evolueze. Iar unii se pierd de tot, din pacate din ce in ce mai multi.” – Adina Vlad, Managing Partner Unlock

    „Datoria noastra, ca pilon al societatii, este sa ajutam acolo unde este identificata nevoia, cu atat mai mult nevoia stringenta. Ca sa facem lucrul acesta cu eficacitate, ca sa putem face diferenta pe termen lung, avem nevoie sa cunoastem. Alaturi de partenerii nostri de la BookLand, ne-am imersat intr-o cercetare deloc facila, in Romania profunda, unde normalitatea – asa cum este ea definita si aplicata la socialul si umanul de zi cu zi – este una total diferita de cea pe care o traim noi.  Aceia dintre noi pentru care accesul la educatie, la un loc de munca, la familii care isi poarta de grija si isi cresc copiii fara grija zilei de maine, care au un camin si o comunitate apropiata, reprezinta doar o parte a Romaniei. Partea pentru care ?normalul’ este un cuvant  uzual, usor de inteles. Insa in Romania profunda, din nefericire, traiesc cei vulnerabili: familii dezradacinate, adulti privati de sansa la un loc de munca si pentru care hrana zilnica nu reprezinta o nevoie primara, ci de multe ori una la care aspira. Sunt copii rupti din sanul familiilor, desi sunt iubiti nemarginit, copii care renunta la scoala din lipsa de resurse minime, din lipsa de perspectiva si, in primul rand, din lipsa unei maini de ajutor. Romania profunda este Romania vulnerabila si este de datoria tuturor sa o descopere si sa ajute la schimbare, pentru o Romanie cu adevarat sustenabila.” – Mihaela Voinea, Lider Dezvoltare Durabila Leroy Merlin Romania.

    In acelasi timp, studiul introduce un instrument util pentru intelegerea parintilor de la sat si a mecanismelor care ii motiveaza sa-si sustina copiii la scoala, diferentiind intre 5 tipologii parentale: traumatic, compensatoriu, ambitios, progresiv si armonios. Cel mai des intalnite in mediul rural sunt cele traumatice si compensatorii, cu o viziune pesimista, dar si cele bazate pe dragoste pura si neconditionata.

    Stilul parental traumatic se refera la parinti prinsi in propria neputinta si situatie limita, care nu isi pot motiva copiii, nu reusesc sa fie prezenti sau activi in ceea ce priveste activitatile scolare ale copilului. Copiii lor au cea mai mare nevoie de sprijin. Stilul compensatoriu ii include pe acei parinti care cauta sa le ofere copiilor ce le-a lipsit lor in copilarie, mai ales la nivel material, si se concentreaza pe indeplinirea dorintelor. Sunt mai preocupati de fericirea si confortul copiilor decat de educatia formala. Stilul ambitios este cel al parintilor care-si doresc pentru copiii lor sa obtina performante academice exceptionale. Acestia cauta sa-si implineasca propriile visuri prin realizarile copiilor, ceea ce poate amplifica presiunea asupra celor mici. Stilul progresiv se caracterizeaza prin parinti ce pun accent pe dezvoltarea din punct de vedere emotional si scolar, pentru a creste copii care sa-si gaseasca drumul. Vad educatia ca fiind esentiala si cauta modalitati prin care sa le sprijine copiilor explorarea diverselor interese. Stilul armonios este adoptat de adultii care incearca sa fie alaturi de copii & sa-i ajute sa devina oameni buni, acceptati de comunitate, nu neaparat super-performanti la scoala. Vad educatia formala ca fiind importanta pentru ca le da copiilor ocazia sa socializeze & sa vada alt mediu. 

    Campusul BookLand, pentru o Romanie care invata meserie

    Accesul la educatie la sat, intr-un mediu in care analfabetismul functional este o problema sistemica, este singura cale prin poate fi depasita trauma transgenerationala a saraciei extreme din care parintii (si copii) simt ca nu pot evada. De aceea, dupa 4 ani in care a renovat si dotat 80 de scoli si gradinite din toata tara, Asociatia BookLand a inceput sa construiasca primul sau Campus Preuniversitar Profesional in Sistem Dual in satul Vulturesti, din judetul Arges.
    Campus BookLand

    Mai mult decat o scoala, Campusul BookLand reprezinta o schimbare de paradigma. Pentru comunitatea locala, Campusul aduce solutii concrete, asigurand stabilitate economica, sustenabilitate si un viitor prosper pentru zeci de generatii de tineri argeseni. Incepand din 2025, cand isi va deschide portile, primii 300 de elevi din satele invecinate (pe o raza de ~50km) vor studia aici in primul an, urmand ca dupa completarea tuturor claselor capacitatea maxima sa fie de peste 1.200 de elevi. Elevii vor beneficia de conditii moderne de invatare pentru toate ciclurile de invatamant: primar, gimnazial, liceal si postliceal si de toate facilitatile si dotarile pentru a face performanta: sali de clasa ?scoase in natura’, ateliere de lucru, laboratoare, biblioteca, sala de spectacole, facilitati sportive, amfiteatru in aer liber, spatii de relaxare, mini-ferma de animale, cantina, brutarie, spalatorie, livada, gradina de legume si solar.

    BookLand si-a propus astfel sa revolutioneze invatamantul profesional, implementandu-l unde este mai multa nevoie – la sat, deruland programe in sistem dual alaturi de agentii economici carora le va pregati teoretic si practic viitorii angajati. Campusul va fi 100% gratuit pentru toti elevii care vor urma cursuri aici, dupa o programa comparabila cu cea din campusurile occidentale, asigurand transport, doua mese pe zi, uniforme, rechizite, manuale si cursuri extrascolare. Despre impactul proiectului si schimbarea de mentalitate pe care o va incuraja, Adina Vlad, Managing Partner Unlock, a declarat: „Campusul BookLand este un proiect incredibil pentru oamenii de sat, parca prea frumos sa se intample. Dar o data ce se va intampla, va schimba mult din fata actuala a vietii la tara. Asa cum spunea Victor Hugo: ?cand construiesti o scoala, inchizi niste puscarii’. Sau cum spun oamenii din Arges ?va avea lumea mai mult curaj sa faca copii si sa dam un viitor vietii la tara, care are atat de multe beneficii, de fapt’.”

    Campus BookLand
    „Vom arata cum educatia exhaustiva formeaza caractere tari: o zi in scoala BookLand incepe cu un mic dejun sanatos, cu ore sustinute de dascali pasionati, cu pauze pline de miscare in aer liber, cu un pranz sanatos, cu afterschool in care vom face lectiile, impreuna contribuind si la bunul mers al campusului prin activitati practice in bucatarie, livada-gradina, in ferma de animale. Fiecare elev va avea responsabilitati clare, dorindu-ne sa le cultivam respectul pe toate planurile. Manualele, rechizitele, transportul, uniformele scolare si accesul la diferite activitati vor fi asigurate integral de noi. Vom functiona ca o scoala privata, insa cu zero taxe! Mai mult, vom plati printre cele mai mari burse liceenilor, care vor face practica la operatorii economici cu care vom incheia parteneriate si unde tinerii vor invata meserii. In misiunea asumata ne bazam atat pe noi insine – caci vom deschide intreprinderi sociale pentru a ne auto-gospodari, cat si pe partenerii care ni s-au alaturat, investind in crearea unor conditii mai bune de invatatura pentru copiii de la sat. Caci binele facut se intoarce!” – a adaugat Mihaela Petrovan, Presedinta Asociatiei BookLand.
    Campus BookLand

    Colaborarea stransa dintre institutiile de invatamant si angajatori (care sta la baza invatamantului profesional dual aplicat in Campusul BookLand) este ceruta la nivel national: 56% dintre romani vad un astfel de parteneriat ca o solutie pentru criza de pe piata muncii. In acelasi timp, din ce in ce mai multi romani apreciaza ca tinerii trebuie sa se indrepte catre domenii cerute pe piata muncii si sa capete mai multa experienta practica. Rezultatele sunt nu doar promitatoare, ci si realizabile: absolventii BookLand vor putea intra pe piata muncii imediat dupa finalizarea studiilor, ceea ce reprezinta un avantaj si o sansa la o viata prospera. Pregatindu-se pentru a ocupa locuri de munca alaturi de operatori economici din judet si pentru cele mai cautate meserii de pe piata, tinerii au optiunea sa ramana in comunitate, aproape de familie.

    Constructia Campusului BookLand a inceput in septembrie ’24, odata cu punerea pietrei de temelie in prezenta autoritatilor, sponsorilor, partenerilor si operatorilor economici care isi vor gasi aici o pepiniera de viitori specialisti, dar si a comunitatii din satul Vulturesti. Lucrarile progreseaza rapid, astfel incat campusul sa-si poata deschide portile in septembrie ’25. Pentru BookLand, acesta este doar primul dintr-o retea nationala de campusuri scolare, lectiile si bunele practici dobandite in Argesul rural urmand sa fie aplicate ulterior in fiecare judet, in beneficiul tinerilor de la sat.  

    Sute de companii si-au dat deja mana pentru a contribui la construirea Campusului din satul Vulturesti, jud. Arges, sustinand misiunea educationala BookLand: Leroy Merlin, Verbund, SAP, CEC Bank, Coca Cola HBC, Asevi, Puran Architecture & Design, Somaco Grup Prefabricate, Holcim, Asa Cons, Cargill, Zentiva, Serv Class, Brico Dépôt, UniCredit, Vopseaua Oskar, Maxbet, Novomatic, Corteva, Timac Agro, Siniat, Kober, Teleperformance, Noventa, Stift Lux Design, Sipex, Huawei Technologies, BMI Bramac, Ferro, Mobilift, Porta Doors, European Pastry, Mediaposte Hit Mail, Linde Gaz, Turbomecanica, Viacon, Leoni, Terra Gres, Raveli, Rocas Decor, Bella Casa, Honeywell, Zahar Margaritar, Titan Machinery, Rehau, Elis Pavaje, Bauelemente, Up Romania, Claritech, Fereastra Suki, Gradinariu Import Export, Intertrans Continental, Douglas, Strizo, Niko Auto Com, Hirsch Porozell, Gilcom, Ravago, Instal Impex, Savelectro, Elserv, Elvon, Austrotherm, Eurotigla, Caparol, Dolo Trans Olimp, Emerson Process Management, Eptisa, Game World, Team Montage, Menatwork, Indfloor Group, Kronospan, Butan Gas, Argenta, Porsche, Mar&Pet, Schneider Electric, Bilka Steel, Danlin, Agro Concept, Purmo Group, Media Med Publicis, Pallex, Polon Alfa, Terqua, Kovostroj, Cybernet Auto Center si Stroia.

    Toti cei care impartasesc viziunea BookLand pentru acces la educatie de calitate pentru elevii de la sat se pot alatura demersului donand 2 euro lunar printr-un SMS cu textul CONSTRUIM la 8845 sau achizitionand Soricelul BookLand.

    De 14 ani BookLand contribuie la sublinierea importantei educatiei si dezvoltarii personale prin Intalnirile BookLand Evolution, care le faciliteaza liceenilor dialogul cu varii personalitati, prin Taberele Coolturale care le ofera copiilor un mix de activitati educationale si distractive in mijlocul naturii, dar mai ales prin Renovarea & Dotarea scolilor. „Impreuna CONSTRUIM oameni” a adus laolalta, in perioada 2020 – 2024, sute de companii din mediul privat, autoritati locale, profesori-parinti-elevi care, la indemnul BookLand, si-au dat mana pentru a contribui la modernizarea scolilor de la sat. Acest parteneriat public-privat a fost posibil datorita obiectivului comun de a reduce abandonul scolar oferindu-le elevilor sansa la educatie de calitate in cladiri sigure si prietenoase. Rezultatul? 80 de scoli rurale renovate & echipate, 15.000 de copii anual care merg cu drag sa invete, rezultate scolare mai bune si premisele unei vieti implinite. In 2025 BookLand va inaugura primul Campus Preuniversitar Profesional in sistem Dual din mediul rural, locul in care educatia se intalneste cu dezvoltarea economica sustenabila, asigurandu-le tinerilor locuri de munca, stabilitate si un nivel de trai mai bun. In plus, asociatia promoveaza numeroase initiative prin care sustine dezvoltarea armonioasa a copiilor de la sat, precum Bursele BookLand, excursiile coolturale sau atelierele pe care le realizeaza alaturi de Partenerii & Ambasadorii sai. Mobilizarea exemplara reusita de BookLand a fost recunoscuta printre bunele practici incurajate de Guvernul Romaniei in Raportul National Voluntar al Romaniei, prezentat la Forumul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare Durabila (New York, 2023).

    Leroy Merlin, membra a Grupului Francez ADEO, este lider european al pietei de bricolaj, cu o istorie de peste 100 de ani ca retailer specializat in constructii, decoratiuni si gradinarit.
    Harta ADEO cuprinde peste 1000 de magazine situate in 20 de tari ce deservesc 500 de milioane de locuitori si profesionisti. Sunt 150.000 de colegi, lideri dezvoltati intr-o cultura a intraprenoriatului, animati de un scop comun: sa fie utili lor, celorlalti, comunitatilor si intregii lumi, sa ofere solutii eficiente si responsabile de imbunatatire a locuintelor.
    In Romania functioneaza 22 de magazine Leroy Merlin, cu peste 3.500 de angajati in 15 orase: Bucuresti, Cluj-Napoca, Craiova, Ploiesti, Pitesti, Brasov, Constanta, Sibiu, Suceava, Targu Mures, Bacau, Iasi, Timisoara, Oradea, Targoviste si Arad.

  • S-au publicat rezultatele Barometrului de Consum Cultural pe anul 2023. Catalogul se poate consulta online

    Institutul National pentru Cercetare si Formare Culturala (INCFC) a lansat Barometrul de Consum Cultural 2023. Comunitati de consum in contextul schimbarilor societale, in cadrul unui eveniment la care au participat reprezentanti ai autoritatilor centrale si locale, profesionisti din domeniul culturii, precum si personalitati din lumea academica. Barometrul de Consum Cultural 2023 evalueaza schimbarile inregistrate la nivelul practicilor de consum cultural si prezinta, pentru prima data, clasificarea consumatorilor de cultura din Romania, care include si analiza motivatiilor acestora.  

    „Felicit echipa Institutului National pentru Cercetare si Formare Culturala pentru efortul dedicat acestui studiu, care ne ofera o imagine documentata asupra consumului cultural. Ca ministru al Culturii, de la bun inceput am insistat pe necesitatea unor instrumente stiintifice precise, pentru a structura prioritatile mandatului meu. Acest barometru este unul dintre cele mai utile instrumente pentru decizii informate, atat pentru profesionisti, cat si pentru autoritati. In ceea ce priveste evolutiile culturale din 2023, aceasta editie a Barometrului subliniaza evolutii semnificative in consumul cultural, in contextul unei societati aflate intr-o continua schimbare. Cifrele confirma directia corecta a actiunilor noastre la Ministerul Culturii, investitii in patrimoniu si cinematografie. Am achizitionat carti, am sprijinit festivalurile de poezie si literatura si am pus accent pe educatia culturala. Trebuie ca procentele sa creasca in Barometrul din anul 2024!”, a declarat Raluca Turcan, Ministrul Culturii.
    Raluca Turcan

    „Consumul de cultura ne arata cat raspunde cetateanul la grija statului. Dreptul la cultura este un drept al fiecarui cetatean si obligatia Ministerului si autoritatilor locale este sa protejeze acest drept fata de care are responsabilitati. Participarea in spatiul public la consum este egala cu participarea democratica. Sunt dovezi care arata ca indicatorul acela de participare culturala inseamna, de fapt, nivelul de democratie intr-un stat. Vom face in continuare din Barometrul de Consum Cultural o aplicatie interesanta in care vom da nu doar date exacte, ci si explicatii si analize, identificand inclusiv motivatii si trenduri.”, a mentionat conf. univ. dr. Carmen Croitoru, Director General INCFC, coordonator si co-autor al studiului.
    Lansare BCC 2023 Amzei Creative Corner

    La nivelul consumului cultural public, frecventa vizitarii obiectivelor cu relevanta culturala a crescut accelerat: 67% dintre respondenti au vizitat monumente istorice si situri arheologice cel putin o data pe an in 2023, fata de 59% in 2022, iar 45% au vizitat un muzeu, o expozitie sau o galerie de arta cel putin o data pe an in 2023, fata de 30% in 2022. In acelasi timp, 34% dintre respondenti au mers la cinematograf cel putin o data in 2023, procentul fiind apropiat de cifrele premergatoare pandemiei. Procentul respondentilor care in 2023 au mers cel putin o data pe an la biblioteca pentru a imprumuta carti (20%) este similar procentului respondentilor care au participat cel putin o data pe an la un targ de carte (16%). Concomitent insa, participarea la evenimentele specifice artelor spectacolului, in afara festivalurilor, ramane scazuta: doar 25% dintre respondenti au mers la cel putin un spectacol de teatru, iar 24% la cel putin un spectacol de muzici culte in 2023.

    Dr. Anda Becut Marinescu, Director de Cercetare INCFC spune despre rezultate Barometrului de Consum Cultural pe anul 2023 ca reprezinta „un cumul de factori: in multe situatii este vorba despre lipsa de acces la infrastructura culturala, uneori absenta in localitati. Un alt obstacol este nivelul economic. Anumite produse sunt greu de accesat din punct de vedere financiar. Pentru o familie cu venituri medii, cu doi copii, consumul cultural devine prohibitiv in anumite situatii. Si cel mai important factor, consideram noi, este lipsa educatiei culturale si a constientizarii importantei culturii.”
    Lansare BCC 2023 Amzei Creative Corner

    In ceea ce priveste consumul de cinema in spatiul public, 34% dintre respondenti au mers la cinematograf cel putin o data in 2023, procentul fiind apropiat de cifrele premergatoare pandemiei, iar 15% au vizionat un film la cinematograf macar o data in ultimele 6 luni. Doar 10% pot fi considerati consumatori fideli de filme la cinematograf. Aproximativ 14% dintre respondenti au vizionat un film la un festival cel putin o data in ultimele 12 luni. In spatiul privat, acasa, 53% dintre respondenti acceseaza platforme de streaming pentru a viziona filme. Sub 50% din gospodariile de la nivel national sunt abonate la platforme de streaming. Este de remarcat faptul ca, desi unul dintre factorii importanti in luarea deciziei de abonare este pretul abonamentului (34%), nu acesta este insa si cel neaparat decisiv, ci, in primul rand, UI (user interface – interfata de utilizare) si/sau experienta UX (user experience – usurinta de navigare) – 41% si, (doar in aceasta ordine), continutul pus la dispozitie (catalogul de titluri) – 36%.

    „Capitolul despre cinema este doar un inceput, pentru ca noi avem la dispozitie in general date cantitative, dar nu avem suficiente repere ca sa putem analiza comparativ. Am realizat un profil cantitativ al consumatorului de cinema. Regasim in Barometru inclusiv date privind consumul de filme acasa. Streaming-ul incepe undeva la mijlocul anilor ‘70, este o combinatie de video cu muzica. In 2005, avem prima platforma de video-streaming, YouTube si care ramane predominanta pana astazi. Oamenii nu prea mai merg la cinema in spatii publice. Romanii acceseaza platforme de streaming si sunt abonati chiar si la 2-3 platforme, deci consumul este de continut video narativ. Sunt consumatori preponderenti in mediul digital. Dintr-o anumita perspectiva, putem spune ca publicul s-a mutat pe canapea.”, a precizat prof. univ. dr. Lucian Georgescu, cineast si co-autor al studiului.
    Lansare BCC 2023 Amzei Creative Corner

    Studiul Barometrul de Consum Cultural 2023 se bazeaza pe un sondaj de opinie realizat de operatorul Institutul Roman pentru Evaluare si Strategie (IRES), in perioada septembrie – octombrie 2023, pe un esantion reprezentativ national pentru populatia de 18 ani si peste. Volumul aproximativ al esantionului este de 1035 de persoane, cu o eroare maxima de +/-3,1%, la un nivel de incredere de 95%. Aplicarea chestionarelor s-a realizat prin metoda CATI, pe un esantion simplu, aleatoriu, prin generarea de numere de telefon cu format valid pe teritoriul Romaniei, prin metoda RDD (Random Digit Dialing).

    Barometrul de Consum Cultural 2023 este disponibil in format digital pe site-ul https://www.culturadata.ro/barometrul-de-consum-cultural-2023-comunitati-de-consum-in-contextul-schimbarilor-societale/.

    Institutul National pentru Cercetare si Formare Culturala (INCFC), aflat in subordinea Ministerului Culturii, este singurul institut national care are ca obiective studierea, cercetarea si furnizarea de date statistice pentru domeniul culturii, precum si formarea continua a celor care aleg o cariera in sectorul ocupational cultura.

    Barometrul de Consum Cultural are ca principal obiectiv analiza domeniului cultural din Romania din perspectiva indicilor de consum cultural. Studiul a fost conceput ca un instrument de lucru util pentru specialistii din Sectoarele Culturale si Creative, o analiza relevanta pentru reprezentantii autoritatilor publice centrale si locale, care le serveste acestora drept fundamentare pentru elaborarea strategiilor si politicilor culturale, dar si o lectura interesanta pentru publicul larg.

  • Ziua Națională a României pe scena La Fenice Stele ale Operei Româneşti la Veneţia

    Opera Nationala Bucuresti prezinta joi, 28 noiembrie, ora 19:30, un concert de gala intitulat Ziua Nationala a Romaniei pe scena La Fenice – Stele ale Operei Romanesti la Venetia. Solistii Valentina Nafornita, Ruxandra Donose si Stefan Pop vor fi acompaniati de Orchestra Operei Nationale Bucuresti dirijata de Daniel Jinga. Proiectul este finantat de Departamentul pentru Romanii de Pretutindeni, fiind organizat de  Opera Nationala Bucuresti si realizat in parteneriat cu Ambasada Romaniei in Republica Italiana, Malta si San Marino si cu Institutul Roman de Cultura si Cercetare Umanistica de la Venetia.

        
    Concertul de gala Ziua Nationala a Romaniei pe scena La Fenice – Stele ale Operei Romanesti la Venetia este un proiect ce are in centru promovarea marilor interpreti romani de opera in fata comunitatilor de romani din afara granitelor – Valentina Nafornita, Ruxandra Donose si Stefan Pop – reprezentanti marcanti ai comunitatii romanilor de pretutindeni, vedete ale artei lirice internationale.
        
    De-a lungul timpului, pe scena prestigiosului Teatru La Fenice din Venetia au cantat artisti romani de renume precum Hariclea Darclée, Florica Cristoforeanu, Ileana Cotrubas, Virginia Zeani, Mariana Nicolesco, Leontina Vaduva, Viorica Cortez, Ruxandra Donose, Marina Krilovici, Stefan Pop, Angela Gheorghiu, Roxana Constantinescu, Elena Mosuc, Serban Vasile, Cezar Ouatu, Petre Munteanu, Maria Cebotari, Eugenia Moldoveanu si Viorica Ursuleac, care au scris pagini importante in istoria operei mondiale.

    Ziua Nationala a Romaniei pe scena La Fenice – Stele ale Operei Romanesti la Venetia este un proiect cultural national de anvergura ce integreaza repertoriul romanesc – cu influente folclorice – in tezaurul muzical international, din program nelipsind lucrari de George Enescu, Iosif Ivanovici sau Tiberiu Brediceanu.
    Initiativa organizarii cu prilejul Zilei Nationale a Romaniei a unui concert de gala, menit a deveni memorabil prin participarea unor mari artisti romani din domeniul muzicii clasice cu o cariera internationala impresionanta, s-a nascut din dorinta de improspatare a contactului comunitatii de romani din Europa cu excelenta artei interpretative nationale si cu muzica autohtona si universala intr-un eveniment de exceptie.

        
    Artistii romani care au plecat din tara pentru a-si impartasi talentul lumii intregi au dorinta de a reintalni publicul din randul caruia au venit, cel romanesc, fie ca el se gaseste acasa sau in strainatate. Concertul de gala aduce astfel voci care stralucesc pe cele mai mari scene (Covent Garden, Staatsoper din Viena, Opera din Paris, Metropolitan Opera), cu un repertoriu accesibil publicului larg, ce contine si creatii muzicale romanesti.
        
    Programul cuprinde lucrari de G. Enescu, G. Puccini, F. Cilea, G. Rossini, T.  Brediceanu, G. Verdi, V. Bellini, Iosif Ivanovici, alcatuirea lui marcand si faptul ca 2024 a fost cunoscut in intreaga lume ca Anul Puccini.

    Daniel Jinga a urmat cursurile Universitatii Nationale de Muzica din Bucuresti, pe care le-a absolvit in anul 2003. In anul 2004 si-a finalizat cursurile de master in Stilistica Dirijorala – Dirijat Cor Academic ale Universitatii Nationale de Muzica Bucuresti iar in anul 2012 i s-a acordat titlul de Doctor in Muzica al aceleiasi universitati. I-a avut ca profesori de dirijat sau mentori pe Marin Constantin, Petre Craciun, Stelian Olariu, Dan Mihai Goia si Valentin Gruescu.

    In paralel a absolvit si alte cursuri de perfectionare: Masterclass international de dirijat opera, sustinut de Prof. Univ. Dr. Dumitru Goia, Masterclass de dirijat coral sustinut cu Corul „Arnold Schoenberg” de catre Prof. Erwin Ortner si Masterclass de dirijat coral si stilistica dirijorala, sustinut de Sharon Hansen (Profesor de Muzica si Arta la Universitatea din Wisconsin, SUA).

    Marin Constantin il numeste in anul 2003, dirijor secund al Corului National de Camera „Madrigal”, legitimandu-i astfel calitatile dirijorale. Din dorinta de a se exprima artistic intr-o maniera autentica, paraseste emblematicul „Madrigal” si infiinteaza Corul de Camera „Accoustic”, impreuna cu cei mai valorosi colegi ai generatiei sale. Corul „Accoustic” isi construieste in scurt timp o identitate repertoriala noua si o sonoritate proprie, la acest lucru contribuind colaborarile cu lumea teatrului, concertele si imprimarile de muzica contemporana realizate in colaborare cu Uniunea Compozitorilor si Muzicologilor din Romania.

    In anul 2009 debuteaza la pupitrul Orchestrei Simfonice Bucuresti in cadrul spectacolelor-eveniment „Asculta, Simte, DescOpera” alaturi de tenorul Vlad Mirita. Acesta este inceputul unui lung sir de spectacole-eveniment pe care le va face in sali importante sau in aer liber alaturi de vedete din toate genurile muzicale, preferand pentru o perioada proiectele pop-rock simfonic, spatiile neconventionale si zona experimentala a manifestarilor muzical-artistice.

    Anul 2012 ii aduce o linistire a activitatii si o cristalizare a aspiratiilor dirijorale. Castiga concursul organizat de Opera Nationala Bucuresti pentru postul de Maestru de cor si incepe o frumoasa ucenicie si activitate dirijorala alaturi de legendarul Stelian Olariu. In egala masura cu Marin Constantin, acesta avea sa traseze o ultima tusa asupra personalitatii dirijorale in formare a inca tanarului dirijor Daniel Jinga. Va invata aici meseria de „maestru de cor”, va asista si va pregati el insusi premiere puse in scena de Opera Nationala Bucuresti.

    In paralel, continua sa fie prezent ca dirijor cu o multitudine de orchestre din Bucuresti sau din tara. Se apropie de genul musical si debuteaza la pupitrul Teatrului National de Opereta „Ion Dacian”. Concerteaza la Ateneul Roman, Sala Radio, Sala Palatului, Palatul Patriarhiei, etc., spectacolele sale devenind tot mai cunoscute si apreciate.

    In 2015 este numit dirijor principal al Orchestrei Simfonice „Muntenia” din Targoviste si incepe o revigorare a activitatii concertistice a acestui ansamblu, aducand alaturi de el o pleiada de instrumentisti foarte valorosi si experimentati din Capitala. Tot acum incepe colaborarile cu Gheorghe Zamfir si corul „Song”, concretizate in turnee si spectacole-eveniment ramase de referinta. In anul 2016 devine dirijor principal al Orchestrei Metropolitane Bucuresti, la pupitrul careia sustine o serie de gale, productii independente de musical, spectacole-eveniment desfasurate „open air” sau in sali de spectacole emblematice.

    In 2017, alaturi de Orchestra Metropolitana Bucuresti si Orchestra Simfonica „Muntenia”,  Daniel Jinga  a realizat discul „Rapsodiem”, care cuprinde cele doua rapsodii enesciene si suita „Valurile Dunarii”, compusa de Iosif Ivanovici.

    In ultimii ani s-a remarcat in gale si spectacole de opera precum seria galelor „Trei tenori” sustinuta cu Orchestra Metropolitana Bucuresti, pe intreg teritoriul Romaniei, concertele de gala extraordinare oferite la Tel Aviv, la Washington – Kennedy Center si Viena –  Das Muth Concert hall,  reprezentatiile operei „Rigoletto” la Opera Nationala Bucuresti, productii cu „Traviata”, “Tosca” si “Boema” pe diverse scene ale tarii, dar si „Romeo si Julieta” de Prokofiev in concert, precum si importantul eveniment al prezentarii in concert la pupitrul orchestrei si corului ONB, a operetei „Crai Nou” de Ciprian Porumbescu, la Musikverein Viena.

    In anul 2023, Daniel Jinga a mai dirijat spectacolul „Rigoletto” la Opera din Baku, Azerbaidjan si a semnat conducerea muzicala a premierei musicalului „Fantoma de la Opera” de Andrew Lloyd Webber la Opera Nationala Bucuresti.

    In perioada ianuarie 2019 – decembrie 2020 a fost Director Artistic al Operei Nationale Bucuresti. Din martie 2021 este Manager-Director general al Operei Nationale Bucuresti.

    Valentina Nafornita

    La scurt timp dupa absolvirea Universitatii Nationale de Muzica din Bucuresti, Valentina Nafornita a castigat concursul BBC Cardiff Singer of the World si si-a inceput cariera internationala de cantareata de opera.
    Ca tanara membra a ansamblului Operei de Stat din Viena, Valentina Nafornita si-a dezvoltat un repertoriu vast. „Papagena” sa din Flautul fermecat de Mozart a fost urmata de mai multe debuturi remarcabile, printre care “Musetta” (La Bohème), „Susanna” (Le nozze di Figaro), „Pamina” (Die Zauberflöte), „Norina” (Don Pasquale), „Zerlina” (Don Giovanni), „Adina” (L’elisir d’amore), „Oscar” (Un ballo in maschera) si „Ilia” (Idomeneo).
    Debutul sau in rolul „Zerlina” la Festivalul de la Salzburg din vara anului 2014 a fost urmat de aparitii la Opéra national de Paris in rolul titular din Iolanta, la Opéra de Lausanne in rolul „Contessa” din Le nozze di Figaro si la Operele de Stat din Hamburg, Berlin si München, Teatro alla Scala din Milano.
    Alte momente importante din cariera sa includ rolurile „Helena” in Visul unei nopti de vara de Britten la Opera de Stat din Viena, „Musetta” (La Bohème) la Teatro de Liceu din Barcelona, „Fiordiligi” (Così fan tutte) la Teatro del Maggio Musicale din Florenta sub bagheta lui Zubin Mehta si o adaptare cinematografica a operei La Bohème pentru RAI Italia.
    In stagiunea 2022/ 23, Valentina Nafornita revine la Teatro del Maggio Musicale din Florenta, unde apare pentru prima data pe scena in rolul „Micaëla” din Carmen de Bizet. Cu mare succes si-a facut debutul si la Teatro Carlo Felice din Genova in rolul „Rosalinde” din Die Fledermaus, in regia muzicala a lui Fabio Luisi.
    In stagiunea 2023/24 debuteaza ca „Mimì” (La Bohème) la Opera de Stat din Berlin si va interpreta, din nou, rolul „Zerlina”, de data aceasta la Teatro San Carlo din Napoli.
    Artista lucreaza in mod regulat cu dirijori de talie mondiala precum Bertrand de Billy, Guillermo García Calvo, Karel Mark Chichon, Gustavo Dudamel, Ádám Fischer, Louis Langrée, Cristian Mandeal, Ingo Metzmacher, Kazushi Ono, Evelino Pidò, Peter Schneider si Franz Welser-Möst, Keri-Lynn Wilson, Simone Young si Massimo Zanetti.
    Primul ei album, Romance, a fost lansat de casa de discuri Alpha in 2020, fiind apreciat de critica muzicala.

    Stefan Pop

    Nascut in Bistrita, avand o pregatire muzicala solida dupa studiul viorii timp de doisprezece ani, Stefan Pop a absolvit Academia de Muzica „Gheorghe Dima” (catedra de canto) din Cluj Napoca. Dupa ce a castigat majoritatea concursurilor nationale de canto, in anul 2008, la varsta de 21 de ani, a debutat in rolul Nemorino din opera „L’elisir d’amore” de Gaetano Donizetti pe scena Operei Nationale Romane din Timisoara si in opera „Il Matrimonio Segretto” de Domenico Cimarosa la Opera Maghiara din Cluj- Napoca. In martie 2009 a fost invitat sa cante la premiera mondiala a lucrarii „Colinda-Balada op. 46? de György Kurtág alaturi de Orchestra Filarmonicii Transilvania din Cluj Napoca. Debutul sau international, spectaculos, a avut loc in luna decembrie a anului 2009 la varsta de doar 22 de ani, cu rolul Alfredo din opera „La Traviata” de Giuseppe Verdi la „Teatro dell’Opera” din Roma in celebra productie regizata de Franco Zeffirelli. Curand a urmat debutul la Opera Nationala Greaca, tot in opera „La Traviata”.

    La 23 de ani, in 2010, a castigat doua dintre cele mai importante concursuri internationale de canto la doar sapte zile diferenta, pe doua continente diferite: Operalia, gazduita de „Teatro alla Scala” din Milano sub atenta indrumare a maestrului Placido Domingo, unde a fost printre putinii concurenti din intreaga istorie a concursului care au castigat doua premii in aceeasi seara, premiul I si premiul publicului si 6th International Music Competition din Seul, unde a castigat premiul I.

    Dupa ce a castigat Operalia, Stefan Pop a debutat la „Teatro Verdi” din Trieste (2010) in rolul Nemorino din opera „L’elisir d’amore” si la Opera de Stat din Hamburg (2011) iar la Opera de Stat din Viena (2011), sub bagheta lui Evelino Pido, a debutat cu rolul Elvino din opera „La Sonnambula” de Vincenzo Bellini. Anul 2013 i-a adus debutul la Teatrul Bolsoi din Moscova in rolul lui Alfredo si, de asemenea, debutul in rolul titular din opera “Faust” de Charles Gounod la Opera Nationala din Bucuresti.  

    In iunie 2014 a debutat in rolul Rodolfo, in varianta de concert a operei „La bohème” de Giacomo Puccini, la „Salle Pleyel” din Paris, alaturi de Patrizia Cioffi (Mimi). Mai tarziu, in august 2014, a debutat si in rolul cantaretului italian din opera „Der Rosenkavalier” de Richard Strauss la renumitul Festival de la Salzburg, spectacol disponibil si pe DVD. Tot in 2014 a cantat in „La Traviata” la Opera Menorca alaturi de Leo Nucci si Norah Amselem. In februarie 2015, Stefan Pop a debutat in opera “Don Giovanni” de Wolfgang Amadeus Mozart la Opera „Bastille” din Paris, alaturi de o distributie de exceptie, sub bagheta lui Alain Altinoglu. A participat la doua festivaluri importante de opera, Festivalul Menuhin din Gstaad, Elvetia, in rolul Don Ottavio din opera Don Giovanni (alaturi de Tatiana Lisnic si Erwin Schrott) si la Festivalul “George Enescu” de la Bucuresti, intr-un concert in aer liber condus de David Crescenzi. In noiembrie 2015 i s-a oferit titlul de cetatean de onoare al orasului natal, Bistrita.

    Ruxandra Donose

    Printre cele mai cunoscute si apreciate mezzosoprane din generatia sa, Ruxandra Donose a captat atentia publicului si a criticii de specialitate in teatre de opera si sali de concerte din intreaga lume. Asociata initial mai mult cu stilul Belcanto, muzica lui Mozart sau muzica franceza, in ultimii ani s-a indreptat spre repertoriul dramatic german si italian, bucurandu-se de un enorm succes in rolul Kundry din opera „Parsifal“ de Wagner cu Filarmonica din Berlin sub bagheta lui Sir Simon Rattle, in Elektra din opera „Orest“ de Manfred Trojahn la Opera din Zu¨rich sau Sieglinde in „Walkiria“ de Wagner, la Londra, sub bagheta lui Vladimir Jurowski.

    Intr-o cariera care se desfasoara de peste 30 de ani la nivel international, Ruxandra Donose a cantat pe cele mai mari scene de opera ale lumii, de la Royal Opera Covent Garden, Londra pana la Metropolitan New York, trecand prin Wiener Staatsoper, Theater an der Wien, Opera Paris Bastille, The´atre de Chatelet Paris, Ope´ra de Lyon, Teatro Real Madrid, Opernhaus Zu¨rich, Grand The´atre de Gene`ve, Deutsche Oper Berlin, Bayerischer Staatsoper Mu¨nchen, Teatro la Fenice Venezia, Grande Teatro di Torino, Opera Bolshoi din Moscova, Opera din Praga, Opera din Budapesta, Opera din Beijing, Opera din Shanghai, ca si Toronto Opera Company, San Francisco Opera, Los Angeles Opera, Chicago Opera, Philadelphia Opera, San Paolo Opera, Opera din Copenhaga, Opera din Helsinki, Glyndebourne Festival, Grange Park Opera, Sn Festival in Singapore, Festivalul de la Salzburg si multe altele.

    De asemenea, a fost solista in concerte sau a sustinut recitaluri in cele mai reputate sali de concert din lume de la Wigmore Hall, Royal Festival Hall, Barbican Theatre din Londra, la Carnegie Hall din New York, trecand prin Konzerthaus Viena, Musikverein Viena, Salle Pleyel Paris, Tokyo Bunka Kaikan, Ceaikovski Hall din Moscova, Sala Gasteig din Mu¨nchen, Tonhalle Zu¨rich etc. A colaborat cu dirijori precum Sergiu Celibidache, Claudio Abbado, Mariss Jansons, Pierre Boulez, Sir Colin Davis, Zubin Mehta, Charles Dutoit si alti artisti importanti.

    Ruxandra Donose a interpretat si a inregistrat si mult repertoriu baroc pentru EMI, Deusche Gramphone, Decca, Naive si alte importante case de discuri, cu orchestre ca Armonia Atenea, La Cetra, Concerto Ko¨ln, I Barrochisti etc. Repertoriul sau mai cuprinde si multe lucrari vocal simfonice sau lieduri. Inregistrarea ei cu Stabat Mater de Dvorák sub bagheta lui Giuseppe Sinopoli a fost nominalizata la cea de-a 44-a editie a premiilor Grammy.

    Printre proiectele sale din viitorul apropiat se numara recitaluri de lied la Viena, opera „Tristan si Isolda” de Wagner la Tokio, sub bagheta lui Marek Janowski si premiera americana a operei „Innocence” de Kaija Saariaho la opera din San Francisco.

  • Turneul Național Vioara lui Enescu 2024, la Ateneul Român din București, pe 18 noiembrie. Cele patru viori ale lui George Enescu în recital extraordinar

    Editia a 13-a a longevivului turneu national „Vioara lui Enescu” aduce, in premiera absoluta, toate cele patru viori care i-au apartinut compozitorului George Enescu impreuna, in mai multe recitaluri in orase din Romania. Cele patru instrumente se afla in patrimoniul Muzeului National „George Enescu” din Bucuresti si sunt clasate in categoria Tezaur. „Valoarea unei viori creste de-a lungul timpului prin cantat”, spune violonistul Gabriel Croitoru, initiatorul, acum 13 ani, alaturi de pianistul Horia Mihail si muzicologul Oltea Serban-Parau, al Turneului National Vioara lui Enescu: ”Viorile trebuie cantate. Nici o vioara noua nu poate sa sune precum una de cateva sute de ani, pentru ca cea veche a fost cantata de nenumarate ori si asa si-a imbunatatit sunetul. Instrumentele sunt facute ca sa traiasca, iar ele pot trai doar daca sunt folosite.” – Gabriel Croitoru

    Dupa deschiderea de la Palatul Culturii din Iasi si un al doilea concert la Galati (pe 14 noiembrie, la Teatrul National de Opereta „Nae Leonard”), cele patru viori se vor reuni pe scena Ateneului Roman din Bucuresti luni, 18 noiembrie, de la ora 19:00.

    Ultimele bilete ramase se pot achizitiona online de aici: Turneul National Vioara lui Enescu XIII – OVE.ro
    Cei patru violonisti care vor canta la cele patru instrumente sunt Gabriel Croitoru, pe vioara Guarneri del Gesù „Catedrala” din 1731 – instrument la care canta din 2008, realizand pana acum nu mai putin de 12 turnee nationale pentru promovarea acesteia din anul 2012 pana in prezent, cel din 2024 fiind al 13-lea, Simina Croitoru, pe vioara Paul Kaul din 1931, Paul Raducanu, pe vioara Paul Kaul din 1930 si Mircea Dumitrescu pe vioara Frères Pierre si Hippolyte Silvestre din 1835. Alaturi de cei patru violonisti, pe scena va fi pianistul Horia Mihail, impreuna cu care violonistul Gabriel Croitoru a inceput in anul 2012 Turneul National Vioara lui Enescu.
    4 VIORI ENESCU (c) Virgil Oprina
    Dupa concertul de la Iasi, violonistul Gabriel Croitoru rememoreaza momentele de inceput ale acestui turneu: „Aproape nu-mi vine sa cred ca este a 13-a editie a acestui turneu care initial s-a manifestat in cele mai putin propice locuri pentru muzica clasica, respectiv, in camine culturale, parcuri, sali de sport.. .in tot felul de locuri in care muzica clasica nu reuseste sa ajunga. Turneul s-a imbogatit anul acesta cu celelalte trei viori de patrimoniu, care vor fi impreuna pe scena si ma bucur sa o am langa mine pe fata mea, pe Simina si pe doi dintre masteranzii mei. Va invitam sa veniti sa ascultati sunetul a patru viori celebre.” – Gabriel Croitoru
    Dupa Bucuresti, urmeaza alte trei concerte in Romania: la Brasov (27 noiembrie), Deva (28 noiembrie) si Bistrita (29 noiembrie).

    Turneul Vioara lui Enescu urmeaza a-i incanta si pe romanii din diaspora in luna decembrie, la Bologna.

    VIOARA ENESCU 4 (c) Virgil Oprina
    Istoria calatoriilor viorii lui Enescu, din 2012 pana in prezent, toate realizate impreuna cu pianistul Horia Mihail, este deosebit de diversa: vioara lui Enescu a ajuns in camine culturale din sate aflate in cele mai indepartate colturi ale Romaniei, unde sunetul Marii Muzici nu ajunsese niciodata, in sali de sport din licee in care veneau copii curiosi sa vada si sa auda cum suna o vioara celebra acolo unde ei alearga la ora de educatie fizica, in orase mari si mici ale tarii dar si la Sala Radio din Bucuresti sau in marile sali de concerte din Beijing, Londra, Spania, Portugalia. În turneul din acest an, toate cele patru viori ale lui George Enescu vor calatori prin tara.
    Viorile Guarneri del Gesù – „Catedrala”, Paul Kaul model Enescu, Paul Kaul si Frères Silvestre au apartinut lui George Enescu si se afla in administrarea Muzeului National ”George Enescu”.
    Cele patru instrumente au fost donate statului roman de catre sotia muzicianului, Maria Cantacuzino Enescu, odata cu infiintarea muzeului, in 1956.
    Cele patru viori ale lui George Enescu la Iasi

    Detalii pe www.vioaraluienescu.ro

    PROGRAM MUZICAL „VIOARA LUI ENESCU” 2024

    Pugnani-Kreisler – Preludiu si Allegro
    Poldini-Kreisler – Poupée valsante  
    Solist: Gabriel Croitoru   
        
    Fr. Kreisler – Liebesleid
    Gr. Dinicu – Hora staccato
    Solist: Paul Raducanu   
        
    Fr. Kreisler – Liebesfreud
    Gr. Dinicu – Hora martisorului
    Solist: Mircea Dumitrescu

    S. Dinicu – Reverie
    Gr. Dinicu – Ciocarlia
    Solist: Simina Croitoru

    Ch. Dancla – Ah! vous dirai-je, maman!
    G. Enescu (arr. G. Croitoru) – Balada
    P. Sarasate (arr. Croitoru) – Navarra
    Solisti: Gabriel Croitoru, Simina Croitoru, Paul Raducanu, Mircea Dumitrescu

    La pian: Horia Mihail

    ITINERAR „VIOARA LUI ENESCU” 2024

    12 noiembrie – Iasi, Palatul Culturii
    14 noiembrie – Galati, Teatrul National de Opera si Opereta “Nae Leonard”, in Festivalul International Leonard – editia a 20-a
    18 noiembrie – Bucuresti, Ateneul Roman
    27 noiembrie – Brasov, Sala Patria
    28 noiembrie – Deva, Sala Pro Arte
    29 noiembrie – Bistrita, Sinagoga

    4 decembrie – Bologna, Hotel I Portici
    Vioara lui Enescu la Iasi

    Producator: Pro Contemporania
    Partener de traditie: JTI
    Partener: Muzeul National „George Enescu”
    Coproducator: Radio Romania
    Partener cultural: The Culture Club
    Coproducatori: Radio Romania Actualitati, Radio Romania Cultural, Radio Romania Muzical, Radio Romania Regional
    Parteneri culturali nationali: Institutul Cultural Roman, Universitatea Nationala de Muzica din Bucuresti, Centrul National de Arta Tinerimea Romana
    Parteneri media: Radio Romania Actualitati, Radio Romania Cultural, Radio Romania Muzical, Radio Romania Regional, Mediatrust, Romania TV, Liternet, Agentia de carte, Ziarul Metropolis, RFI Romania, Cronicari digitali, www.demilioane.ro, Ordinea Zilei.

    Parteneri culturali si organizatori locali: Filarmonica George Enescu din Bucuresti, Filarmonica din Brasov, Consiliul judetean Vrancea, Teatrul National de Opera si Opereta “Nae Leonard”, Centrul Cultural Dragan Muntean Deva, Primaria Municipiului Deva, Colegiul National Decebal din Deva, Asociatia Dobondi Art, Primaria Municipiului Bistrita, Centrul cultural George Cosbuc din Bistrita, Palatul Culturii din Bistrita, Ateneul National din Iasi, Palatul Culturii din Iasi, Asociatia pentru comunicare, transparenta si arta ACTA, Asociatia culturala Culture Joy, Asociatia pentru comunicare, transparenta si arta
    Violonistul Gabriel Croitoru si pianistul Horia MIhail

    POVESTEA CELOR PATRU VIORI

    Vioara Joseph Guarnieri – „Catedrala” din 1731, doua viori Paul Kaul din anii 1930 si 1931 si o vioara Frères Silvestre, Pierre si Hippolyte din 1835 care i-au apartinut marelui artist roman sunt clasate la categoria „Tezaur”. Instrumentele, atinse de magia unuia dintre cei mai insemnati interpreti ai secolului XX, suscita in continuare un interes special.

    George Enescu a fost posesorul unei viori Stradivari (cel mai stralucit si mai scump constructor de viori din lume) dar a preferat un instrument Guarneri del Gesù din 1731, despre care afirma: „n-are poate o putere covarsitoare, in schimb are o mladiere extraordinara care are darul sa ma incalzeasca. Scoate vioara mea vibratiuni cari corespund de minune starilor mele sufletesti.(…) Stradivarius l-as putea compara cu o soprana lejera, iar Guarnerius cu o mezzosoprana dramatica” (Rampa, 26 oct. 1931). Denumita „Catedrala”, vioara Guarnerius este cea mai valoroasa. Fabricata in anul 1731 de Giuseppe Guarneri (1698-1744), cunoscut si sub numele del Gesù, unul dintre cei mai insemnati lutieri cremonezi, vioara poarta inscriptia celebrului ei fauritor: Guarnerius fecit / Cremonae anno 1731(?) – IHS.
    Dupa 1930, la Paris, Enescu il cunoaste pe Paul Kaul (1875-1951), celebru lutier francez care ii confectioneaza o vioara, admirabila din punct de vedere al sunetului, dar si al constructiei. Maestrul este foarte multumit, afirmand: „e ceva mai mare si mai usoara pentru forta mea”. In colectia muzeului exista doua asemenea instrumente, dintre care unul a fost creat special pentru George Enescu, purtand inscriptia Paul Kaul, Paris, AN 1931. Georges Enesco. Modèle que j’ai créé spécialement pour Georges Enesco grand artiste.

    Muzeul detine inca o vioara Paul Kaul, datata 1930. Datorita prestigiului lui Enescu, Paul Kaul a obtinut comenzi importante pe piata americana, fapt care i-a asigurat celebritatea si o situatie financiara confortabila. Intre muzicianul roman si lutierul francez s-a consolidat o relatie de prietenie, dar si de colaborare artistica. George Enescu la pian si Paul Kaul la vioara au sustinut cateva recitaluri pe scene pariziene.
    Un alt instrument care a apartinut lui George Enescu este o vioara confectionata de fratii lyonezi Pierre si Hippolyte Silvestre, un instrument remarcabil datand din prima jumatate a secolului al XIX-lea, inscriptionat in latina cu urmatorul text: Petrus et Hipolitus fratres Silvestre fecerunt lugduni anno 1835

    ***
    Gabriel Croitoru (n. 1965, Galati) este violonistul care a castigat prin concurs, in anul 2008, privilegiul de a canta pe vioara Guarneri del Gesu supranumita „Catedrala”, pe care a cantat George Enescu (instrument pus la dispozitie si aflandu-se in patrimoniul Muzeului National „George Enescu”). Cu o ampla cariera internationala, Gabriel Croitoru este la ora actuala solist-concertist al Filarmonicii „Paul Constantinescu” din Ploiesti (din anul 1987), membru (vioara I) al Cvartetului de Stat „Transilvan” al Filarmonicii „Transilvania” din Cluj-Napoca, profesor universitar dr. la Universitatea Nationala de Muzica Bucuresti, iar in perioada 2010-2022 a fost solist-concertist al Orchestrelor si Corurilor Radio Romania. În turneul ”Vioara lui Enescu” canta pe vioara Guarneri del Gesu supranumita „Catedrala” ce i-a apartinut lui George Enescu.
    Simina Croitoru (n. 1990, Bucuresti) a inceput studiul instrumentului la cinci ani, cu mama sa, Ioana Croitoru. A lucrat cu tatal sau, Gabriel Croitoru, la clasa caruia s-a perfectionat la Universitatea Nationala de Muzica din Bucuresti, iar in anul 2020 a obtinut titlul de doctor in muzica. A castigat importante premii la competitii nationale si internationale si a sustinut numeroase concerte in compania tuturor filarmonicilor din tara, dar si alaturi de orchestre simfonice din strainatate (Austria, Germania, Finlanda, Mexic, China, etc). Din anul 2016, si-a inceput cariera didactica in cadrul Universitatii Nationale de Muzica din Bucuresti. In turneul „Vioara lui Enescu” canta pe o vioara Paul Kaul ce i-a apartinut lui George Enescu (instrument pus la dispozitie si aflandu-se in patrimoniul Muzeului National „George Enescu”).
    Paul Raducanu (n. 1996, Bucuresti) s-a nascut intr-o familie de muzicieni care i-a asigurat un mediu propice pentru dezvoltarea sa. A inceput studiul viorii la Colegiul National de Muzica „George Enescu” din Bucuresti, studiind cu profesorii Sorin Dragan si Alina Ghiugan. A participat la concursuri internationale si la olimpiade unde a castigat numeroase premii I. In anul 2009, a fost bursier al Fundatiei „Principesa Margareta a Romaniei”, avand astfel sansa sa-si achizitioneze o vioara proprie. A participat la cursuri de maiestrie cu Liviu Prunaru si Emilian Piedicuta. In prezent, este masterand al UNMB la clasa reputatului violonist si profesor, Gabriel Croitoru. In turneul „Vioara lui Enescu” canta pe o vioara Paul Kaul ce i-a apartinut lui George Enescu (instrument pus la dispozitie si aflandu-se in patrimoniul Muzeului National „George Enescu”).
    Mircea Dumitrescu (n. 1998, Bucuresti) a descoperit vioara la varsta de 4 ani, cand strabunicul sau l-a invatat primele note. La varsta de 11 ani a fost numit „micul Paganini” de mass-media nationala. Absolvent al Universitatii Nationale de Muzica Bucuresti, a castigat premiul I la peste 60 de concursuri, printre care 25 internationale. A participat la foarte multe festivaluri, printre cele mai importante se numara Festivalul International Pablo Casals de la Prades (2015), in 2017 a participat intr-un turneu international alaturi de orchestra LES DISSONANCES condusa de maestrul David Grimal, iar in 2019 a avut onoarea de a participa impreuna cu mentorul sau, maestrul Gabriel Croitoru si cu pianistul Horia Mihail pe scena Salii Radio in turneul „Cool Sound”. In turneul „Vioara lui Enescu” canta pe o vioara Frères Pierre si Hippolyte Silvestre din 1835 ce i-a apartinut lui George Enescu (instrument pus la dispozitie si aflandu-se in patrimoniul Muzeului National „George Enescu”).

    Pianistul Horia Mihail a concertat de peste 1000 de ori cu marea majoritate a orchestrelor simfonice din Romania, inclusiv cu Filarmonica „George Enescu“ din Bucuresti si cu Orchestra Nationala Radio. Dupa 14 ani de studii in Romania cu prof. Stela Dragulin, la Brasov, si prof. Constantin Ionescu-Vovu, la Academia de Muzica din Bucuresti, Mihail a urmat cursurile Universitatii din Illinois, unde a studiat cu Ian Hobson. In 1999, a primit Artist Diploma de la Boston University, unde a studiat cu Anthony di Bonaventura. A beneficiat de bursa Kate Neal Kinley Memorial Fellowship, iar in 1999 a primit premiul Esther B. & Albert S. Kahn Career Entry Award. Dupa ce a functionat o perioada de trei ani ca lector universitar la Boston University, Horia Mihail a revenit la Brasov in toamna anului 2002 ca solist al Filarmonicii si membru al deja cunoscutei formatii „Romanian Piano Trio” alaturi de violonistul Alexandru Tomescu si celistul Razvan Suma cu care a sustinut concerte de mare succes in tara si strainatate. Din 2009 artistul este solist concertist al Orchestrelor si Corurilor Radio. In aprilie 2011, artistul a inceput Turneul national de recitaluri solo cu un program integral Franz Liszt intitulat “Pianul calator – Pe urmele lui Franz Liszt”, care a stat la baza unui CD live aparut la Editura Casa Radio, proiect pe care artistul l-a continuat pana astazi. Proiectul Duelul viorilor – Stradivarius vs. Guarneri l-a adus alaturi de violonistii Liviu Prunaru si Gabriel Croitoru in fiecare an incepand din 2011, iar proiectul Cele trei dive alaturi de celebrele cantarete Ruxandra Donose, Teodora Gheorghiu si Leontina Vaduva la Iasi, Cluj si Timisoara.  Proiectele in care artistul este implicat din 2011 pana in prezent sunt Pianul calator, Duelul viorilor, alaturi de Liviu Prunaru si Gabriel Croitoru, Flautul de aur, alaturi de flautistul Ion Bogdan Stefanescu si Vioara lui Enescu, alaturi de Gabriel Croitoru. Actualmente este solist concertist al Orchestrelor si Corurilor Radio si al Filarmonicii din Brasov.

  • TIFF Unlimited aduce Filme cu sens: Sauna Secretelor, Despre trup și suflet, Soldați. Poveste din Ferentari

    TIFF Unlimited, platforma de video-on-demand a Festivalului International de Film Transilvania (TIFF), continua sa aduca in atentia publicului filme independente, premiate international, disponibile pe tot parcursul anului. Prin noul proiect TIFF Unlimited – filme cu sens platforma lanseaza pe parcursul lunii noiembrie 2024 colectii de filme tematice, care exploreaza teme sociale actuale, invitand spectatorii sa priveasca dincolo de conventii si sa adopte o noua perspectiva asupra realitatilor contemporane. #WeAreAllTheSame, Female Focus, Politics, Know Your Neighbours si Environment Counts, colectiile de de filme – un mix de documentare si filme de fictiune, incurajeaza introspectiile, discutiile despre diversitate, echitate de gen, mediu si politica – https://unlimited.tiff.ro/filme-cu-sens

    Printre titlurile incluse se regasesc productii internationale si romanesti premiate la festivaluri de renume. Pe platforma sunt disponibile deja primele titluri:

    Sauna Secretelor de Anna Hints – cel mai bun documentar european in 2023 (Premiile Academiei Europene de Film), propunerea Estoniei la Oscar in 2024. Povestea vindecatoare a mai multor femei din Estonia care se intalnesc frecvent in intunericul unei saune traditionale cu fum si isi confeseaza cele mai adanci secrete.
    Imi este indiferent daca in istorie vom intra ca barbari de Radu Jude – castigator al Globului de Cristal la Festivalul International de Film de la Karlovy Vary. Filmul prezinta povestea realizarii unei reconstituiri istorice pentru un spectacol de strada.
    Soldatii. Poveste din Ferentari de Ivana Mladenovic, spune povestea lui Adi, un antropolog de 40 de ani, care se muta in Ferentari pentru a documenta un doctorat despre manele. Acolo, il intalneste pe Alberto, un rom sarac, fost puscarias, care promite sa il ajute sa cunoasca cantareti. Destul de repede, cei doi incep o relatie.
    Taramul binecuvantat de Francis Lee, premiat la Sundance in 2017 cu Premiul de Regie. Filmul spune povestea de dragoste emotionanta, dar lipsita de sentimentalisme, dintre un tanar fermier britanic si un muncitor roman.
    Despre trup si suflet de Ildikó Enyedi, o poveste de dragoste atipica, intre doi introvertiti care descopera, printr-o intamplare, ca au acelasi vis in fiecare noapte. Castigator al Ursului de Aur, Premiul FIPRESCI si Premiul Juriului Ecumenic la Festivalul de Film de la Berlin in 2017.
    Pe parcursul lunii noiembrie vor fi disponibile si alte titluri:

    Imaculat de Monica Stan si George Chiper – Lillemark, castigator a trei premii in cadrul celei de-a 78-a editie a Festivalului International de Film de la Venetia in 2021.


    Patrick si balena de Mark Fletcher, o poveste fascinanta despre legatura extraordinara dintre un barbat si o balena casalot pe nume Dolores.
    Stray Bodies primul documentar al Elinei Psykou este un road-movie intim si provocator despre modul in care patru femei din Europa ocolesc legile tarilor lor pentru a-si satisface nevoile fundamentale legate de viata si moarte.
    In Hollywoodgate, prezentat la Festivalul de Film de la Venetia 2023, documentaristul egiptean Ibrahim Nash’at surprinde cercul interior al talibanilor dupa retragerea SUA din Afganistan.
    Dust to Dust de Kôsai Sekine este castigatorul premiului Human/Nature Award 2024, un premiu creat pentru a promova un film care exemplifica teme de mediu orientat spre solutii.
    This Stolen Country of Mine de Marc Wiese. In Ecuador, un lider indigen si un jurnalist lupta impotriva Chinei, care jefuieste resursele naturale ale tarii lor si preia controlul asupra evenimentelor politice.
    –
    Proiectul „TIFF Unlimited – filme cu sens” este co-finantat de AFCN – Administratia Fondului Cultural National.
    Proiectul nu reprezinta in mod necesar pozitia Administratiei Fondului Cultural National. AFCN nu este responsabila de continutul proiectului sau de modul in care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt in intregime responsabilitatea beneficiarului finantarii.
    –

    TIFF Unlimited este platforma de streaming a Festivalului International de Film Transilvania, disponibila online si in aplicatiile iOS si Android (mobile si TV), cu un catalog de peste 300 de filme independente, premiate, si productii video proprii, actualizat constant.
    Platforma poate fi accesata pe baza de abonament lunar sau anual.
    Detalii pe unlimited.tiff.ro

  • „Cântecul de lebădă” al lui Mozart: Concertul în la major pentru clarinet şi orchestră la Sala Radio

    Ati ascultat vreodata ultima creatie finalizata de Mozart, cu doar cateva saptamani inainte de trecerea sa in nefiinta, considerata un „cantec de lebada” al genialului compozitor? Concertul in la major pentru clarinet si orchestra va fi cantat la Sala Radio, miercuri, 20 noiembrie 2024 (19.00), de Orchestra de Camera Radio, in interpretarea solistica a tanarului clarinetist multipremiat international Radu Grelus. Evenimentul se va derula sub bagheta dirijorului britanic Christopher Warren-Green, care a devenit extrem de cunoscut publicului larg gratie implicarii sale in evenimentele majore din viata Familiei Regale britanice. A fost invitat sa dirijeze la serviciile de nunta ale Majestatii Sale Regele Charles al III-lea si Majestatii Sale Regina Camilla, ale Altetei Sale Regale Printul si Printesa de Wales (Printul William si Kate Middleton) si ale Ducelui si Ducesei de Sussex (Printul Harry si Meghan Markle). De asemenea, a dirijat Orchestra de Camera din Londra cu ocazia celei de-a 80-a aniversari a Majestatii Sale Regina Elisabeta si Orchestra Philharmonia pentru concertul de 90 de ani al Majestatii Sale la Teatrul Regal, Drury Lane. Programul serii de la Sala Radio mai cuprinde Rossini – Uvertura operei L’italiana in Algeri si Beethoven – Simfonia nr. 4.

    Dirijorul britanic CHRISTOPHER WARREN-GREEN este directorul muzical al London Chamber Orchestra din Marea Britanie. Este dirijor laureat si consilier artistic al Orchestrei Simfonice din Charlotte, Carolina de Nord, dupa un mandat de 12 ani ca director muzical. In 2022, a sarbatorit o cariera profesionala de 50 de ani, timp in care a dirijat orchestre eminente din intreaga lume, printre care Orchestra din Philadelphia, Orchestra din Minnesota, orchestrele simfonice din Detroit, Houston, Toronto, Seattle si Vancouver, precum si Orchestra Simfonica Nationala din Washington D.C. s.a. In Marea Britanie, a colaborat cu orchestrele Philharmonia, Royal Philharmonic, London Philharmonic, Royal Liverpool Philharmonic si Royal Scottish National. In Europa, a dirijat Orchestre National de Belgique, Beethoven Orchestra Bonn, Orchestre National de Montpellier, Orchestra Simfonica RTÉ, Orchestra Simfonica a Islandei si, in Asia de Est, orchestrele simfonice Hong Kong Philharmonic, NHK Symphony, Yomiuri Nippon, Singapore, Sapporo si KBS.

    Dirijor si violonist, Christopher Warren-Green si-a inceput cariera la varsta de 17 ani, iar la 21 de ani a fost numit concertmaestru al Orchestrei Nationale BBC din ?ara Galilor, apoi a ocupat aceeasi pozitie in Orchestra Philharmonia sub bagheta lui Riccardo Muti si, mai tarziu, a devenit concertmaestru al orchestrei Academiei St. Martin in the Fields, sub bagheta lui Sir Neville Marriner. Este membru al Academiei Regale de Muzica, unde a fost profesor timp de opt ani.
    CHRISTOPHER WARREN-GREEN (c) Jeff Cravotta

    RADU GRELUS, in prezent clarinetist al Orchestrei de Camera Radio, si-a inceput calatoria muzicala in Sibiu, sub indrumarea tatalui sau. Debutul sau promitator a avut loc in 2010, cand a castigat prima editie a concursului „Drumul spre celebritate”, organizat de Radio Romania Cultural. Au urmat participari si distinctii la concursuri atat in tara cat si pe plan international, cum ar fi premiul 2 si premiul special „Regione Puglia” la Concursul International Saverio Mercadante din Italia, premiul 3 la Concursul International Gheorghe Dima din Cluj, premiul 1 la Concursul Lions Club din Timisoara si la Concursul International de Clarinet si Saxofon din Iasi, cat si premiul 3 la Concursul International Thomas Kutti din Augsburg, Germania.
    Dornic sa-si perfectioneze talentul, Radu a urmat studiile avansate la Academia de Muzica din Basel, Elvetia, unde a absolvit sub indrumarea lui Francois Benda. Ca solist a fost prezent alaturi de Orchestrele Filarmonicilor din Sibiu, Cluj si Timisoara, cat si alaturi de ansambluri camerale precum Orchestra de Camera Radio si Orchestra de Camera a Academiei din Basel.

    Interpretarile sale au putut fi remarcate in prestigioase sali de concert din Europa, precum Musikverein din Viena, Tonhalle Zurich, sala Filarmonicii din Paris, Philharmonie si Konzerthaus din Berlin sau Victoria Hall din Geneva, ca membru al Orchestrei Romane de Tineret, al Orchestrei de Tineret a Elvetiei si al Romanian Chamber Orchestra.
    Radu Grelus

    Concertul va fi transmis LIVE pe calea undelor – pe toate frecventele Radio Romania Cultural si Radio Romania Muzical. De asemenea, concertul poate fi ascultat LIVE online, pe site-urile celor doua posturi de radio, si prin intermediul aplicatiei Radio Romania, disponibila pe dispozitive Android si iOS.

    Biletele sunt disponibile in sistem online pe www.bilete.ro si in Reteaua Bilete.ro. Biletele se pot achizitiona si de la casa de bilete a Salii Radio (tel. 021 314.68.00). Pentru programul casei de bilete, va rugam sa consultati site-ul oficial www.salaradio.ro – sectiunea Bilete.