el si-a pus cafeaua
linistit in ceasca,
laptele l-a pus
in ceasca de cafea,
zaharul l-a pus
in cafeaua cu lapte
si cu lingurita
l-a amestecat.
a baut cafeaua,
ceasca a lasat
fara sa-mi vorbeasca.
a scos o tigara,
a fumat tacut,
s-a jucat cu fumul
– cercuri a facut –
a pus, calm,
tot scrumul
intr-o scrumiera
fara sa-mi vorbeasca.
fara sa ma priveasca.
si s-a ridicat,
si-a pus palaria
cu un gest distrat,
si-a luat pe umeri
mantaua de ploaie,
pentru ca ploua,
apoi a plecat.
a plecat in ploaie
fara sa-mi vorbeasca.
fara sa ma priveasca.
(si atunci mi-am strans
fruntea grea in palme
si am plans…
am plans… )
Cafeaua de dimineata – Jacques Prevert