Ceasca de cultura

Etichetă: dacia roma daci geti

  • Fratia coifurilor regilor geti

    Langa Copuzu de astazi, in urma cu peste doua milenii, regele getilor, Dromichete, si-a facut capitala si l-a adus in lanturi pe generalul macedonean Lisimah, mana dreapta a lui Alexandru cel Mare, dupa ce i-a infrant ostile. Si astazi se mai gasesc in pamant urme ale acelor timpuri, scormonite de localnici si de arheologi. Despre tracii pagani s-a scris ca (…) se fereau de carne si imbucau doar miere, lapte si branza, straduindu-se sa vietuiasca in pace cu vecinii, drept pentru care Strabon i-a numit capnobati (…), traind numai cu aerul pe care-l trag pe nari. Altii staruiau intr-o evlavie si mai fara de seaman, lipsindu-se de femei, ktistii, adica "cei care indreapta legile" strambate de cei nevolnici, o stirpe de slaviti mulgatori de iepe, mancatori de lapte si cei mai drepti dintre oameni, asa cum au fost descrisi tracii de Homer si de Herodot. In Piscul Crasanilor, in punctele Delus, Platou si Lutarie, s-au gasit urmele de dimensiuni impresionante ale unei cetati getice, despre care Vasile Parvan a afirmat ca este Hellis, Cetatea Soarelui, resedinta lui Dromichete. Tot aici, inscriptiile tracice plaseaza locul nasterii si copilariei GEMENILOR CERESTI (APOLLO SI ARTEMIS). Acest  loc sacru s a numit NETIN DAVA -"Cetatea Nasterii"si se afla pe malul apusean al lacului Saratuica, in stanga Ialomitei. Si tot aici, pe teritoriul satului PIERSICA (Ialomita) se afla si locul unde se afla si OCHII GETILOR, la 10 km de Copuzu.

     COIFUL GETIC DE LA COTOFENESTI-OBSERVATI ULUIOAREA ASEMANARE CU IMAGINEA DE MAI SUS

    Legenda spune ca atunci, la inceputurile istoriei, regii traci, stapanitorii Lanii de Aur din cantecele orbului Homer, domnitori si peste lumea dunareana, erau uniti intre ei de un juramant tainic. O lege a tacerii invelea acest juramant pentru ca dusmanii sa nu stie ca ei isi aparau impreuna pamanturile si comorile. Vorbele vechi spun ca, de fapt, triburile tracice de pe teritoriul Romaniei erau intr-un fel unite prin infratirea regala a conducatorilor, cu mult inainte de marele Burebista. Cei alesi, initiati in «Taina Juramantului» Tracii purtau ca semn de recunoastere coifuri de aur sau de argint gravate cu semne anume, numai de ei intelese si stiute. Dar asta ar insemna o rasturnare aproape totala a ceea ce se cunoaste! Sa fi fost spatiul romanesc leaganul unei culturi extraordinare, si asta cu 3.000 de ani inainte de Hristos? O civilizatie avansata, uluitoare, despre care nu se stie inca nimic? Marii regi traci, cu nume uitate prin locurile in care s-a nascut istoria, sa fi fost uniti si prin legaturi de sange? Sa fi existat, poate, o dinastie tracogeta al carei mister nu s-a gandit inca nimeni sa-l dezlege? Iar coifurile din aur sa fi fost intr-adevar semnul primei regalitati din arcul carpatodanubiano-pontic? Cat e legenda aici si cat e adevar? Sa existe oare, ca si in cazul uluitoarei povesti a Troiei lui Schillemann, un sambure de adevar? Am enumerat doar cateva dintre teoriile si intrebarile care nu exista in niciun manual de istorie. Putini stiu insa ca, in Romania, au fost aduse la lumina cateva tezaure ce ar putea contine un raspuns. Au fost descoperite, pe rand, nu mai putin de cinci coifuri tracice, lucrate integral din aur sau argint, care contin, absolut straniu, aceleasi motive si au aproape aceleasi insemne incrustate pe ele. Coifurile din aur au fost gasite la sute de kilometri distanta unul de altul, in locuri diferite, dar toate dateaza din aceeasi epoca predacica si au asemanari uluitoare. Primul, cel mai cunoscut dintre ele, coiful de la Peretu, apoi cel din mormantul de la Cotofenesti, inca unul descoperit la Cucuteni, langa Iasi, cel de la Agighiol, dezgropat tot dintr-un mormant regal si ultimul, cel mai enigmatic dintre toate, coiful gasit nu se stie exact cum, pe malul Dunarii, langa Portile de Fier. Acesta a si disparut in mod misterios din tara, pentru a reaparea tocmai peste Ocean, intr-unul dintre cele mai mari muzee ale lumii. Cinci coifuri din metal nobil care seamana ca si cum ar fi fost faurite de aceeasi mana, desi acest lucru este imposibil. Sa fie ele semne ale legaturilor unei civilizatii uluitoare si asupra careia nimeni nu s-a straduit sa se aplece cu destul de multa osardie, exact cum par sa fie si misterioasele cranii din cristal descoperite in sapte parti ale Terrei?

    FRATIA REGILOR GETI

    COIFUL GETIC DE LA PERETU

    Fixate pe harta, locurile in care au fost descoperite coifurile din aur formeaza exact un arc de cerc intre Carpati si Dunare, care incepe din capatul sud-estic, de la Iasi, trece prin Tulcea, prin Prahova, apoi Mehedinti si se inchide in coltul sud-vestic al tarii, langa punctul de intrare a Dunarii in Romania, la Cazane. “Existenta unei legaturi stranse intre conducatorii triburilor tracice aflate la nord de Dunare sau chiar si cu cei de pe malul sudic, din Bulgaria de azi, ar putea parea, la prima vedere, speculativa, explica marele arheolog roman, profesorul Vasile Boroneant, cel care a dezgropat tezaurul din aur de la Hinova si al carui elev, Emil Moscalu, supranumit “aventurierul arheologiei romanestii a adus la lumina coifurile din mormintele de la Peretu si Agighiol si a urmarit primul “teoria Juramantului Traci. “Eu cred ca civilizatia traco-getica din zona dunareana existenta aici in urma cu 3.000 de ani era nebanuit de dezvoltata. Atinsese o amplitudine deosebita de ritual specific, religios si razboinic, era stratificata chiar institutional, sunt dovezi uimitoare ca aveau sisteme de comunicare paleoalfabetice, nedescifrate inca, si puteau fara discutie sa fabrice propriile obiecte de podoaba necesare acestor ritualuri. Chiar obiecte absolut deosebite, unicat, cum sunt coifurile si chiar marele tezaur, despre care eu cred ca era de productie autohtona, fiind pradat ulterior de populatiile migratoare care au trecut pe aici, si nu fabricat de acestia, asa cum se crede acum. Dovada complexitatii nebanuite a lumii tracice este existenta obiectelor uimitor de importante si de complexe descoperite in necropolele din acea perioada, cum sunt chiar coifurile din aur si alte piese de tezaur mari, dar si marea asemanare stilistica a motivelor de pe coifuri, mai cu seama ca ele se regasesc intr-un spatiu atat de intins, din Moldova pana in Banatul de azi, pe toata curbura arcului carpatic. Lumea traca avea fara indoiala legaturi cu lumea exterioara, dar existau si legaturi intre conducatorii triburilor, legaturi de ajutor reciproc si de aparare. Uluitorul coif dezgropat la Peretu este inconfundabil. Imaginea lui o cunosc si copiii de scoala. Aproape 800 de grame de argint aurit masiv, impodobite cu motive ciudate. Simboluri de animale gravate pe aparatorile obrajilor si pe partea din spate, iar fruntea lata, prelungita de doi ochi mari, fascinanti, si incruntati a neinduplecare. Simboluri a caror semnificatie nu a putut fi inca descifrata. Dar, straniu, aceeasi privire hipnotica data de ochii supradimensionati se repeta identic pe coiful de la Cotofenesti, din Prahova. Un kilogram de aur pur de 24 de karate, parca lucrat de aceeasi mana si folosind aceleasi simboluri. Al treilea coif este tot din aur si are, ca si celelalte, taieturi identice in zona urechilor, aceleasi reprezentari de animale fantastice si, cu toate ca-i lipseste partea din fata, se ghiceste acolo inceputul ochilor uriasi, fabulosi. Acesta a fost dezgropat aproape de capatul nordic al tarii, la Cucuteni. 

     COIFUL DE LA COTOFENESTI

     COIFUL DE LA CUCUTENI-BAICENI

    Din intamplare sau dinadins, marile descoperiri arheologice din Romania sunt tinute in umbra, dosite, minimalizate sau tratate cu indiferenta, desi existenta lor vorbeste despre o civilizatie precrestina uluitoare, care ar face mandria oricarei tari. Avem nevoie de recunoastere internationala? Istoria ne-o ofera din plin. 
    Cavalerii purtatori de coifuri de aur au trait si au locuit chiar aici, pe locurile unde noi astazi mergem in viteza cu masina sau trenul, unde construim blocuri si sosele, pe unde ne atintim privirea in gol, fara sa vedem nimic altceva decat camp, dealuri sau iarba. Apoi, cineva baga din intamplare plugul mai adanc in pamant si deodata ies la iveala comori, campurile se umplu de vechi sate tracice, dealurile de cetati si iarba e roasa de animale fantastice cu pene si solzi. Trei dintre cele cinci coifuri au fost descoperite intamplator de tarani: Iasi, Prahova si Teleorman. Despre cel de la Tulcea, descoperit in 1930, se stie ca era intr-un mormant asemanator celui din Teleorman, in care capetenia a avut alaturi nu doar caii si carul, dar si sotia. Cel mai putin se stie despre descoperirea coifului de la Portile de Fier: a aparut pur si simplu, prin 1913. Coiful din argint aurit este aproape necunoscut in Romania, fotografia lui fiind publicata, pentru prima data, abia in 1963. In 1969, el va fi incadrat de marele istoric si arheolog Dumitru Berciu, in celebrul sau studiu despre arta traco-getica. Ce se stie cu siguranta este ca imediat ce a fost descoperit a fost scos din tara. Asa a ajuns in Colectia Trau din Viena, si de acolo in America. Acum se afla la Metropolitan Museum din New York… 

     COIF GETIC DE LA PORTILE DE FIER                                                           FORMULA AS