Etichetă: expozitie

  • Casele de Vis ale Reginei Maria – Balcic

    In anul 2012, Muzeul National Peles a initiat programul expozitional intitulat „Casele de vis ale reginei Maria”. Prima manifestare a acestui program a fost dedicata Castelului Bran, iar in lunile mai – septembrie ale anului 2013, el continua cu o expozitie ce incearca sa reconstituie atmosfera palatului de la Balcic, oras din Cadrilater, teritoriu dobandit de Romania in urma celui de-al Doilea Razboi Balcanic, in 1913, si care a revenit Bulgariei, in 1940, in timpul celei de-a doua conflagratii mondiale.
    Ultimul si cel mai exotic” palat al reginei Maria a fost construit si decorat in intregime dupa propriul gust artistic, in micul “oras alb” situat pe “Coasta de Argint” a Marii Negre, la aproximativ 120 km de Constanta, intr-o regiune de vis, cel mai stralucit punct verde de pe coasta arida a Dobrogei, o oaza romantica si un cadru perfect pentru o fantezie arhitectonica.
    Regina descoperise frumusetea locului datorita pictorului Alexandru Satmari, in anul 1924, cand a vizitat locul pentru a doua oara, impreuna cu fiul ei, principele Nicolae. Castelul reginei Maria, denumit Tehna Juvah („Cuibul linistit”) a fost construit intre anii 1925 – 1927, dupa planurile arhitectului roman de origine turca, Emil Gunes (Günes) pe terenul cumparat, in anul 1924, de la bancherul Jean Chrissoveloni. Ulterior, domeniul a fost extins prin achizitionarea mai multor terenuri de la localnici, ajungand, in 1938, la o suprafata de peste 24 de hectare.
    Lucrarile de la Balcic au fost executate de firmele italiene Fabro Agostino (antreprenor de lucrari publice) si Giovanni Tomasini (lucrari in mozaic, ciment si asfalt), sub directa supraveghere a secretarului particular al reginei, Gaetan Denize. Dupa decesul acestuia, survenit subit in anul 1928, atributiile i-au revenit lui Eugen Zwiedineck, aghiotantul si secretarul particular al reginei Maria.
    Expozitia temporara ”Casele de vis ale reginei Maria – Castelul Balcic”, prezinta publicului vizitator atmosfera si incercarea de a reconstitui cateva dintre interioarele de la ”Tenha Juvah”. Sunt expuse fotografii de epoca, realizate atat de regina Maria cat si de atelierele Guggenberger Mairovits din Sibiu si Julietta din Bucuresti, cu gradinile domeniului si interioarele unde aceasta a locuit, in ultimii ani de viata.
    Dormitorul reginei, decorat cu elemente orientale, ne va dezvalui personalitatea fascinanta a celei care avea sa fie numita “regina artista”. Alaturi de tesaturi traditionale, rafturi cu carti, candele, icoane, vase persane si cache-pôt-uri pentru flori, in acest spatiu intim va persista amintirea celei care a fost “ultima romantica“.
    Expunerea pieselor de arta decorativa in Sufrageria de la Balcic – masa toscana pregatita pentru reunirea familiei, un dressoir pretios, pe care se afla vase necesare servirii mesei, o mica credenta pentru pastrarea argintariei, sfesnice si alte obiecte decorative – va recrea atmosfera de altadata a meselor regale.
    O nota de originalitate va avea salonul principelui Nicolae, unde alaturi de un camin, atat de asemanator celor aflate in bordeiele romanesti, dar ca tipologie mexican, regina Maria a armonizat piese autohtone – tesaturi, perne, velinte dar si obiecte pretioase, occidentale, arme orientale, precum si pictura romaneasca. Nu lipsesc nici piesele turcesti – vase din ceramica si alama, totdeauna incarcate cu flori.
    Una dintre ultimele constructii de pe domeniul regal Balcic, a fost capela Stella Maris, loc de contemplare si refugiu. Alaturi de fotografii de odinioara, sunt expuse icoane ortodoxe, crucifixuri si alte obiecte de cult. Dorinta testamentara a reginei Maria a fost, ca dupa moartea ei, inima sa-i fie pastrata in acest locas. Caseta din argint aurit, incrustata cu pietre pretioase, primita in dar la casatorie in anul 1893, “de la Doamnele romane”, adapostind inima, va fi expusa prin amabilitatea Muzeului National de Istorie a Romaniei, in perioada expozitiei intr-o sala speciala, incarcata de sacralitate.

    Casele de Vis ale Reginei Maria – Balcic from 2 Bad on Vimeo.

  • „Din prietenie pentru Cami” – vernisajul artistei Evelin Corocea

    Joi 21 martie a reprezentat o zi speciala pentru Evelin Corocea, tanara ce deseneaza pentru a-si salva prietena bolnava de leucemie. Galeria “Horatiu Malaele” a avut placerea de a gazdui vernisajul tinerei artiste plastice.  
    Din prietenie pentru Cami”, caci asa se numeste expozitia pe care o puteti vizita pana pe 31 martie, a strans o multime de lume buna. Oameni cu suflet mare au venit sa achizitioneze tablourile scoase la vanzare sau sa doneze pentru Camelia Rusu.
    Personalitati ca Dan Teodorescu (trupa TAXI), Cornel Ilie si Gabriel Maga (trupa VUNK), Leonard Muha, Alexandra Gromik (Amadeus), Nicolai Tand, Ela Craciun, Tudor Turcu si Andrei Leonte (castigatorii X Factor), Vladimir Draghia, Lia Bugnar, Dragos Bucur si multi altii au fost alaturi de artista la primul vernisaj din cariera ei, sustinand totodata campania de strangere de fonduri. 
    Supriza serii a reprezentat-o momentul lui Dan Teodorescu, care, ca si Evelin, a facut ce stie cel mai bine din prietenie pentru Camelia. Solistul formatiei Taxi a sustinut un scurt recital pentru a atrage atentia asupra faptului ca uneori, ca sa ajuti, nu trebuie sa faci sacrificii uriase ci e suficient doar sa te implici.
    O alta surpriza a serii a reprezentat-o numarul mare de bloggeri prezenti la vernisaj. Acestia au aflat de eveniment de la Cristina Bazavan, prima persoana ce a scris despre expozitia lui Evelin si au sustint-o pe aceasta de-a lungul intregii campanii. 
    Am castigat o lupta, aceea de a-i face pe oameni sa inteleaga ca atat de putin pentru ei inseamna atat de mult pentru Cami. Educatia medicala m-a facut sa inteleg ca este de datoria mea sa fac tot ce-mi sta in putere pentru a salva o viata, orice viata. Pentru prietena mea Camelia am stiut ca trebuie sa desenez. Cele 15 tablouri de suflet pentru mine vi le ofer voua, in speranta ca o vor ajuta cu mult mai mult pe Camelia. Le gasiti la galerie inca 10 zile. Unde mai pui ca nu cred ca cineva va putea descrie in cuvinte sentimentul pe care-l va avea peste un an, cand se va uita la tabloul meu pe peretele casei sale si va sti ca a noastra Cami este sanatoasa tun si zambeste datorita lui. Vreau sa cred ca tablourile mele vor fi un simbol al puterii si increderii. Dupa seara asta, razboiul pare atat de mic….” (Evelin Corocea).
    Lucrarile lui Evelin vor mai ramane in cadrul galeriei (Str. Smardan nr. 37) pana pe 31 martie. Program: marti-duminica, orele 16:00 – 21:00.

    Tablourile pot fi achizitionate in cadrul licitatiei online gazduite de platforma www.okazii.ro, ce poate fi accesata aici: https://www.facebook.com/brushes.evelin/app_208195102528120
  • Toţi oamenii preşedintelui

    Marti, 12 martie 2013, va avea loc la Galeria Simeza (din Bucuresti), vernisajul expozitiei de pictura, grafica, sculptura & obiect, Toti oamenii presedintelui. Expun: Simona Antoniu, Andrei Berindan, Simion Buia, Matei Crisan, Gyori Kinga, Mirela Iordache, Alina Manole, Elisabeth Ochsenfeld, Cosmin Petru Paulescu, Corina Sârbu, Florin sutu, Mihai Ungureanu, Florentina Voichi. Expozitia poate fi vizitata in perioada 10 – 22 martie.


    Proiectul Toti oamenii presedintelui nu are legatura cu politica si implicit, cu nici un conducator de stat din Romania ori din alta tara, nici cu vreo perioada istorica anume. Rolul principal este jucat pe "scena simezei" de oamenii pe care curatorul i-a numit doar in contextul de fata, ai presedintelui, ridicati la rang de subiect in cadrul unei expozitii internationale.     

    Portretul este departe de a-si fi epuizat ipostazele de rostire artistica in secolul XXI. Subordonat aproape in intregime noului val figurativ, acesta a fost abordat in pictura ultimelor decenii ca tema scolara, pretext de introspectie, sau, in cazul autoportretului, ca manifestare a vanitatii artistului. Ceea ce se intampla din punct de vedere vizual in expozitia "cu oameni" de la Simeza si in ce masura apartin acestia presedintelui, nu poate fi povestit in cuvinte; trebuie vazut.
    curator, coordonator de proiect, Mihai Plamadeala