Ceasca de cultura

Etichetă: patrimoniu national

  • Patrimoniul cultural, văzut ca obiectiv de interes național

    • Patrimoniul este o cauza de interes national ce trebuie tratata ca atare la toate nivelurile de decizie si in toate segmentele societatii si trebuie adusa in atentia publica, in corelare cu dezbaterea europeana pe acest subiect.
    • Este evidenta necesitatea abordarii coerente a tuturor componentelor sistemului de protectie a patrimoniului, de la cadrul legislativ la instrumente fiscale si financiare, cresterea capacitatii administrative si profesionale, activarea comunitatilor si educatia pentru patrimoniu. In 2018 organizatii nonguvernamentale, institutii publice, muzee si autoritati locale au derulat sub egida „Anului european al patrimoniului” peste 150 de proiecte si actiuni care au adus in prim plan patrimoniul cultural din Romania in context european.

    Patrimoniul cultural a fost in centrul discutiilor care au avut loc in cadrul Forumului Anului European al Patrimoniului Cultural in Romania, un spatiu creat special pentru dezbatere si dialog dedicat tuturor operatorilor culturali activi cu proiecte incluse in calendarul oficial al Anului. Evenimentul, care a reunit peste 300 de participanti atat din Romania, cat si din strainatate, cercetatori, specialisti in domeniu, personalitati din lumea culturala si formatori de opinie, a fost organizat de Institutul National al Patrimoniului in 28-29 noiembrie 2018. Reuniunea s-a desfasurat cu sprijinul Administratiei Prezidentiale, sub patronajul Reprezentantei Comisiei Europene in Romania si cu sustinerea Ministerului Culturii si Identitatii Nationale prin Programul Centenarul Marii Uniri (1918-2018) si al Primului Razboi Mondial.
    Agenda forumului a cuprins dezbateri si ateliere despre patrimoniu si societate, patrimoniu si democratie, calitate in restaurare, cultura si natura, patrimoniu si comunitati, desfasurate intr-o serie de spatii culturale reper: Biblioteca Centrala Universitara; Palatul Cotroceni; NOD Makerspace, Mater, La firul ierbii – amenajate in fostul complex Industria Bumbacului. Spatiul AWE – Adaptive Work Environment, amenajat in Palatul Universul – a gazduit expozitia si lansarea catalogului proiectelor si evenimentelor desfasurate in Romania sub egida Anului european al patrimoniului cultural.
    La eveniment au participat numeroase personalitati culturale, reprezentanti ai unor organizatii nonguvernamentale, membri ai administratiei centrale si locale, cercetatori si initiatori de politici, atat din tara cat si din Italia, Germania, Marea Britanie, Olanda, Franta, Spania si Grecia.

    Michel Magnier, directorul general pentru Educatie, Tineret, Sport si Cultura (DG EAC), in cadrul Comisiei Europene, a fost cel care a deschis lucrarile forumului. Reuniunea a inceput cu un bilant preliminar in care au fost discutate concluziile partiale care au reiesit din dezbaterile care au avut loc pe parcursul anului 2018 si care se doresc a fi potentiale directii de actiune in anul 2019. S-a accentuat ideea ca patrimoniul este o cauza de interes national ce trebuie tratata ca atare la toate nivelurile de decizie si  in toate segmentele societatii si trebuie adusa in atentia publica, in corelare cu dezbaterea europeana pe acest subiect.
    Calitatea in restaurare a reprezentat una dintre temele importante ale forumului, daca privim prin prisma numeroaselor cazuri recente de esecuri ale restaurarii. Dezbaterile au subliniat cauzele multiple si interconectate ale acestei probleme, pornind de la lipsa specialistilor, corelat cu cvasi-absenta programelor de formare specializate,  la toate nivelurile – pentru mesteri, pentru arhitecti, pentru ingineri, pentru arheologi, continuand cu neadecvarea (sau inexistenta) mecanismelor de control al calitatii in procesele administrative. in sesiunea dedicata categoriei particulare a ruinei arheologice s-a pus accentul in mod deosebit pe relatia dintre calitatea cercetarii si calitatea interventiilor de conservare si restaurare, precum si pe respingerea reconstructiei, considerata o practica neadecvata, inacceptabila.
    Un exemplu de masuri concrete propuse sunt cele de ordin fiscal ce pot determina un bun management al patrimoniului, convingand proprietarii si administratorii sa procedeze corect in protejarea lui. Vorbim aici, in special, de cota de TVA redusa si subventii din fonduri speciale pentru interventia si reabilitarea de calitate a cladirilor de patrimoniu. Astfel, investitiile in patrimoniu nu vor avea un impact pozitiv doar pentru mediul construit, ci si pentru patrimoniul imaterial, reprezentat de mestesuguri traditionale si comunitati periclitate.

    „Forumul pe care l-am deschis cu prilejul Anului european al patrimoniului cultural este dedicat discutiei, reflectiei si analizei privitoare la patrimoniul nostru, incepand de la intrebarile de baza – ce acceptiune ii dam astazi notiunii de patrimoniu cultural si ce implicatii are aceasta acceptiune – si continuand cu dezbaterea indreptata catre identificarea de solutii. Toate acestea au ocupat timpul celor doua zile ale Forumului, pentru ca doar asa putem stabili impreuna care sunt problemele si prioritatile, iar apoi putem identifica cele mai bune solutii, care sa poata fi larg acceptate. Concluziile formulate in aceasta prima etapa vor fi integrate in demersurile administrative si legislative in curs – in primul rand elaborarea Codului patrimoniului cultural”,
    a declarat Stefan Balici, managerul Institutului National al Patrimoniului.

    stefan balici - managerul inp

    INP si-a propus ca prin aceste discutii si analize cu toti actorii importanti ai societatii sa prezinte starea actuala si problemele pe care le intampina acest domeniu, dar si strategii si modalitati prin care patrimoniul poate sa fie valorificat ca resursa in diverse forme inovatoare. Concluziile dezbaterilor vor fi publicate in curand.
    Anul acesta s-a organizat prima editie a forumului, iar dorinta organizatorilor este ca reuniunea sa devina o traditie si sa fie organizata in fiecare an.

    Anul 2018 a fost desemnat de catre Comisia Europeana „Anul european al patrimoniului cultural”, iar principalele obiective sunt incurajarea pretuirii patrimoniului cultural al Europei ca resursa comuna, constientizarea si sensibilizarea opiniei publice cu privire la istoria si la valorile comune, precum si consolidarea sentimentului de apartenenta la un spatiu european comun. 

    In 2018 organizatii nonguvernamentale, institutii publice, muzee, autoritati locale au derulat sub egida „Anului european al patrimoniului” peste 150 de proiecte si actiuni care au adus in prim plan patrimoniul cultural din Romania in context european.

    concluzii ateliere

    concluzii dezbateri preliminare

    expozitie proiecte

    Despre Institutul National al Patrimoniului
    Institutul National al Patrimoniului (INP) este principala institutie publica de specialitate responsabila cu gestiunea patrimoniului cultural din Romania. Institutul coordoneaza activitatea de inventariere, protejare, consolidare-restaurare si punere in valoare a monumentelor istorice, activitatea de gestiune si punere in valoare a patrimoniului cultural mobil, digital si imaterial. In domeniul patrimoniului mondial, INP este responsabil de monitorizarea monumentelor si siturilor inscrise in Lista Patrimoniului Mondial UNESCO si, de asemenea, de elaborarea dosarelor de nominalizare a monumentelor si siturilor Romaniei pentru inscrierea in Lista Patrimoniului Mondial.