Senzatia de viata furata este umbra omului modern. Prin setarile pe care singur le-a acceptat, el trebuie sa raporteze orice face, fie ca parte a unei retele care ii preia gandurile, fie ca isi updateaza realizarile profesionale sau tine legatura cu prieteni de departe. Parole, ora si data publicarii, ID-uri sunt cuvinte de baza in vocabularul sau.
Identity Check, un spectacol produs de Compania FaPt din Iasi ( Fabrica de Arta si Productie Teatrala) si realizat de Florin Caracala pe structura unei instalatii multimedia speculeaza exact aceasta realitate carata in virtual, aceasta viata mimata suprapusa peste o viata de multe ori frustranta, nedreapta, de neinteles.
Oricine alege sa mearga la Identity Check depisteaza din primele momente elemente ale unui gen artistic aparut in Europa si America de Nord in anii ’60 ai secolului XX si botezat performance: un fundal muzical care indeamna la interactiune si o abundenta de simboluri din viata politica, religioasa, ecologica, stiintifico-fantastica, tehnica.
Identity Check se foloseste de tehnici de cartografiere si proiectie 3D (video mapping), efecte audio, text si voce si le creaza performerilor Andreea Spataru, Dragos Maftei, Doru Ioan Calin si Arun Cotic, absolventi sau inca studenti ai Facultatii de Teatru din cadrul Universitatii de Arte “George Enescu” Iasi, spatiul de interactiune cu video instalatia, realizata de artistii vizuali Andrei Cozlac, Ioana Bodale, Ionut Ungureanu si Andrei Petrariu.
Asa ar arata fisa de identificare a spectacolului produs de Compania FaPt din Iasi. Date simple, exacte, care vor ajuta pe orice curios din Iasi in cautare de informatii pentru petrecerea timpului liber intr-un spatiu rupt de cotidian. Adevarata esenta a spectacolului sta, insa, in nespus, in simtit, in hohotele de ras eliberate sau in plictiseala tinuta sub control, in prezenta in sala.
Sa ne imaginam ca te pregatesti pentru o duminica rexalata in afara zonei tale de confort. Iti pui o tinuta casual, iti suni doi-trei prieteni si te indrepti spre Sala Studio a Universitatii de Arte „George Enescu” din Iasi. Nu trebuie sa iti lipseasca smartphone-ul pentru ca, da, Identity Check este un spectacol ale carui intelesuri sunt intermediate de tehnologie si ar fi de preferat sa iti placa dialogul, exteriorizarea intr-un spatiu public, nu consumul unor resurse emotionale si rationale in interiorul dominat de cunoasterea de sine.
Desi pare sa se lase prada libertatii de manifestare, spectacolul gandit de Florin Caracala porneste de la o schema bine tinuta sub control. Decorul, acela al unui laborator multimedia in care tu insuti, odata intrat, esti subiect de studiu si replicile performerilor reusesc sa jongleze si cu spontanul si prestabilitul. Nu trebuie, insa, sa fii un fin cunoscator al artelor spectacolului pentru a intelege ca unele momente asa-zis spontane sunt, de fapt, parte a unui plan fix. Totusi, esti complice la aceasta spontaneitate mimata pentru ca te ajuta sa patrunzi mai usor in esenta spectacolului. Inca de la inceput, ti se da un numar de identificare si este ca si cum ai fi batut pe umar prieteneste si ti s-ar transmite „amice, avem nevoie de ajutor”. Dupa ce iti gasesti un loc al tau in sala, fie ca te conectezi la reteaua wireless din interior, fie ca nu, ai impresia ca esti logat pe facebook si ca iti verifici constant newsfeed-ul.
Firul narativ al performace-ului, pentru ca are unul, se desface pe axa trecut, prezent, viitor. De la „asa traim acum”, se ajunge la „hai sa vedem cum eram inainte de facebook si de explozia tehnologica” si la „cum va fi viitorul vietilor furate de virtual”. Reteaua de socializare facebook este, in spectacolul gandit de Florin Caracala, subiectul de la care se naste o discutie despre singuratatea si izolarea omului conectat non-stop la Internet, despre lipsa de comunicare, despre instrainarea omului de om. Dar, dincolo de aceasta latura existentialista din Identity Check, glumitele de tip stand-up comedy mentin starea de relaxare a celor din sala. De asemenea, este radiografiata evolutia societatii romanesti din ultimii 24 de ani, pe latura sa politica, dar si socio-economica.
In Identity Check dinamismul punerii in scena, obtinut cu ajutorul instalatiei 3 D si al jocului de lumini, naste un vartej in care te lasi prins mai usor sau inghitindu-ti sceptismul cu noduri. Insa, in momentul in care stai sa analizezi prestatia performerilor nu ai cum sa nu observi stangacia unora si surpusul de responsabilitate de pe umerii altora. Andreea Spataru, povestitorul, cea care intretine atmosfera si intermediaza relatia spectatori-text este personajul cheie al spectacolului. Chiar daca, din cauza emotiei, mai cedeaza in fata nesigurantei, ea ii duce in spate pe ceilalti performeri care, in multe momente lasa sa se vada ca sunt la inceput, ca au stangacii scenice.
Dialogul dintre performerul in pielea caruia intra Andreea Spataru si un utilizator al facebook-ului prezent in sala si proiectarea unui viitor dominat de tehnologie, cu flash-uri din trecut, compun coloana vertebrala a show-ului multimedia gandit de cei de la Compania FaPt din Iasi. Vise implinite, vieti naruite sau umplute cu postari in online, singuratati indopate cu pilula prieteniei in social media, dependente greu de controlat, realitati triste imbracate de emoticoane vesele si citate motivationale, supunerea Big Brother-ului dintr-o lume accesibila cu un simplu ID si o parola toate acestea sunt aduse in discutie in Identity Check si cu tristete si cu umor. Spectacolul se foloseste de impactul vizual, de locuri comune in constiinta si memoria fiecaruia dintre noi si de toate facilitatile pe care societatea hipertehnologizata pe care o expune criticii le pune la dispozitie, tocmai pentru a-si atinge intelesurile. Odata facuta alegerea de a-l viziona pleci spre casa si binedispus si incarcat cu semne de intrebare si teme de dialog care pot duce spre orice concluzie.
