Ceasca de cultura

Etichetă: vasile alecsandri

  • Gala Premiilor UNITER

    Luni, 13 mai 2013, de la ora 21.00, in Sala Mare a Teatrului National “Vasile Alecsandri” din Iasi se va desfasura a XXI-a editie a Galei Premiilor UNITER. Astfel, dupa 20 de editii organizate in capitala tarii, cei mai buni oameni din lumea teatrului romanesc isi vor primi rasplata pentru proiectele pe 2012 in cel mai important centru cultural din Moldova, Iasul. 

    Actori, regizori, scenografi, critici de teatru vor incerca cat de comode sunt scaunele din frumoasa sala a nationalului iesean intr-un cadru care va imbina lumea familiara a scenei cu personalitatea celor care se transpun in roluri si gandesc spectacole.
    Ca in fiecare an asteptarile sunt mari, emotiile pe masura si ochii tuturor celor care se simt atrasi de aceasta lume cu obiectivul focusat pe spectacol, pe nominalizati si pe castigatori. Cei care nu au reusit sa obtina un loc in sala Teatrului National “Vasile Alecsandri” din Iasi pot urmari festivitatea de premiere atat pe TVR 1, pe www.tvr.ro, www.uniter.ro, cat si la Radio Romania Cultural.

    Fara doar si poate, fiecare dintre noi, a fost in 2012 la cel putin un spectacol de teatru care l-a marcat si l-a determinat sa se intoarca, la fel cum, fiecare dintre noi are simpatii, antipatii si preferati. Dar, pentru ca astfel de premii au nevoie de experienta unor specialisti, un juriu format din oameni cu prestanta in domeniu a selectat cele mai bune spectacole si cei mai buni artisti, oameni de teatru pentru a lupta pentru trofeul UNITER-ului.
    Nominalizarile pentru cea de-a XXI-a editie a Galei Premiilor UNITER acopera categoriile: debut, cel mai bun spectacol de teatru radiofonic, cea mai buna scenografie, cel mai bun actor in rol secundar, cea mai buna actrita in rol secundar, cel mai bun actori in rol principal, cea mai buna actrita in rol principal, cea mai buna regie, cel mai bun spectacol, premiul pentru critica teatrala. 
    Nominalizarile pentru categoriile la care se vor bifa castigatorii luni, 13 mai, strang nume cu rezonanta si starnesc o vie curiozitate printre cei care se vor bucura de spectacol. 
    Debut
    –Vlad Birzanu pentru rolul Flaut, carpaci de foale din spectacolul Visul unei nopti de vara la Teatrul „Anton Pann” Ramnicu Valcea
    –Rares Florin Stoica pentru rolul Claudio din spectacolul Baiatul din ultima banca la Teatrul National Bucuresti
    –Silvia Török pentru rolul Iris din spectacolul Fetita din bolul pestelui auriu la Teatrul German de Stat Timisoara
    Cel mai bun spectacol de teatru radiofonic
    –Cei din urma vor fi cei din urma, scenariul si regia artistica Gavriil Pinte, productie a Societatii Romane de Radiodifuziune
    –D’ale carnavalului, adaptarea radiofonica si regia artistica Alexandru Darie, productie a Societatii Romane de Radiodifuziune
    –Suzana, scenariul si regia artistica Ilinca Stihi, productie a Societatii Romane de Radiodifuziune
    Cea mai buna scenografie:
    –Dragos Buhagiar pentru scenografia spectacolului Calatoriile lui Gulliver laTeatrul National „Radu Stanca” Sibiu
    –Adrian Damian pentru scenografia spectacolului Viata e vis la Teatrul National Timisoara
    –Helmut Stürmer pentru scenografia spectacolului Doua loturi la Teatrul National Bucuresti
    Cel mai bun actor in rol secundar:
    –Bányai Kelemen Barna pentru rolul Florin din spectacolul Bezna de mina laTeatrul National Targu Mures – Compania „Tompa Miklós”
    –András Hatházi pentru rolul Judecatorul Brack din spectacolul Hedda Gabler la Teatrul Maghiar de Stat Cluj
    – Marius Manole pentru rolul Povestitorul din spectacolul Doua loturi la Teatrul National Bucuresti
    Cea mai buna actrita in rol secundar:
    –Eniko Györgyjakab pentru rolul Doamna Elvsted din spectacolul Hedda Gabler la Teatrul Maghiar de Stat Cluj
    –Ofelia Popii pentru rolul Sofia Egorovna din spectacolul Platonov la Teatrul National „Radu Stanca” Sibiu
    –Olga Török pentru rolul Sylvia din spectacolul Fetita din bolul pestelui auriu la Teatrul German de Stat Timisoara
    Cel mai bun actor in rol principal:
    –George Costin pentru rolul Maiorul din spectacolul Familia Tót la Centrul Cultural pentru UNESCO „Nicolae Balcescu” Bucuresti
    –Lari Giorgescu pentru rolurile din spectacolul D’ale noastre la Teatrul National Bucuresti
    –Nicu Mihoc pentru rolul titular din spectacolul Platonov la Teatrul National „Radu Stanca” Sibiu
    Cea mai buna actrita in rol principal:
    –Emilia Dobrin pentru rolul Capra din spectacolul Capra cu trei iezi la Teatrul ACT Bucuresti
    –Imola Kézdi pentru rolul titular din spectacolul Hedda Gabler la Teatrul Maghiar de Stat Cluj
    –Tania Popa pentru rolul Fata din spectacolul Fata din curcubeu la Teatrul National Bucuresti
    Cea mai buna regie:
    –Radu Afrim pentru regia spectacolului Napasta la Teatrul National Bucuresti
    –Alexandru Dabija pentru regia spectacolului Doua loturi la Teatrul National
    Bucuresti
    –Silviu Purcrete pentru regia spectacolului Calatoriile lui Gulliver la Teatrul National „Radu Stanca” Sibiu
    Cel mai bun spectacol:
    –Calatoriile lui Gulliver, exercitii scenice inspirate din opera lui Jonathan Swift
    la Teatrul National „Radu Stanca” Sibiu
    –D’ale noastre de Gigi Caciuleanu la Teatrul National Bucuresti
    –Platonov de A.P. Cehov la Teatrul National „Radu Stanca” Sibiu
    Premiul pentru critica teatrala:
    –Oltita Cintec
    –Cristina Rusiecki
    –Octavian Saiu
    De asemnea, se vor acorda si premii pentru intreaga activitate, dupa cum urmeaza:
    Premiu pentru intreaga activitate:
    -Actor: Matei Alexandru
    -Actrita: Leni Pintea-Homeag
    – Regizor: Alexandru Colpacci
    -Scenografie: Axenti Marfa
    Se vor acorda si cateva premii speciale. Astfel, Liviu Berehoi va primi Premiul special pentru teatru de papusi, Tibor Cari, Premiul special pentru muzica de teatru, iar Tudor Gheorghe Premiul special pentru o viata dedicate poeziei autentice.
    In asteptarea castigatorilor, fiecare dintre noi isi poate alege preferatii in gand sau in discutiile cu prietenii si familia, poate paria si isi poate alege tinuta cea mai potrivita pentru a-i aplauda si chiar a-i felicita pe castigatori. 

  • Tirania frumusetii – Natura moarta cu nepot obez

    Functionam ca individualitati daca respectam cateva reguli de baza impuse de propriul organism si de propria minte si, in acelasi timp, suntem zi de zi, inca din prima secunda de viata, tintele unor norme, ne supunem, voluntar sau involuntar, selectiei sociale, ne adaptam pentru a fi inclusi in grupuri socio-profesionale si ne vindem, de multe ori, libertatea si talentele pentru apreciere, putere, iubire, admiratie, respect. De aceea, indiferent de sex, frumusetea fizica este aproape intotdeauna un atuu, un card de libera trece prin vietile celorlalti si o conditie a atractiei. Cei mai putin frumosi, cei care incep sa adune in viata straturi peste straturi de grasime din prea multa atentie, din frustrare sau din cauza unei boli, au de luptat, zi de zi, cu prejudecati si stereotipii, cu respingerea, cu neincrederea. De aceea, orice gest care denota afectiune si orice personaj care le gadila orgoliul si ii copleseste cu atentie devine brusc centrul universului lor.
    In esenta, piesa Natura moarta cu nepot obez scrisa si regizata de Ion Sapdaru si prezenta in programul stagiunii 2011-2012 a Teatrului National “Vasile Alecsandri” Iasi, isi trage radacinile exact din destinul unui om nefericit din cauza incapacitatii de a se armoniza cu modelul social standard. Personajul central al piesei, Pompiliu, Grasu’ Contrabasu sau Pompita, cum este alintat de catre una dintre cele trei matusi care il incarca si il obosesc cu dragostea si cu talentele lor culinare, contureaza, prin personalitate si forme, viata plina de frustrari pe care o duce o persoana supraponderala,  durerile si dorintele ascunse ale unui om care pierde controlul asupra propriei greutati. Insusi autorul marturiseste: ”Povestea trista dar si comica a lui Grasu’ Contrabasu este rodul unor experiente proprii dar si a unor întâlniri cu oameni simpli, cu care am trait si mai traiesc alaturi si care nu au nimic interesant în ei: nu sunt eroi, nu au aptitudini exceptionale, aspiratii intergalactice, nu duduie de întelepciune, nu sunt sfinti dar nici diavoli, au o singura calitate-sunt oameni. Si iubesc.” 
    Pentru a-si imprieteni personajele din Natura moarta cu nepot obez cu spectatorii, Ion Sapdaru i-a ales pe experimentatii actori ai nationalului iesean, Volin Costin, Irina Radutu Codreanu, Georgeta Burdujan, Anne Marie Chertic si Catinca Tudose si i-a asezat intr-un decor primitor de casa de moda veche, cu potrete de familie pe toti peretii, decor gandit de  Gelu Risca. Si s-a dovedit a fi o alegere cat se poate de inteleapta, intrucat piesa prinde spectatorul in itele actiunii sale, actiune care oscileaza intre comedie si tragedie si ii straneste acestuia, atat pe fata, cat si in interior, cand pofta de un ras cu gura pana la urechi, cand gustul amarui al compasiunii.
    Luate ca individualitati, personajele din Natura moarta cu nepot obez spun pe rand o poveste de viata trista. Fiecare dintre cele trei matusi ale lui Pompiliu, Cesonia, Mirela si Vanda, interpretate cu un umor, o vitalitate si un farmec irezistibile de catre Georgeta Burdujan, Anne Marie Chertic si Catinca Tudose, scot la suprafata, prin personalitatea si visele  lor spulberate, banalitatea, lipsita de fast si aura de tristete inghesuita intr-un interior uscat de trecerea anilor a unui destin asumat cu falsa seninatate. Totusi, resursele de afectiune ale fiecareia dintre ele se aduna pentru a contura destinul singurului nepot, Pompiliu, fara a tine, insa, seama o clipa de adevaratele dorinte ale acestuia. Astfel, din nevoia de a-si epuiza aceste resurse de afectivitate, matusile il trasforma pe acest nepot, prin preaplinul de orice pe care i-l ofera, dintr-un om care tinde spre fericire, intr-un om mai nefericit decat ele toate luate impreuna. Regizorul si autorul, Ion Sapdaru pune, prin aceste personaje, degetul pe unele rani adanci si dureroase cu care este nevoit sa traiasca, uneori, un om obsnuit, un om care nu exceleaza la nimic si nu se evidentiaza prin nimic: incapacitatea de a se ridica deasupra propriilor slabiciuni, proiectarea propriilor dorinte neimplinite asupra copiilor si nepotilor, atentia excesiva, negarea adevarelor neputinte, lipsa de comunicare intr-o familie, inconstienta cu care unele mame se incapataneaza sa creada ca un copil foarte bine hranit este un copil fericit, tirania frumusetii si consistenta de putregai a stereotipiilor.
    Dar matusile si nepotul obez nu sunt singurele personaje care starnesc emotii contradictorii spectatorului in Natura moarta cu nepot obez. Aparitia prostituatei, intruchipata de catre Irina Radutu Codreanu si al carei rol, asa cum il vad matusile iubitoare, este acela de a-l face pe nepotul deja asocial sa isi satisfaca unele nevoi vitale si sa interactioneze si cu altcineva in afara de ele, declanseaza hohote de ras si complica actiunea conducand-o spre un final in cheie tragica. Prostituata Lili, platita de matusi, isi duce atat de bine misiunea la indeplinire, incat nepotul obez, Pompiliu se indragosteste de ea pana la disperare, gaseste in frumusetea acesteia un motiv pentru a trai, pentru a se simti important, in centrul atentiei unei femei care san u ii fie matusa. Inainte de a-i afla adevarata identitate, este coplesit de atentia femeii plina de sex-appeal si se lupta cu propriile frustrari pentru a-i raspunde la semnalele pe care i le trimite. Pentru o perioada scurta de timp indrazneste chiar sa creada ca poate fi si el fericit, ca poate castiga atentia si dragostea unei femei atragatoare, in ciuda deficientelor sale fizice. Treptat, treptat, insa, adevarul iese la suprafata, viata lui Pompiliu se complica iremediabil, matusile se retrag, pe rand, in lumea celor vesnice, fara a renunta, insa, la prezenta lor in viata nepotului, pe care ajung sa il bantuie si dupa ce nu mai sunt fizic, iar singura solutie pe care acesta o gaseste pentru a-si curma suferinta este sinuciderea. 
    Cu o inlantuire de intamplari si  sentimente care tapiteaza cei patru pereti ai unei incaperi in care o canapea incurajeaza psihanaliza, confesiunea si descaracarile nervoase, piesa lui Ion Sapdaru, Natura moarta cu nepot obez, nu lasa o secunda plictiseala sau nepasarea sa puna stapanire pe spectator, se aseaza in scena intr-un spectacol plin de umor si substrat existentialist, cu personaje memorabile, interpretate convingator de actori cu experienta, un spectacol de neratat pentru forta pe care o gaseste in propriile replici de a naste intrebari esentiale in viata: cine sunt cu adevarat si ce am devenit?, ce trebuie sa fac pentru a castiga dragostea celor din jur?, cum sa ma fac fericit pentru a-i lasa si pe ceilalti sa fie fericiti alaturi de mine?