| Ce n-au stiut demolatorii istoriei nationale la translatare este ca odata cu biserica au fost salvate si cateva fresce de mare valoare pentru istoria interbelica a Romaniei, daca stiau probabil o scapau nitel pe jos cat sa se ciobeasca putin, astfel, avand motivul daramarii definitive.
Biserica Mihai Voda si clopotnita vedere actuala.
Pentru a intelege valoarea de simbol a Bisericii Mihai Voda pentru perioada interbelica trebuie sa ne intoarcem pe firul istoriei...
In 1916 regele Ferdinand I spre a rasplatii faptele de eroism ale ofiterilor in fata inamicului creaza ordinul militar Mihai Viteazul ( Legea din 21 Decembrie 1916, in Mon. Of. Nr223, din 25 Dec 1916 ).
"Ordinul are trei clase, incepand dela clasa III pana la casa I, care este cea mai inalta decoratiune de rasboi. Numarum membrilor este nelimitat.
Insemnul ordinului se prezinta astfel: Cruce treflata, smaltuita albastra si cu marginile de aur; in centru ei, cifra de aur incoronata a regelui Ferdinand I, iar deasupra, coroana regala de aur. Pe revers crucea este smaltuita tot albastru si poarta data 1916.
Panglica este de culoare rosie-visinie, cu dungi de aur la margini.
Ordinul Mihai Viteazul cl a III-a
Deosebirea intre clase consta numai in marimea crucii, dar cea de cl. I se poarta ca o placa fara panglica si fara coroana.
Ordinul Mihai Viteazul Cl. I
Nu exista regulament al acestui ordin, astfel ca modalitatile conferirii si purtarii decoratiei s'au stabilit prin uz. In orice caz, este considerat ca cel mai inalt ordin militar romanesc.
( sublinierea imi partine )
Prin legea din 12 Mai 1927 ( Mon.Of. Nr. 105 din 15 Mai 1927 ), se acorda ofiterilor decorati cu ordinul Mihai Viteazul anumite avantagii ( ... ) se dau gratuit proprietati rurale in loturi individuale de cate 25 jugare; locuri de casa in orase si sate, de cate 500 mp, pe care le pot plati in 20 rate anuale, apoi dreptul de a calatori gratuit in clasa I pe retele CFR, ale Navigatiei fluviale si ale Serviciului maritim roman ( S.M.R. ) " (Citat din Enciclopedia Romaniei 1938) .
Din 1920 biserica Mihai Voda devine sediul cavalerilor Ordinului Mihai Viteazul.
Intre 1928-1935 manastirea este renovata iar pictura interioara a bisericii este refacuta de pictorul Costin Petrescu in stil neobizantin intr-un tot unitar ce serveste ideii de sediu al unui ordin militar de slavire a eroilor neamului. Cred ca pot afirma fara sa gresesc ca artistul a fost influentat in decorarea interiorului bisericii de ideea Biserici Memoriale Kaiser Wilhelm din Berlin.
Dar sa vedem cum se prezinta interiorul bisericii in acest moment:
In stanga intrarii pe peretele pronaosului ( ce acum face corp comun cu naosul ) se afla pictati in marime naturala: Mihai Viteazul si Doamna Stanca ca ctitori ai bisericii sustinand in maini sfantul lacas, pe fundal stema domnitorului cu insemnele celor trei tari romane unite 1600. Domnitorul Mihai Viteazul este reprezentat in armura, cu manta de cavaler pe poalele careia este brodata stema Tarii Romanesti, pe cap avand celebra caciula.
Ctitorii bisericii: Mihai Viteazul si Doamna Stanca. In stanga sus se poate citii "MIHAI VITEAZU Ctitorul bisericii".
In dreapta intrarii ( pictati tot in marime naturala ) se gasesc MS Regele Ferdinand I si MS Regina Maria incoronati in tinuta de gala avand in spate stema regala ( mica ) a Romaniei Mari . Locul lor similar cu al ctitorilor lacasului nu este intamplator: Regele fiind fondatorul Ordinului ce-si avea aici sediul.
Regele Ferdinand I si Regina Maria. Pe fresca in coltul stanga sus se poate citi pe patru randuri: "FERDINAND I
Regele tuturor romanilor
Intemeietorul ord. ostasesc
Mihai Viteazu"
Nu pot sa nu remarc frumusetea deosebita a Reginei ...
Vedere catre pronaos dinspre altar.
Cele doua fresce sunt pictate intr-un registru artistic similar fiind cu siguranta opera aceluias pictor.
Pe peretele nordic si sudic al pronaosului se gasesc doua fresce de data recenta ce nu au decat tangential de a face cu Ordinul Mihai Viteazul ( ( fresca aflata pe peretele sudic il infatiseaza si pe Maresalul Ion Antonescu in ipostaza de cavaler al Ordinului decorat cu ordinul Mihai Viteazul cl a III-a!!! ) si nimic comun cu amenajarea interbelica a sediului Ordinului.
Maresalul intr-o companie ecleziastica...
In naos aproape de pronaos ( vezi si fotografia de ansamblu a pronaosului de mai sus ) pe peretele sudic avem zugravita imaginea MS Mihai I in uniforma militara avand pe fundal stema ( mica ) a Romaniei ( vom reveni asupra acestei fresce ) .
Pe stalpii ce sustin bolta naosului gasim doua picturi neobisnuite pentru o biserica dar care se inscriu in tabloul general al sediului Ordinului militar.
Pe stalpul sudic avem o familie de tarani aflati la coltul unei case taranesti ( batran, mama cu copii ) intr-o ipostaza ce sugereaza actul rugaciunii.
Familie de tarani rugandu-se...
Pe celalalt stalp avem o imagine de front cu soldati, in uniforme militare romanesti si casti de tipul Adrian specifice primei conflagratii mondiale, surprinsi intr-o ipostaza ce sugereaza rugaciunea desi doar unul din cei trei militari este cu casca scoasa.
Militari pe front in timpul primul razboi mondial...
Pe bolta sustinuta de cei doi stalpi este pictata efigia ordinului sustinuta de doi ingerii.
Ingeri sustinand Ordinul Mihai Viteazul.
In acest caz simbolistica este evidenta, desi ordinul militar se adreseaza strict ofiterilor: pe taranii, ca principala patura sociala a tarii, si pe soldatii ( fiii si tatii celor din prima imagine unde acestia lipsesc din cadrul familiei ) pictati pe cei doi stalpi se bazeaza efortul de razboi si implicit membrii Ordinului Mihai Viteazu. Este un frumos gest de recunoastere a meritelor unui popor format la aceea data in majoritatea lui din tarani. Ca urmare a evenimentelor primului razboi mondial in 1921 Regele Ferdinand va initia si reforma agrara.
Insemnul ordinului, crucea treflata cu cifra regelui Ferdinand in centru, se regaseste in mai multe locuri din biserica: pe interiorul boltilor ferestrelor in spatiile ce separa medalioanele din "rotonda" naosului.
La dreapta si la stanga altarului cele doua abside laterale formeaza o rotonda, un sanctuar, in care avem pictati in stil neobizantin opt sfinti militari si cei doi Sfinti Imparati dupa cum urmeaza:
In stanga altarului: Sfintii mucenici Mercurie, Iacob Persul, Eustatiu si Sfintii Imparati Constantin si Elena.
Sfintii militari si Sfintii Imparati aflati in stanga altarului...
In dreapta altarului Sfintii Mucenici: Nistor, Teodor, Mina, Victor si Vicentiu.
Cei cinci Sfinti militari aflati in dreapta altarului...
Prezenta acestor sfinti militari intregeste si defineste simbolic inca odata caracterul asezamantului de sediu al cultului eroilor militari.
Sa revenim un pic asupra frescei cu tanarul Mihai I. Ce surprinde in primul rand este absenta oricarui inscris explicativ pe pictura. Daca in cazul lui Mihai Viteazul, a Doamnei Stanca, a lui Ferdinand sau Reginei Maria avem inscrisuri explicative pictate odata cu respectivele fresce, in cazul MS Mihai I nu avem decat cifra regelui un "M" incoronat care ar face trimitere la statutul regal al personajului. Aceasta situatie m-a dus cu gandul ca suntem in fata unei fresce ce-l infatiseaza pe Marele Voevod Mihai si nu pe Regele Mihai. Este foarte posibil ca spatiile ocupate acum in pronaos de frescele noi cu Maresalul si Inaltii Prelati sa fi fost ocupate initial de regele Carol I langa Ferdinad si de Carol II ( membru al Ordinului si un aprig sprijinitor al acestuia, vezi mai jos fotografia cu Regele Carol II in tinuta de Cavaler al Ordinului) in stanga intrarii langa Domnitorul Mihai Viteazu.
Mihai I Mare Voevod sau Rege?
O analiza a frescei ofera elemente pentru datarea acestei. Sa privim la detaliul de mai jos:
Mihai I tine in mana stanga o casca modelul olandez ce a intrat in dotarea Armatei Romane incepand cu anul 1939. Acest detaliu constituie un terminus post quem de datare, fresca nu a fost realizata inaintea anului 1939, de fapt si stilistic difera de frescele pictate in perioada 1928-1935.
Uniforma de ceremonie in care apare de obicei Marele Voevod Mihai este cea de mai jos:
Regele Carol II in tinuta de Cavaler al Ordinului Mihai Viteazul si Marele Voevod Mihai la o defilare.
( sursa celor doua fotografii: Enciclopedia Romaniei 1938 )
Odata cu adoptarea noilor uniforme in 1939 se renunta la epoletii cu franjuri la tinuta de gala in favoare unei uniforme simplificate ca cea din fresca noastra. Mihai I abia la data de 6 Septembrie 1940 devine Rege al Romaniei pentru a doua oara, in perioada 1930-1940 purtand titlul de "Mare Voevod de Alba Iulia" .
Termenul ante quem al frescei, data maxima la care putea fi executata fresca este data de absenta din decoratiile cu care este infatisat Mihai I tocmai a Ordinului Mihai Viteazul. La 8 Noiembrie 1941, Regele Mihai I, in calitatea sa de maresal si comandant suprem al armatei romane este decorat cu toate cele trei clase ale Ordinului Mihai Viteazul, fiind unicul detinator in aceasta situatie, alaturi de maresalul I Antonescu.
Desi am stabilit care sunt limitele temporale in care putea fi pictata aceasta fresca 1939 - Noiembrie 1941 nu putem afirma daca ne aflam in fata Marelui Voevod Mihai sau in fata MS Regele Mihai I.
Toate aceste superbe fresce au supravietuit celor aprope 50 de ani de comunism fiind acoperite probabil cu tencuiala (inca n-am aflat daca peste ele a fost pictat altceva). Dupa revolutie frescele au fost scoase din nou la lumina prin indepartarea/spalarea acoperiri protective. Asta este si motivul pentru care acum culorile au un aer sters dar care nu stirbeste cu nimic frumusetea lor.
Un gand frumos si o pioasa rugaciune pentru toti aceia care si-au riscat viata sa pastreze acest important monument al arhitecturii medievale si al artei oficiale interbelice romanesti.
Ancadramentul scluptat al usii datand din 1711 este strajuit in partea de jos de doi lei afrontati.
Leu detaliu.
*In text am incercat sa pastrez forma interbelica "voevod" in defavoarea grafiei actuale "voievod".
.
|