Marian Tutui, apreciat critic si istoric de cinema, precum si redactor-sef al Arhivei Nationale de Filme, a devenit interesat de Ada-Kaleh – asa cum o marturiseste in “Argumentul” volumului sau – dupa ce a intalnit un fost locuitor al insulei, Gheorghe Bob, care i-a cerut imperios filme pe acest subiect. Asa a inceput documentarea sarguincioasa a autorului, devenit istoric sui-generis, care a lansat recent, la Editura NOI Media Print, cartea Ada-Kaleh sau Orientul scufundat. Marian Tutui adauga: “Am fost nevoit sa verific sursele si am incercat sa redau istoria reala a insulei, prea tumultoasa pentru a fi amestecata cu altceva. Nu am reprodus prea multe legende, caci istoria glorioasa a insulei merita sa fie cunoscuta asa cum a fost, fara falsificari.”

Eforturile si intentiile meritorii ale autorului s-au concretizat intr-o aparitie editoriala impresionanta atat datorita ilustratiilor (zeci de imagini relevante si remarcabile, provenind din sapte colectii), cat si – mai ales – informatiilor abundente si valoroase adunate intre copertele sale. Daca va intereseaza sa aflati (mult) mai multe despre Ada-Kaleh, puteti folosi cu incredere noua carte a lui Marian Tutui.

Lucrarea se deschide, logic, cu un istoric al insulei. Printre altele, aici aflam ca in 1848, 17 conducatori ai Revolutiei de la Bucuresti au fost tinuti trei zile in captivitate pe Ada-Kaleh. Insa si destinele altor eroi baladesti – precum haiducul Stoian Stanga, nascut supus austriac, sarbul Milenko Stojkovic (zis “Iepurele”), unul dintre liderii rascoalei antiotomane de la inceputul secolului al XIX-lea, sau Lajos Kossuth, conducatorul revolutiei maghiare de la 1848 – sunt legate de aceasta insula. Dupa ce Ungaria a anexat Ada-Kaleh in 1913, Conferinta de la Lausanne din 1922 a consfintit apartenenta insulei la Romania.

Ada-Kaleh – vizitata, in 1930-1931, de regii Carol al II-lea si Mihai I, precum si de primul-ministru Nicolae Iorga – avea sa piara tot ca teritoriu romanesc. Locuitorii au fost anuntati in mai 1963, de catre imamul Regep Ali si istoricul C. S. Nicolaescu-Plopsor, in septembrie 1964 a inceput constructia barajului la Gura Vaii, iar la inceputul anului 1969 insula a disparut sub apa. Conform unui recensamant realizat in 1966, Ada-Kaleh avea 500 de locuitori, dintre care 400 de femei. Ei s-au raspandit care incotro: in Turcia, la Constanta, Orsova, Turnu Severin sau Bucuresti. Cetatea de pe insula a fost stramutata, impreuna cu monumentele funerare, pe insula Simian. Din nefericire, “dupa moartea academicianului C. S. Nicolaescu-Plopsor (1968) proiectul arheologic si turistic Simian intra repede in uitare, iar în 1971, in mijlocul cetatii recladite cu mari eforturi, este amplasata o baraca pentru graniceri.”

Vila Ali Kadri (aprox. 1930, fotografie realizata de Omer Feyzi Boray)

Dar sa uitam putin de acest trist sfarsit si sa descoperim, cu ajutorul autorului, ce a fost Ada-Kaleh. Marian Tutui trece in revista note de calatorie si memorii legate de insula, printre care cele ale cunoscutului povestitor danez Hans Christian Andersen. De pilda, din amintirile lui Liviu Jumanca, publicate in 2000 de Liviu Groza, aflam de “frumoasa legenda a celor doi tineri Ada si Kaleh care, indragostindu-se, le-a fost oprita de literele Coranului ducerea pana la capat a dragostei pe care o credeau nemuritoare. Legenda le-a unit numele si le-a daruit definitiv insulei, amintind de iubirea fara margini a celor doi tineri care, in ciuda prejudecatilor parintilor lor, au incercat sa-si uneasca viata in focul fierbinte al dragostei pe care o credeau vesnica si de neinvins.”

In cele doua capitole urmatoare, Marian Tutui prezinta cartile si, desigur, filmele (documentare si de fictiune) care au evocat, explicit sau implicit, insula Ada-Kaleh. Printre operele literare notabile se numara romanul Omul de aur al scriitorului maghiar Jókai Mór – ecranizat in 1919 de cineastul Sándor László Kellner, devenit ulterior celebru la Hollywood ca Alexander Korda – sau Pilotul de pe Dunare al lui Jules Verne. Din 2006 incoace, prozatori romani ca Mircea Cartarescu, Cornel Ivanciuc sau Ilie Salceanu au readus in memoria cititorilor insula Ada-Kaleh. Dintre productiile cinematografice autohtone, amintesc doar comedia Balul de sambata seara de Geo Saizescu, deoarece cateva scene au fost filmate pe insula in ultima vara a existentei sale.

Cartea mai cuprinde patru capitole, la fel de bine documentate, care sunt intitulate sugestiv “Marturiile unor locuitori”, “Insula in ghiduri turistice si in lucrari stiintifice”, “Ada-Kaleh in imagini si in harti” si “Proiecte de restaurare a cetatii”.

Profesionist intocmit, Ada-Kaleh sau Orientul scufundat este un volum monografic binevenit, deoarece nu ar trebui sa uitam de o insula care a jucat mult timp un rol important pentru identitatea noastra nationala. Vreau sa inchei, pe un ton ceva mai optimist, cu un alt citat extras din “Argumentul” autorului: “Pana la urma trebuie sa recunosc ca m-am apucat sa scriu cu speranta, nepermis de naiva si de aceea pastrata pana acum secreta, ca aceasta carte ar putea ajuta la reconstituirea intrucatva a insulei Ada-Kaleh pe Simian. (…) Daca Berlinul a fost reconstituit dupa planuri si fotografii, iar Ierusalimul mai ales dupa legende, inseamna ca a reconstitui Ada-Kaleh este doar o problema de vointa…”

Geamia insulei Ada-Kaleh (1968, ONT Carpati Publiturism)